Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1327/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1327
Ședința publică de la 12 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Paraschiva Belulescu
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.243/A din 19 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, și sentinței civile nr.4205 din 10 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimatul pârât, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat, reprezentând recurenta pârâtă, și avocat, reprezentând intimatul pârât, lipsind intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, a susținut oral motivele de recurs formulate în scris, întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 9. raportat la art. 728, 736 alin. 1, 741 Cod civil. A arătat că deși s-a formulat o acțiune de ieșire din indiviziune, în calea de atac părțile au fost lăsate în indiviziune în ceea ce privește terenul, deși nu a fost formulat critică pe acest aspect. A pus concluzii de admitere a recursului, atribuirea unei părți din terenul în suprafață de 500. ce este comod partajabil și menținerea hotărârii în ceea ce privește terenul aferent casei. A depus concluzii scrise și a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
Avocat, pentru intimatul pârât, a susținut că terenul nu poate fi comod partajabil. A arătat că în mod corect din masa partajabilă a fost exclusă camera. Prin expertiza efectuată de expertul, au fost recunoscute îmbunătățirile efectuate la etajul clădirii. A solicitat respingerea recursului și a depus concluzii scrise, solicitând compensarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față.
1. Prin sentința civilă nr. 4205/10.oct.2008, Judecătoria Drobeta Turnu Sa admis în parte acțiunea, a omologat raportul de expertiză bunuri imobile întocmit de către expert și la raport.
A fost omologat parțial raportul de expertiză bunuri mobile, întocmit de către expert .
Au fost atribuite bunurile succesorale partajabile în varianta I, propusă de către expert, după cum urmează:
Lotul- bunuri mobile, au fost atribuite reclamantului și se compune din: 20. stupi, în valoare de 5000 lei; 2. motoare trifazice în val. de 400 lei; 1. inox,în val. de 400 lei; 2. damigene, câte 50 . în val. de 160 lei;1. mașină de cusut ,în val. de 200 lei; una moară de măcinat, în val. de 30 lei.
Lotul- a fost atribuit reclamantului,în următoarea variantă: din casa (C2), situată în DTS, str. 1 - 2., jud. M, se atribuie reclamantului parterul casei, ce se compune dintr-o cameră, un antreu și o baie, urmând ca întreaga suprafață construită, de 58,46. să fie deținută de reclamant și pârâtul ,în indiviziune; una magazie (C3), în suprafață construită de 24,67, în val. de 5142,67 lei; un teren în valoare de 16.466,87 lei,în suprafață de 182,60.,în indiviziune cu pârâtul ;
Lotul- s-a atribuit reclamantului și se compune din suprafața de 250. teren,situat în DTS,cartier Nouă - Aeroport, 93, în valoare de 25.301 lei.
S-au atribuit pârâtului următoarele bunuri mobile:
Lotul- compus din: una instalație centrifugă pentru tras de albine - în val. de 350 lei; 20 bucăți stupi în val. de 5000 lei; 2 bucăți motoare trifazice,în valoare de 4000 lei; 1. cuptor electric rotund,în val. de 30 lei; 1. televizor color, în val. de 150 lei; 2. damigene câte 50.în val. de 160 lei; 1. mașină cusut,în val. de 200 lei; Terenul în suprafață de 182,60. în indiviziune cu reclamantul, în val. de 16.466,87 lei; un garaj (C4),cu suprafața construită de 10,80.,în val. de 375 lei; 2 camere situate la etajul casei (C2), urmând ca întreaga suprafață construită casei de 58,46., să fie deținută de pârât în indiviziune cu reclamantul.
Lotul- terenul în suprafață de 250. situat în DTS, Cartier Nouă - Aeroport, în 93, în val. de 25,301 lei.
S-a constatat că valoarea casei (C2), situată în DTT., str. 1 - 2., jud. M, este de 65.082,51 lei.
A fost atribuit pârâtei bunurile cuprinse înLotul, precum urmează: 20 stupi în val. de 5000 lei; 2. motoare trifazice,în val. de 400 lei; 1. inox,în val. de 400 lei; 1 mașină de spălat ,în val. de 80 lei; 1. televizor color,în val. de 150 lei; 1 instalație încălzire cu injector,în val. de 20 lei; 2 bucăți damigene, câte 50., în val. de 160 lei; 1.mașină cusut, în val. de 200 lei.
Lotul- compus din următoarele imobile: una casă, compusă din 3 camere, sală și 1 beci cu două încăperi,în val. de 42.658,35 lei, situată în DTS, str. 1- 2. Nr. 4, jud. M (C1); un teren în suprafață de 103 ,în val. de 9.228,54 lei; un atelier,în valoare de 3429 lei; una boltă de de vie, în val. de 63 lei;
În vederea echilibrării valorice loturilor a fost obligat reclamantul să-i plătească pârâtei o sultă, în cuantum de 6675,23 lei.
A fost obligat pârâtul să-i plătească pârâtei sultă, în cuantum de 2108,23 lei.
Au fost compensate cheltuielile de judecată și obligați pârâții și să-i plătească reclamantului, fiecare câte 274 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că atribuirea bunurilor s-a facut în funcție de opțiunea părților, posesia bunurilor, conform dispozițiilor art. 6739pr. Civ.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, în termen legal, pârâtul a declarat apel criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie. A susținut că instanța de fond nu a ținut seama de cererea sa de atribuire în natură a construcțiilor C2-etaj,C3,C4 și a terenului aferent, că cele 6 motoare trifazice nu se mai aflau în patrimoniul defuncților întrucât au fost vândute de fiul reclamantului, că nu s-a scos de la masa partajabilă încăperea de la etajul construcției C2 construită de el și ginerele său și nu s-a ținut cont de cererea sa de efectuare a unei expertize topografice, rămânând în indiviziune cu reclamantul pentru suprafața de 182,6 mp și pentru casa cu etaj, deși nici unul nu dorit acest fapt.
S-a calculat valoarea totală bunurilor aflate în indiviziune deși ar fi trebuit ca în lotul său să se treacă J din această valoare, parterul este inadmisibil să aibă trei încăperi și 24,21 mp, iar etajul cu două încăperi 34,25 mp, terenul aferent construcției C 5 și construcția puteau fi atribuite reclamantului și să aibă ieșire în indiviziune cu pârâta pe str. 1 -.2. însă nejustificat îi atribuie acesteia construcția și terenul aferent, fiind erori de calcul și pentru că la lotul pârâtei la terenul de 103 mp s-a stabilit o valoare de 9228,54 în loc de 9288,54, vecinătățile terenului în suprafață de 285,6 mp nu corespund realității.
A solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a hotărârii în sensul atribuirii a două camere situate la etajul casei C 2, un garaj, atelierul și 250 mp din terenul situat în cartier Nouă -Aeroport, iar cu privire la bunurile mobile solicitat ca cele două motoare trifazice să-i fie atribuite reclamantului.
Pârâta a formulat cererea de aderare la apel prin care solicitat desființare a parțială sentinței și atribuirea terenului de 500 mp din zona aeroportului.
A susținut că a fost privată de drepturile care i se cuvin asupra acestui teren, că formulat obiecțiuni la raportul expertului, care stabilit că terenul poate fi comod partajabil și în trei loturi, însă expertul l-a împărțit în două loturi.
Pârâta a depus întâmpinare la apelul declarat de către pârât solicitând respingerea acestuia, cu motivarea că experții au ținut seama de criteriul posesiei bunurilor casa cu etaj și terenul aferent neputându-se partaja, iar cu privire la ieșirea comună cu aceasta a arătat că reclamantul are aceiași ieșire cu cea a apelantului pârât, că motoarele trifazice nu mai există, însă nu s-a dovedit cu certitudine că au fost vândute de fiul intimatului-reclamant.
Sub aspectul lotizării bunurilor pârâta a arătat că fiecare parte a primit bunuri mobile de aceiași valoare, că pârâtul nu dovedit că construit împreună cu ginerele său o cameră.
In cauză s-a dispus efectuarea unei expertize construcții, fiind desemnat în cauză, având ca obiective: identificarea, evaluarea bunurilor imobile reținute în încheierea din 19 ianuarie 2007, inclusiv terenului în suprafață de 500 mp situat în zona aeroportului, urmând se întocmi raportul de lotizare finală avându-se în vedere și raportul de expertiză întocmit de expertul pentru bunurile mobile.
Raportul de expertiză a fost depus la 23.04.2009, pârâta formulând obiecțiuni, arătând că expertul nu stabilit mai multe variante de ieșire din indiviziune asupra terenului curte, fiind atribuită în exclusivitate fiecărui copărtaș numai suprafața de teren de sub construcții,însă terenul liber a rămas în indiviziune.
Toate variantele sunt diferențiate numai cu privire la terenul de 500 mp,iar constatarea expertului de imposibilitatea partajării în natură terenului nu a fost motivată, existând mai multe variante de lotizare întocmite și de către expert cu privire la bunurile mobile, însă lotizarea prevede aceiași împărțeală.
Expertul desemnat în cauză a depus la dosar răspuns la obiecțiunile formulate(fila 92 dosar apel) prin care arătat că împărțirea imobilului a avut în vedere folosința acestuia de către părți, corpurile utilizate de părți care au lucrări de construcții ce nu sunt reținute în IAP, curtea ce nu poate fi folosită decât pentru drumuri de trecere, iar cele două ieșiri la străzile vecine trebuia utilizate de toate părțile, terenul situat în zona aeroportului nu este comod partajabil.
Pârâta prin apărător efectuat cerere de efectuare a unei contraexpertize arătând că există diferențe vădite între această expertiză și cea efectuată la fond, cererea fiind respinsă ca neîntemeiată.
2. Prin decizia civilă nr. 243/A/19 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Mehedinția admis apelul pârâtului I împotriva sentinței civile nr.4205 pronunțată la 10.10.2008 de Judecătoria Drobeta Turnu S în dosar nr- (număr vechi 6302/2006), intimați fiind reclamantul și pârâta
A respins apelul incident declarat de pârâta .
A schimbat parțial sentința în sensul că a omologat raportul de expertiză întocmit de către expert în varianta a II-a, inclusiv schița anexă întocmită.
A atribuit bunurile succesorale partajabile în varianta a II- a propusă de către expert, după cum urmează:
Lotul nr.1,în valoare de 158.194 lei s-a atribuit apelantului - pârât și se compune din: teren curți în indiviziune în suprafață de 41,29 mp din imobilul din- - valoare 27.442 lei; 1/3 din hol de trecere și boltă de vie, în indiviziune, în valoare de 2657 lei; Etajul casei ( casă notată în schiță ca fiind B), situată în-,având o suprafață desfășurată de 43,17 mp-valoare 34607 lei; Teren în suprafață de 15,42 mp aferent etajului casei notată în schiță cu litera B, în indiviziune cu reclamantul și terenul de 4,83 mp( scară acces etaj,în proprietatea exclusivă - valoare totală 13.458 lei); Atelier cu suprafață construită de 13,88 mp situat în imobilul din strada 1 - 2. nr.4, notat pe schiță ca fiind corp Teren în suprafață de 13,88 mp aferent atelierului - valoare 9225 lei; Un garaj în suprafață construită de 26,71 mp situat în imobilul din str. 1 dec.2. nr.4, notat pe schiță ca fiind corp C- valoare 275 lei; Teren în suprafață de 26,71 mp aferent garajului, valoare de 17.751 lei; Teren în suprafață de 500 mp situat în Tr S, cartier Nouă - Aeroport,parcela 93, învecinat la nord-str. 11,E-,S- și V-; Bunuri mobile în valoare de 6220 lei, respectiv: o instalație centrifugă pentru tras de albine( 350 lei); 20 de stupi( 5000 lei);două motoare trifazice(400 lei),un cuptor electric rotund( 30 lei); un TV color ( 150 lei); două damigene a câte 50 (160 lei),o mașină de cusut marca ( 200 lei).
Lotul nr.2 în valoare de 118.471 lei,s-a atribuit apelantei - pârâte și se compune din:teren curți în indiviziune în suprafață de 40,28 mp din imobilul din str. 1 -.2. nr.4 Tr S, în valoare de 26770 lei;
1/3 din hol de trecere și boltă de vie, în indiviziune, în valoare de 2656 lei; trei camere și beci cu două începeri, în valoare de 43184 lei, având o suprafață construită de 59,36 mp din corpul notat pe schiță cu litera A situat în imobilul din str. 1 -.2. nr.4, Tr S; Terenul în suprafață de 59,36 mp aferent celor trei camere din corpul A, în valoare de 39.451 lei; Bunuri mobile în val. de 6410 lei, respectiv 20 stupi(5000 lei),două motoare trifazice(400 lei),un de inox(400 lei), o mașină de spălat A lux(80 lei), un TV color (150 lei),o instalație încălzire cu injector(20 lei), două damigene câte 50 (160 lei) și o mașină de cusut marca (200 lei);
Lotul nr.3, în valoare de 91.552 lei, s-a atribuit intimatului - reclamant și se compune din: teren curți în indiviziune în suprafață de 33,89 mp din imobilul situat în str. 1 -.2. nr.4, Tr S-val.22523 lei; 1/3 din hol de trecere și bolză dev ie, în indiviziune, în val. de 2656 lei; Parterul casei notată pe schiță ca fiind corpul B, având o suprafață construită de 30,84 mp din imobilul din str. 1 -.2. nr.4- valoare 24718 lei; Teren în suprafață de 15,42 mp aferent parterului corpului B, în indiviziune cu pârâtul, în val.de 10248 lei; o magazie cu două încăperi și șopron,notată pe schiță ca fiind corpul D, având o suprafață construită de 34,52 mp situată în Tr S, str. 1 -.2. nr.4-val.2275 lei; Terenul aferent corpului D, în suprafață de 34,52 mp- val.22942 lei; Bunuri mobile în val. de 6190 lei, respectiv:20 de stupi(5000 lei),2 motoare trifazice(400 lei),un inox(400 lei), două damigene a câte 50 (160 lei),o mașină de cusut (200 lei),o moară de măcinat(30 lei);
In vederea egalizării loturilor, a obligat apelantul - pârât să plătească intimatului - reclamant suma de 31.187 lei cu titlu de sultă, iar apelantei - pârâte suma de 4268 lei, cu același titlu.
S-au compensat cheltuielile de judecată și a fost obligată apelanta - pârâtă să plătească apelantului - pârât suma de 184 lei cheltuieli de judecată,iar intimatul - reclamant la plata către același apelant - pârât, sumei de 203 lei cu același titlu.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 728 civ. nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune.
Prima instanță a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul, atribuind în indiviziune reclamantului și pârâtului parterul și etajul construcției C 2, dar și terenul aferent în suprafață de 182,60 mp, deși pârâtul solicitat efectuarea unei contraexpertize pe care instanța a respins-
Conform raportului de expertiză întocmit în apel d e expert, variantele de lotizare au fost întocmite avându-se în vedere folosința construcției, atribuindu-se în indiviziune celor trei părți terenul aferent, în cote proporționale cu suprafața construită exclusivă.
Instanța a apreciat că prin omologarea variantei a doua de lotizare s-a respectat criteriile prev. de disp.art. 673 ind. 9 pr.civ. respectiv mărimea cotei părți ce se cuvine fiecărui moștenitor, opțiunea acestora,posesia dar și posibilitatea de achitare a sultei.
Astfel, în lotul apelantului este inclus etajul casei notată cu litera în schița anexă la raportul de expertiză, parterul fiind atribuit pârâtului, ca urmare a opțiunii acestuia ( fila 158 dosar fond), susținerea apelantului potrivit căreia una dintre încăperile aflate la etajul casei este bun propriu întrucât fost construită de acesta împreună cu ginerele său fiind neîntemeiată,întrucât nu a făcut dovezi în acest sens.
Cu privire la cele șase motoare trifazice,de asemenea apelantul nu a făcut dovada că au fost înstrăinate de către fiul reclamantului, motiv pentru care criticile acestuia nu pot fi reținute.
In lotul acestuia mai sunt incluse: teren curți în indiviziune în suprafața de 41,29 mp din imobilul situat în strada 1 -.2. nr.4, 1/3 din holul de trecere și bolta de vie, terenul de 15,42 mp aferent etajului casei notată cu litera B, în indiviziune cu reclamantul, atelier și terenul de 13,88 mp aferent acestuia, garaj și terenul de 26,71 mp aferent acestuia și terenul în suprafață de 500 mp din zona aeroportului.
La atribuirea acestui teren instanța a avut în vedere posibilitatea pârâtului de achitare sultei, susținerea pârâtei - apelante potrivit căreia terenul putea fi împărțit între cei trei moștenitori fiind neîntemeiată întrucât atât expertul cât și expertul au constatat că nu este comod partajabil, constatări ce au forța probantă a unui înscris autentic.
Ulterior, respectiv prin răspunsul la obiecțiuni, expertul a împărțit terenul în trei loturi, de câte 167 mp conform schiței depusă de către acesta, procedând practic la fărâmițarea terenului iar prima instanță l-a împărțit în două loturi de câte 250 mp, atribuindu-le pârâtului și reclamantului.
3. Impotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs în termen, motivat și timbrat, pârâta.
Criticile sunt in esenta urmatoarele: hotărârea pronunțată în apel este nelegală sub aspectul lotizării bunurilor supuse partajului, fiind aplicate necorespunzător disp. art. 728 alin. 1 teza I Cod civil, 736 alin. 1 teza I cod civil și art. 6735alin. 2 teza I Cod procedură civilă. Astfel, în mod greșit expertul nu a realizat mai multe variante de ieșire din indiviziune asupra terenului curte din Dr. Tr. S, care a rămas în ceea ce privește terenul liber, în indiviziune. Această modalitate contravine principiului împărțirii în natură a bunului și, mai mult, în primă instanță s-a dovedit în cele trei variante propuse că se poate efectua o împărțire reală, o delimitare a curții. Prin soluția pronunțată în apel, s-a produs practic o înrăutățire a situației în propria cale de atac, precum și o indiviziune forțată și perpetuă ca urmare a autorității de lucru judecat a hotărârii. În susținerea apelului său arată că nu s-a ținut seama de cererile privind efectuarea unei expertize specialitatea topografie, de cererea de atribuire în natură a construcțiilor C2 etaj, C3 și C4 și a terenului aferent, de faptul că motoarele trifazice nu se mai aflau în patrimoniul defuncților, fiind vândute de fiul reclamantului, dar și de faptul că încăperea de la etajul construcției C2 ar fi fost construită de apelant și de fiica și ginerele său. Implicit, s-a criticat rămânerea în indiviziune pentru terenul de 182,6 mp și casa cu etaj. Arată că, în ceea ce privește camera pretins a fi construită de apelant, fiica și ginerele său, hotărârea primei instanțe este temeinică și legală. Experții au ținut seama de criteriul posesiei bunurilor sub acest aspect, deoarece construcția amintită și terenul aferent este folosită în comun de cele două părți, neputându-se partaja parterul de etaj și pe de altă parte, apelantul nu a formulat obiecțiuni la expertiză. Pe de altă parte, arată că nu este posibil ca reclamantul să aibă ieșire comună cu recurenta, câtă vreme folosește imobilul cu ieșirea folosită de apelantul pârât. Mai susține că, în condițiile în care toate părțile vor ieșirea din indiviziune, este preferabilă expertiza ing., întrucât expertiza din apel dezavantajează toate părțile.
De asemenea, expertiza din apel nu este corectă în ceea ce privește terenul de 500 mp situat în zona Aeroport, legat de care nu s-a făcut o propunere de împărțire în natură și nu s-a motivat de expert o astfel de imposibilitate, deși acest fapt este posibil față de concluziile expertizei din primă instanță, fiind dezavantajați în apel ceilalți copărtași.
Solicita admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate și respingerea apelului declarat de apelantul pârât, admiterea cererii de aderare la apel, în sensul schimbării parțiale a sentinței și atribuirea către recurentă a unei suprafețe de teren din cei 500 mp situați în zona Aeroportului, cu compensarea cheltuielilor de judecată.
In drept, recursul a fost motivat, fiind invocat cazul de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, cu trimitere la disp. art. 728, 736 și 741 Cod civil și art. 6735- 6739Cod procedură civilă.
S-au depus: taxă timbru, împuternicire, chitanță avocațială, precum și Concluzii scrise, prin care a reiterat criticile din recurs.
Intimatul pârât a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate ca fiind legală și temeinică.
Recursul este nefondat si se va respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Regulile ce guvernează partajul judiciar sunt următoarele: Fiecare din coerezi poate cere partea sa în natură din mobilele sau imobilele succesiunii, iar la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare. Se va evita însă, cât va sta prin putință, îmbucătățirea peste măsură a eritajelor și diviziunea exploatațiunilor, potrivit art. 736 și rt. 741 Cod civil și negalitatea părților date în natură se compensează prin bani, conform art. 742 Cod civil.
De asemenea, dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii - rt. 6735alin. 1 Cod procedură civilă. Instanța va face împărțeala în natură și în temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor și în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani (sultă).
Inadmisibil este ca, fără consimțămîntul copărtașilor, să se atribuie unuia dintre eitoate bunurile în natură, iar altora numai contravaloarea părții ce li se cuvine, atâta timp cât este posibil să se dea fiecăruia bunuri în aceeași cantitate și de aceeași natură sau valoare, urmând ca loturile să se egaleze prin plata unor sulte în bani. Numai dacă bunurile nu se pot împărți în natură și nu se pot forma loturi chiar inegale, iar atribuirea în natură unuia dintre copărtași nu ar apărea justificată, urmează să se procedeze la vânzare prin buna învoială sau, în caz de neînțelegere, prin licitație. Această ultimă modalitate de împărțire are bineînțeles, caracterulunei soluții extreme. Prin urmare, atunci când împărțirea unui bun în natură nu este posibilă, instanța poate să atribuie bunul imobil în întregime unuia dintre copărtași, urmând ca ceilalți să primească toate bunurile mobile sau echivalentul lor în bani.
Dar, întotdeauna în toate cazurile, în aprecierea sa - instanța va trebui să țină seama de împrejurările de fapt, de întinderea și eventual disproporția existentă între cotele-părți cuvenite copărtașilor, apoi de natura și destinația bunurilor și posibilitatea de a fi folosite în condiții cât mai bune, de faptul că unul dintre ei l-a folosit timp îndelungat, de posesia actuală, precum și de alte criterii similare.
De asemenea, în situația în care ieșirea din indiviziune poartă asupra unui imobil teren pe care se află o construcție parter și etaj, anexe și care ocupă o parte importantă sau semnificativă din teren, construcție ce poate fi împărțită în natură, prin realizarea unor unități locative distincte, instanța trebuie să țină seama de necesitatea asigurării în mod egal a accesului părților la calea publică, la eventuala centrala termică de utilitate comună, precum și la celelalte instalații și dotări și utilități ale imobilului.
Realitatea a demonstrat că în astfel de situații, nu întotdeauna este posibilă sistarea totală a indiviziunii asupra imobilului teren, impunându-se deseori doar o sistare parțială, existând o dificultate obiectivă și insurmontabilă de împărțire a terenului - ce rezultat chiar din momentul nașterii indiviziunii și a condus în mod obiectiv la indiviziune forțată asupra unei părți din teren, care în caz contrar, s-ar îmbucătăți excesiv și ar conduce la imposibilitatea unei folosințe utile.
Spre deosebire de starea de indiviziune obișnuită, care reprezintă o modalitate a dreptului de proprietate ce poate înceta oricând pe calea ieșirii din indiviziune, în materia coproprietății teren și construcție cu etaj, drepturile celor interesați asupra părților din imobil destinate folosinței în comun se bazează pe o stare de coproprietate forțată, care derivă din însăși destinația lucrului, iardurata este subordonată întotdeauna existenței construcțiilor sau schimbării configurației acestora.
În această din urmă situație, în mod obiectiv nu se pot aplica regulile de la coproprietatea indiviză obișnuită, care poate înceta oricând, pe calea ieșirii din indiviziune. Pe de altă parte, în principiu, fiecare proprietar al unei case împărțite pe etaje sau apartamente se poate folosi de părțile sau lucrurile ce servesc comun, cu condiția însă ca această folosință să fie conformă cu destinația lucrului și să nu aducă vreo împiedicare dreptului celorlalți.
Dacă totuși, ținând seama de împrejurări, posibilitatea sistării indiviziunii există în fapt și nu se impune cu necesitate a fi menținută, instanța este îndreptățită să dispună o atare împărțire fie și parțial, bineînțeles fără a leza interesele vreunuia dintre coproprietari. Dar, întotdeauna, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea - rt. 6739Cod procedură civilă.
Dacă, este posibilă sistarea totală sau parțială a indiviziunii și pentru formarea loturilor sunt necesare operații demăsurătoare,evaluareșialtele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere și va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor - rt. 6736Cod procedură civilă. Raportul de expertiză va arătaevaluareașicriteriileavute în vedere la stabilirea acesteia, va indicadacă bunurile pot fi comod partajabile în naturăși în ce mod anume, propunând loturile ce urmează să fie atribuite.
Or, operațiunile de măsurătoare, evaluare, de stabilire a posibilităților tehnice de partajare comodă în natură și de compunere a loturilor - sunt împrejurări ale stării de fapt care sunt stabilite definitiv în instanța de apel - instanță superioară de fond și orice critică vizând coordonatele și parametrii acestora, se referă la netemeinicia, iar nu la nelegalitatea hotărârii judecătorești.
Or, în cauză toate criticile formulate de apelanta pârâtă se referă exclusiv la elemente și împrejurări ale stării de fapt, stabilite prin probe înscrisuri și expertiza de specialitate, a căror evaluare și apreciere - reprezintă atributul exclusiv al instanțelor de fond.
Potrivit art. 305 Cod procedură civilă, în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor. În această ordine de idei, în recurs, pârâta nu a depus la dosar înscrisuri noi, proba admisibila în condițiile art. 305 Cod procedură civilă, care să conduca la o reconfigurare a starii de fapt si sa demonstreze contrariul celor reținute de instanța de apel - instanță superioară de fond.
Prin OUG 138/2000 art. I pct. 112, s-au abrogat dispozițiile art. 304 pct. 11 cod procedură civilă, potrivit cărora era posibilă reformarea unei hotărâri judecătorești atunci când aceasta se întemeia pe o greșeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate.
De asemenea, disp. art. 304 pct. 10 cod procedură civilă, potrivit cărora era supusă recursului hotărârea pronunțată în condițiile în care instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, au fost abrogate prin art. I pct. 49 din Legea 219/2005 privind aprobarea OUG 138/2000 de modificare a codului d e procedură civilă.
În aceiași ordine de idei, se impune a se sublinia și modificarea legislativă operată prin art. I pct. 7 al Legii 195/2004 de aprobare a OUG 58/2003 de modificare a codului d e procedură civilă, la nivelul aceluiași articol, în partea introductivă. Potrivit noului text de lege, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în situațiile enumerate (pct. 1 - 9), numai pentru motive de nelegalitate, spre deosebire de dispozițiile anterioare care, deși făceau distincția între motivele de casare și cele de modificare, nu distingeau între motivele de nelegalitate și cele de netemeinicie.
În concluzie, în calea extraordinară de atac a recursului, nu mai este posibilă analizarea unor motive ce vizează netemeinicia unei hotărâri judecătorești, controlul judiciar urmând a se exercita numai din perspectiva motivelor de nelegalitate, care corespund situațiilor expres și limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 cod procedură civilă.
Deci, aprecierea sau reaprecierea probelor, respectiv a expertizelor realizate în cauză, de către instanța de recurs, în lipsa unor înscrisuri noi în sensul disp. art. 305 Cod procedură civilă și care să conducă la o reconfigurare a stării de fapt, nu poate fi pusă în discuție, ridicând exclusiv probleme de netemeinicie, iar nu de nelegalitate a deciziei.
În orice caz, în raport cu starea de fapt reținută în apel, toate dispozițiile legale enunțate în precedent și care guvernează partajul judiciar - Curtea constată că au fost corect interpretate și judicios aplicate de instanța de apel, nefiind identificată existența vreunei neconcordanțe între starea de fapt reținută și dispoziția legală incidentă și aplicată.
În ceea ce privește terenul în suprafață de 500 mp, care nu reprezintă în nici un caz, singurul bun supus împărțelii, argumentele expuse în precedent sunt valabile, în condițiile în care instanța a reținut în baza probei cu expertiza confirmată în apel,împrejurarea de faptcă nu poate fi comod partajabil în natură, deci în caz contrar s-ar îmbucătăți excesiv. O reapreciere a acestei probe de către instanța de recurs, fie si prin înlăturarea acesteia și confirmarea expertizei realizate în primă instanță în această privință, echivalează tot cu un control judiciar al netemeiniciei deciziei recurate, iar nu al nelegalității acesteia.
S-ar fi putut exercita un control de nelegalitate cu privire la această situație, numai în cazul în care tribunalul ar fi reținut ca împrejurare de fapt posibilitatea reală și obiectivă partajării comode în natură a terenului de 500 mp și, contrar acestei realități faptice izvorâte din probe și stabilită ca atare de tribunal ca instanță de fond, nu s-ar fi aplicat în drept în mod concordant - disp. art. 741 Cod civil enunțate în precedent.
Acestea sunt considerentele pentru care, in baza art. 312 alin. 1 teza II Cod procedura civila, nesubzistand cazul de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila si neexistand cazuri de recurs de casare de ordine publica ce se ridica si din oficiu de instanta si se pun in dezbaterea partilor, potrivit art. 306 alin. 2 Cod procedura civila, recursul de fata se va respinge ca nefondat.
Avand in vedere solutia pronuntata, culpa procesuala a recurentei si disp. art. 274 Cod procedura civila, va fi obligată recurenta la 500 lei cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu de avocat, față de intimatul, in limita a ceea ce s-a cerut si dovedit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.243/A din 19 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, și sentinței civile nr.4205 din 10 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimatul pârât.
Obligă pârâta la 5oo lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
2 ex/11.12.09
Tehnored.
Jud. fond.
Jud. apel
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu
