Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1295/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1295
Ședința publică de la 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 3: Stela Popa
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea soluției asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 02 2009 și consemnate în încheierea de la data respectivă, ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea recursurilor formulate de reclamanta - și pârâtul moștenitor, împotriva deciziei civile nr.228 din 12 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți, și intimatul -, având ca obiect partaj judiciar.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin cererea adresată Judecătoriei Strehaia la data de 31.05.2001 reclamanta - a chemat în judecată pe pârâții G, N, -, și G pentru partajarea activului și pasivului succesoral rămas de pe urma defunctei.
In motivarea acțiunii a arătat că este moștenitoarea defunctei în calitate de nepoată de soră, alături de pârâții, N, -, și G- prin reprezentarea defunctei - și vine la moștenire împreună cu pârâtul G, fratele defunctei și pârâții, și,- prin reprzentarea defunctului, frate al defunctei, în prezent decedat.
A arătat că, masa succesorală se compune din din terenul loc de casă în suprafață de 5000 mp situat în S-Comanda,-, cu vecini: E-str. - -,S-str. - -, V-, N--,precum și 1/2 din o casa cu 5 camere, bucătărie cu două camere și grajd edificate din lemn și acoperite cu țiglă, construcții situate pe terenul arătat.
susținut că, a suportat în exclusivitate în anul 1995 cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare, acestea ridicându-se la suma de 30.milioane ROL
Pârâtul Gaf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii cu motivarea că pe rolul Judecătoriei Strehaia se află un dosar de partaj ce are același obiect.
Prin încheierea de la 10.04.2002, Judecătoria Strehaiaa admis în principiu acțiunea de partaj introdusă de reclamantă împotriva pârâților, a constatat deschisă succesiune a defunctei, decedată la 13.aug.1995, a constatat că masa succesorală se compune din: loc de casă în suprafață de 5000 mp situat în S,-, învecinată la N- -, E- str. - -, S- str. - - și V-; din casă cu 5 camere din lemn acoperită cu țiglă, dintr-un grajd din lemn acoperit cu țiglă, aceste construcții fiind situate pe terenul loc de casă mai sus arătat. A mai constatat că, masa succesorală este afectată d e un pasiv în cuantum de 11.000 000 ROL reprezentând cheltuieli de înmormântare defunctei, cheltuieli ce au fost efectuate de reclamantă.
S-a arătat că, moștenitori cu vocație succesorală au rămas: pârâtul G, în calitate de frate cu o cotă de 1/3 din moștenire; pârâții, în calitate de nepoți def rate, reprezentanți ai defunctului, fiecare cu cota de 1/9 din moștenire; reclamanta -, pârâții, N,-, și G, în calitate de nepoți de soră, reprezentanți ai defunctei, fiecare cu cota de 1/21 din moștenire.
De asemenea, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea construcții fiind desemnat expert cu un onorariu de 1000 lei ROL, în scopul evaluării și lotizării imobilelor din masa partajabilă.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel pârâtul I G, în motivare susținând că, în mod greșit instanța l-a decăzut din proba cu martora, aceasta din motive medicale neputându-se prezenta la termenul stabilit, și că eronat instanța a reținut la masa partajabilă din grajdul de lemn acoperit cu țiglă și din casa cu 5 camere,din depoziția martorului, reieșind că aceste construcții au fost edificate de el în perioada 1964-1968, în acest sens fiind și adeverința din 21.09.1995, aflată la fila 161, la dosar existând și alte înscrisuri, respectiv copii, chitanță, taxă de construcție casei cu 5 camere și a grajdului, inclusiv în certificatul de moștenitor nr.86/1968 făcându-se vorbire doar de o casă cu două camere situată pe terenul de 5000 mp.
A susținut că, instanța nu a ținut seama de convenția încheiată între el și defunctă, convenție aflată la fila 156, prin care a convenit cu defuncta să-i permită folosirea întregii case cu două camere, pe care au moștenit-o în cote egale.
O altă critică vizat reținerea pasivului succesoral, apelantul susținând că acesta fost stabilit doar pe baza declarațiilor martorilor reclamantei, suma fiind disproporționat de mare față de înmormântarea efectuată, defuncta având toate cele necesare decesului acesteia.
In cursul judecării apelului, apelantul a decedat, în cauză fiind introduși moștenitorii acestuia,respectiv apelanți G, și.
La data de 22.10.2002 cauza fost suspendată în temeiul art. 244 pct. 1 pr.civ. până la soluționarea cauzei cu nr.2131/2002.
Ulterior, cauza a fost repusă din oficiu pe rol de către instanță,iar la data de 6.04.2006 dosarul a fost suspendat, însă în temeiul art.243 pr.civ. în cauză decedând apelul pârâtului G.
După această suspendare, cauza a fost repusă pe rol la cererea apelantului pârât, care a învederat instanței că apelantul G nu a fost căsătorit și nu are descendenți.
La data de 25.06.2007 cauza a fost iarăși suspendată, în temeiul art. 242 pct. 2 pr.civ. fiind repus pe rol la data de 24 iunie 2007 la cererea adresată instanței de către apelantul.
Prin decizia civilă nr.228 A din 12 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Olta admis apelul, a schimbat parțial încheierea de admitere în principiu din 10 aprilie 2002, în sensul că masa succesorală se compune din din terenul în suprafață de 5000 mp. și din casa cu 2 camere situată pe acest teren.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a motivat că din cuprinsul certificatului de moștenitor nr.86/1968 și din decizia civilă nr.1427/A/2002 a Tribunalului Mehedinți, ca și din depozițiile martorilor reiese că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei este compusă din din terenul în suprafață de 5000 mp. situat în S - Comanda,-, precum și dintr-o casă compusă din 2 camere din lemn de pe acest teren, bunuri ce au intrat în patrimoniul defunctei prin moștenire de la autoarea sa -, celelalte construcții aflate pe teren fiind proprietatea lui G - pentru că au fost edificate de acesta în timpul vieții.
Critica din apel referitoare la reținerea pasivului succesoral s-a înlăturat, instanța reținând că s-a făcut dovada suportării în exclusivitate a cheltuielilor de înmormântare de către reclamantă, precum și a cuantumului acestora.
A mai motivat instanța că prin deciziile nr.1427/A/2002 și 213 A/2005 ale Tribunalului Mehedinți - pronunțate în dosarul nr.2131/2002 - s-a statuat cu putere de lucru judecat că reclamanta este singura moștenitoare acceptantă a succesiunii mătușii sale, fapt ce i-a permis să culeagă, prin reprezentare, cota acesteia de din averea succesorală a def. - - avere ce include tocmai imobilul compus din 5000 mp.teren și casa - situat în Comanda - S, str.- nr.4.
A argumentat instanța că deși acest imobil s-a împărțit deja între comoștenitori, încheierea de admitere în principiu nu se poate schimba sub acest aspect pentru a nu se agrava situația apelanților în propria cale de atac.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta - și pârâtul moștenitor.
Prin recursul său, reclamanta a susținut că în mod greșit tribunalul a schimbat încheierea de admitere în principiu sub aspectul compunerii masei succesorale, întrucât în patrimoniul defunctei s-a aflat și casa cu 5 camere, bucătărie și grajd.
Recurentul pârât a criticat decizia considerând că în mod greșit instanța de apel a reținut puterea de lucru judecat a deciziilor nr.1427/A/2002 și 213/A/2005 - pronunțate de Tribunalul Mehedinți în dosarul nrf.2131/2002 întrucât pe de o parte acele decizii sunt lovite de nulitate pentru că nu s-au pronunțat în contradictoriu cu mama sa - succesoare legală a defunctului G dar și pentru că instanța nu a pus în discuție acceptarea succesiunii autoarei în cadrul acelui partaj, succesorii defunctului G - fratele defunctei acceptând succesiunea acesteia, prin lucrările de exploatare a terenului din averea acesteia transmisă pe calea moștenirii legale de la autoarea comună -.
Recurentul a criticat decizia și pentru că instanța nu a analizat convenția încheiată de G - tatăl său cu - în calitate de coproprietari ai imobilului moștenit - și nu a încuviințat audierea martorei - probă admisă în primă instanță și din administrarea căreia au fost decăzuți nelegal.
Un alt motiv de recurs s-a întemeiat pe art.304 pct.5 pr.civ. recurentul invocând neîndeplinirea procedurii de citare cu pârâtul - chemat la succesiune prin reprezentarea defunctului - fratele defunctei - care nu a mai fost conceptat și citat în cauză după repunerea cauzei pe rol, ulterior invocând și pronunțarea deciziei față de o persoană decedată - mama sa -.
A depus la dosar o întâmpinare formulată de - prin care solicită admiterea recursului.
Recurenta reclamantă nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilită de instanță - deși a fost citată cu această mențiune și i s-a acordat un termen pentru asigurarea apărării.
Potrivit art.20 alin.3 din Legea 146/1997 - neîndeplinirea obligației de plată a taxei până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii.
Pentru aceste considerente urmează a se anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantă.
Recursul declarat de pârât este fondat.
Verificând argumentele aduse de recurentul pârât în sprijinul motivului de recurs întemeiat pe art.304 pct.5 pr.civ. se constată că sunt întemeiate.
În încheierea de admitere în principiu ce a constituit obiectul apelului declarat de G - autorul recurentului- apare ca pârât și - venit la partajul defunctei prin reprezentarea autorului său, fratele defunctei predecedat acesteia.
Pârâtul a fost conceptat și citat în apel în calitate de intimat până la data la care instanța de apel a dispus prima suspendare a judecății cauzei în baza art.244 pr.civ.
După repunerea pe rol a cauzei acest intimat nu a mai fost conceptat și citat în cauză - astfel că judecata apelului a avut loc în lipsa intimatului care nu a fost citat. Acesta nu a avut cunoștință de decizia pronunțată în apel întrucât nu i s-a comunicat iar prin întâmpinare a solicitat admiterea recursului declarat de pârât.
Decizia s-a pronunțat fără a se îndeplini procedura de citare cu intimatul pârât - care nu a mai fost conceptat în cauză după suspendarea judecății și care ar putea invoca o vătămare prin soluția pronunțată în apel - de modificare a compunerii masei partajabile.
Se constată că - soția supraviețuitoare a apelantului inițial - G - introdusă în cauză în calitate de moștenitoare a apelantului - după decesul acestuia - a decedat la data de 4 ianuarie 2008 - dar a figurat ca parte în proces și după această dată, precum și în dispozitivul deciziei pronunțată la 12 iunie 2009.
Prin urmare, decizia s-a pronunțat față de o persoană lipsită de capacitate procesuală.
Se mai constată că deși apelul a fost declarat doar de către pârâtul G, ce a decedat pe parcursul judecății în apel și în cauză s-au introdus moștenitorii acestuia -, - ulterior decedat și - decedată ulterior - cărora li s-a transferat calitatea de apelanți în dispozitivul deciziei, apar ca apelanți și, -, G, care au avut calitatea de intimați în cauză.
Toate aceste neregularități constituie încălcări ale formelor de procedură prevăzută sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 din codul d e procedură civilă - și constituie motiv de recurs conform art.304 pct.5 pr.civ.
Potrivit art.304 pct.5 pr.civ. casarea unor hotărâri se poate cere când prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2.
Aceste dispoziții legale constituie dreptul comun în materia nulității actelor de procedură, astfel că motivul de recurs prevăzut de artr.304 pct.5 pr.civ. include toate neregularitățile procedurale care atrag sancțiunea nulității - precum și nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectarea nu se încadrează în alte motive de recurs.
Prin urmare se constată întemeiat acest motiv de recurs invocat de pârât, motiv care potrivit art.312 alin.3 duce la casarea hotărârii atacate și la trimiterea cauzei spre rejudecare.
Criticile din recurs privitoare la greșita reținere a autorității de lucru judecat a deciziilor nr.1427 A/2002 și 213 A/2005 ale Tribunalului Mehedinți, pronunțate într-un partaj anterior - nu sunt întemeiate.
Instanța de apel analizând aceste decizii a reținut că prin acestea s-a dezbătut succesiunea defuncților și - și că deși din succesiunea acesteia din urmă s-a transmis pe calea moștenirii legale bunuri succesorale în patrimoniul defunctei -. (descendenta autoarei )- bunuri a căror partajare se solicită în prezenta cauză și s-a stabilit cu putere de lucru judecat că reclamanta - este singura moștenitoare acceptantă a succesiunii defunctei - nu poate reține efectele puterii de lucru judecat a sentinței - pentru a nu prejudicia pe apelant - în propria cale de atac.
Instanța de apel a rezolvat o problemă de drept privitoare laconcursuldintre principiul "non reformatio in pejur" instituit prin art.296teza II-a pr.civ. - conform căruia apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai grea decât aceea din hotărârea atacată și excepția autorității de lucru judecat - concluzionând corect că într-o asemenea situație are preferință principiul neagravării situației părții în propria cale de atac.
Prin urmare, instanța nu a reținut autoritatea de lucru judecat și efectele acesteia ce ar fi dus la reținerea calității reclamantei de unică moștenitoare a def. a cărei succesiune se dezbate.
În cauză s-ar fi impus admiterea excepției litispendenței de îndată ce pe rolul instanțelor se aflau două cauze în care se cerea partajarea acelorași imobile succesorale situate în S - iar nu suspendarea judecății în baza art.244 pr.civ. dar cum partajul anterior s-a soluționat în mod irevocabil, această excepție nu se mai poate pune în discuție.
În rejudecarea apelului, instanța urmează să aibă în vedere considerentele ce au dus la casarea deciziei și să analizeze și critica din apel referitoare la efectele pe care le poate produce convenția încheiată de autorul recurentului cu defuncta (fila 156 din dosarul primei instanțe) cu privire la bunurile ce le-au revenit pe calea moștenirii legale de la autoarea lor -.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de - împotriva deciziei civile nr.228 din 12 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți, și intimatul -.
Admite recursul formulat de recurentul împotriva aceleiași decizii.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Mehedinți, în apel.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
18.11.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/3 ex.
Președinte:Ionela VîlculescuJudecători:Ionela Vîlculescu, Maria Cumpănașu, Stela Popa
