Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1397/2009. Curtea de Apel Craiova

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 1397

Ședința publică de la 25 2009

PREȘEDINTE: Nela Drăguț

JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava

JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana

Grefier: -

Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică din data de 18 2009, privind judecarea recursului formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 196 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Dezbaterile din ședința publică de la data de 18 2009, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună partajarea bunurilor comune realizate în timpul căsătoriei cu pârâtul, prin reținerea unei cote egale de contribuție, să se constate în baza art. 31 lit. f din Codul Familiei că bunurile imobile situate pe raza localității sunt bunuri proprii, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, în situația în care nu se vor compensa.

Pârâtul, prin intermediul apărătorului ales a depus la dosarul cauzei întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând admiterea în parte a cererii și partajarea bunurilor comune realizate în timpul căsătoriei în cotă de 60% pentru pârâtul- reconvențional și 40% pentru reclamantă.

Sub aspect reconvențional, s-a solicitat aducerea la masa partajabilă a bunurilor inventariate, respectiv: un aragaz, o mobilă de bucătărie, o masă, două ferestre duble, o ușă, o lustră, o vitrină, o dormeză, ușă și ferestre duble în bucătărie, ușă și ferestre duble în dormitor, saltea, canapea, patru scaune, un covor persan, două mochete, un covor de iută, un corp de mobilă, ușă și ferestre duble în hol, un șifonier, o masă, o noptieră, o vitrină, o ușă și fereastră în baie, 300 bucăți de cărămidă, 100 bucăți de, ușă și fereastră la mansardă, un gard de scândură, 9 șpalieri, 50. plasă de sârmă proveniți din demolarea unui gard de la locuința din, instalat la,

Tot sub aspect reconvențional s-a solicitat obligarea reclamantei să-i restituie un radio casetofon marca, bun propriu al pârâtului, pe care reclamanta l-a luat și nu i l-a mai adus, să fie majorat lotul său la cota de contribuție de 60% și majorarea cu ratele suportate doar de pârât la creditele rămase neachitate, atât pentru bunurile electrocasnice cât și pentru creditul contractat la BCR, unul de 3400 lei și altul de 500 lei, precum și obligarea reclamantei să suporte din cheltuielile făcute cu abonamentul TV pentru perioada decembrie 2006- martie 2007, din impozitele pe teren și clădiri au fost plătite exclusiv de pîrîtul - reconvențional și să suporte costul reparației la TV color, pe care l-a.

Prin sentința civilă nr. 7404 din 10.10.2008 pronunțată de Judecătoria Tg.-J în dosarul civil nr-, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta, împotriva pârâtului, precum și cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant împotriva reclamantei - pârâte.

S-a constatat că în timpul căsătoriei cei doi soți au dobândit împreună cu o contribuție de 50% fiecare, următoarele bunuri mobile:o combină frigorifică în valoare de 800 lei, un radiocasetofon cu CD în valoare de 100 lei, o mașină de spălat în valoare de 100 lei, un televizor color în valoare de 300 lei, un fier de călcat în valoare de 50 lei, un cuptor cu microunde în valoare de 250 lei, un aspirator în valoare de 200 lei, un mixer în valoare de 50 lei, o drujbă în valoare de 650 lei, două fotolii în valoare de 150 lei, patru carpete de fotolii în valoare de 10 lei, o masă în valoare de 70 lei, 2 ferestre duble în valoare de 300 lei, o ușă în valoare de 170 lei, o lustră în valoare de 5 lei, o vitrină în valoare de 5 lei, o dormeză în valoare de 5 lei, ușă și ferestre duble în bucătărie în valoare de 320 lei, ușă și ferestre duble în dormitor în valoare de 320 lei, saltea în valoare de 5 lei, canapea în valoare de 50 lei, 4 scaune în valoare de 10 lei, un covor persan în valoare de în valoare de 30 lei, 2 mochete în valoare de 10 lei, un covor de iută în valoare de 10 lei, un corp de mobilă în valoare de 30 lei, ușă și ferestre duble în hol, în valoare de 450 lei, un șifonier în valoare de 10 lei, o masă în valoare de 5 lei, o noptieră în valoare de 2 lei, o vitrină în valoare de 5 lei, ușă și fereastră în baie în valoare de 220 lei, 300 de. cărămidă în valoare de 90 lei, 100. în valoare de 80 lei, ușă și fereastră la mansardă în valoare de 270 lei, 9 în valoare de 91 lei, 50 ml. plasă de sârmă 150 lei.

S-a constatat că în timpul căsătoriei, cei doi soți au dobândit împreună cu o cotă de contribuție de 80%, pentru reclamanta și 20% pentru pârâtul următoarele bunuri imobile: o casă de locuit edificată în anul 2005 în Târgu-J cartier, jud. G, identificată și evaluată în raportul de contraexpertiză întocmit în cauză, de experți tehnici judiciari în specialitatea construcții:, și G, în valoare de 72.240 lei; terenurile ce formează obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2798/29.05.2006 la BNP, situate în intravilanul și extravilanul mun. Târgu-J, cartier, după cum urmează: suprafața de 512 mp. din acte 514 mp. din măsurători, tarlaua 7 parcela 7/4 cu vecinătățile menționate în contract, în valoare de 41.120 lei, suprafața de 7217 mp. tarlaua 203 parcelele 73,73/2, 73/1 cu vecinătățile menționate în contract, în valoare de 303.114 lei, suprafața de 156 mp. tarlaua 204 parcela 17, cu vecinătățile menționate în contract în valoare de 3.120 lei.

S-a constatat că sunt bunuri proprii ale reclamatei-pârâte, ca efect al subrogației, terenul în suprafață de 660 mp. în valoare de 47.520 lei și cel în suprafață de 1540 mp. în valoare de 55.440 lei, situate în Târgu-J, cartier, jud. G, achiziționate în baza contactului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3300/14.06.2004 la BNP.

Au fost omologate raporturile de expertiză întocmite în cauză de experți tehnici judiciari, în specialitatea evaluări bunuri mobile, în specialitatea agricultură și raportul de contraexpertiză întocmit în cauză de experți tehnici judiciari în specialitatea construcții, și G, sub aspectul evaluării și s-au atribuit bunurile părților conform lotizării realizate de instanță.

S-a dispus ieșirea părților din starea de codevălmășie asupra următoarelor bunuri mobile și imobile:

reclamantă: valoare cuvenită: 338.361,70 lei. -2686,50 lei, reprezentând din bunurile mobile reținute la pct. 1-37, în valoare totală de 5373 lei; -57.792 lei reprezentând o cotă de contribuție de 80% la realizarea imobilului casă de locuit, edificat în anul 2005, în Târgu-J cartier, jud. G, identificată și evaluată în raportul de contraexpertiză întocmit în cauză de experți tehnici judiciari în specialitatea construcții, și G, în valoare totală de 72.240 lei; 277.883,20 lei reprezentând o cotă de contribuție de 80% la achiziționarea terenurile ce formează obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2798/29.05.2006 la BNP, situate în intravilanul și extravilanul mun. Târgu-J, cartier, în valoare totală de 347.354 lei, evaluate prin raportul de expertiză în specialitatea agricultură realizat de expert tehnic judiciar, compuse din: suprafața de 512 mp. din acte 514 mp. din măsurători, tarlaua 7 parcela 7/4 cu vecinătățile menționate în contract, în valoare de 41.120 lei, suprafața de 7217 mp. tarlaua 203 parcele 73,73/2, 73/1 cu vecinătățile menționate în contract, în valoare de 303.114 lei, suprafața de 156 mp. tarlaua 204 parcela 17, cu vecinătățile menționate în contract în valoare de 3.120 lei.

Valoare atribuită: 75.353 lei.

S-au atribuit în lotul reclamantei următoarele bunuri: bunuri mobile în valoare de 3113 lei, după cum urmează: o mașină de spălat în valoare de 100 lei, un televizor color în valoare de 300 lei, o masă în valoare de 70 lei,2 ferestre duble în valoare de 300 lei,o ușă în valoare de 170 lei,o lustră în valoare de 5 lei,o vitrină în valoare de 5 lei,o dormeză în valoare de 5 lei,ușă și ferestre duble în bucătărie în valoare de 320 lei,ușă și ferestre duble în dormitor în valoare de 320 lei,saltea în valoare de 5 lei, canapea în valoare de 50 lei, 4 scaune în valoare de 10 lei, un covor persan în valoare de în valoare de 30 lei, 2 mochete în valoare de 10 lei,un covor de iută în valoare de 10 lei, un corp de mobilă în valoare de 30 lei, ușă și ferestre duble în hol, în valoare de 450 lei, un șifonier în valoare de 10 lei, o masă în valoare de 5 lei, o noptieră în valoare de 2 lei,o vitrină în valoare de 5 lei,ușă și fereastră în baie în valoare de 220 lei, 300 de. cărămidă în valoare de 90 lei, 100. în valoare de 80 lei,ușă și fereastră la mansardă în valoare de 270 lei, 9 în valoare de 91 lei,50 ml. plasă de sârmă 150 lei.

2. bunuri imobile: în valoare de 72.240 lei, respectiv: o casă de locuit edificată în anul 2005 în cartier, jud. G, identificată și evaluată în raportul de contraexpertiză întocmit în cauză de experți tehnici judiciari în specialitatea construcții, și

Primește cu titlu de sultă de la pârâtul suma de 263.008,70 lei.

II. pârât - valoare cuvenită: 86.605.30 lei, -2686,50 lei, reprezentând din bunurile mobile reținute la pct. 1-37, în valoare totală de 5373 lei; 14.448 lei reprezentând o cotă de contribuție de 20% la realizarea imobilului casă de locuit, edificată în anul 2005, în Târgu-J cartier, jud. G, identificată și evaluată în raportul de contraexpertiză întocmit în cauză de experți tehnici judiciari în specialitatea construcții, și G, în valoare totală de 72.240 lei; 69.470,80 lei reprezentând o cotă de contribuție de 20% la achiziționarea terenurilor ce formează obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2798/29.05.2006 la BNP, situate în intravilanul și extravilanul mun. Târgu-J, cartier, în valoare totală de 347.354 lei, evaluate prin raportul de expertiză în specialitatea agricultură realizat de expert tehnic judiciar, compuse din: suprafața de 512 mp. din acte 514 mp. din măsurători, tarlaua 7 parcela 7/4 cu vecinătățile menționate în contract, în valoare de 41.120 lei, suprafața de 7217 mp. tarlaua 203 parcele 73,73/2, 73/1 cu vecinătățile menționate în contract, în valoare de 303.114 lei, suprafața de 156 mp. tarlaua 204 parcela 17, cu vecinătățile menționate în contract în valoare de 3.120 lei.

Valoare atribuită: 349.614 lei.

S-au atribuit în lotul pârâtului următoarele bunuri: bunuri mobile în valoare de 2260 lei după cum urmează: combină frigorifică în valoare de 800 lei, un radiocasetofon cu CD în valoare de 100 lei, un fier de călcat în valoare de 50 lei, un cuptor cu microunde în valoare de 250 lei, un aspirator în valoare de 200 lei, un mixer în valoare de 50 lei, o drujbă în valoare de 650 lei, două fotolii în valoare de 150 lei, patru carpete de fotolii în valoare de 10 lei.

2. bunuri imobile: în valoare de 347.354 lei, respectiv terenurile ce formează obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2798/29.05.2006 la BNP, situate în intravilanul și extravilanul mun. Târgu-J, cartier, evaluate prin raportul de expertiză în specialitatea agricultură realizat de expert tehnic judiciar, compuse din: suprafața de 512 mp. din acte, respectiv, 514 mp. din măsurători, tarlaua 7 parcela 7/4 cu vecinătățile menționate în contract, în valoare de 41.120 lei, suprafața de 7.217 mp. tarlaua 203 parcelele 73,73/2, 73/1 cu vecinătățile menționate în contract, în valoare de 303.114 lei, suprafața de 156 mp. tarlaua 204 parcela 17, cu vecinătățile menționate în contract în valoare de 3.120 lei.

A fost obligat pârâtul să achite reclamantei cu titlu de sultă suma de 263.008, 70 lei.

S-au respins ca fiind nedovedite capetele de cerere formulate de pârâtul reclamant, prin care a solicitat obligarea reclamantei să-i restituie un radiocasetofon marca, bun propriu, precum și obligarea reclamantei la plata a din cheltuielile realizate pentru abonamentul radio-TV, impozitele pe teren și clădiri precum și costul reparației la TV color, pe care l-a.

S-a disjuns capătul de cerere formulat de pârâtul reclamat, prin care a solicitat să-i fie majorat lotul său cu valoarea ratelor suportate în exclusivitate, la bunurile electrocasnice, achitate cu plata în rate și acordă termen la data de 24.10.2008, pentru când se va dispune citarea părților, fiind compensate cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că prin sentința civilă nr. 645/02.02.2007 a Judecătoriei Târgu J i u, s-a dispus desfacerea căsătoriei părților înregistrată sub nr. 333/07.08.2001 la Primăria municipiului Târgu

Anterior încheierii căsătoriei, reclamanta a încheiat contractul de vânzare cumpărare cu plata în rate nr. 116/08.11.1999, cu Târgu J, prin care a achiziționat apartamentul cu trei camere situat în Târgu J, str. 9 -- -,.4,. A,. 4,. 18, județul G, la prețul de 4.467.614 lei ROL, din care 447.614 lei fond propriu și 4.020.000 lei rate la Târgu

Ulterior, pe data de 29.11.1999, prin contractul de schimb autentificat sub nr. 5532 la BNP, reclamanta, în calitate de proprietară a apartamentului mai sus menționat, a schimbat cu numiții G și imobilul dobândit anterior prin contractul de vânzare- cumpărare cu plata în arte nr. 116/08.11.1999, cu un alt apartament situat în Târgu J, -,. 20,.1,. 6, jud. G, compus din două camere și dependințe.

Cu aceleași părți, reclamanta a încheiat înscrisul sub semnătură privată din 06.12.1999, atașat la fila 12 din dosar, prin care a primit de la cei doi coschimbași și suma de 25.000.000 lei, reprezentând diferența schimbului de la 3 la 2 camere.

La data de 05.11.2003, reclamanta a încheiat cu numiții și, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4833/05.11.2003 la BNP, prin care a vândut cumpărătorilor mai sus menționați, la prețul de 370.000.000 lei ROL apartamentul cu două camere și dependințe situat în Târgu J, -,. 20,.1,. 6, jud. G, bun ce a fost dobândit de către reclamantă prin contractul de schimb autentificat sub nr. 5532 /29.11.1999 la BNP.

În cursul anului 2004, reclamanta a cumpărat de la vânzătoarea, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3300/14.06.2004 la BNP, suprafețele de 660. arabil extravilan, tarlaua 126, parcela 25/1, cu vecinătățile menționate în contract și suprafața de 1540. arabil intravilan, tarlaua 5, parcela 25, cu vecinătățile menționate în contract, la prețul de 55.000.000 lei ROL, situate în Târgu J, cartier.

La data de 29.05.2006, la BNP, s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2798, prin care reclamanta, în calitate de mandatară pentru, a vândut pârâtului, căsătorit cu reclamanta, mai multe suprafețe de teren situate în Târgu J, localitatea, după cum urmează: suprafața de 512.p din act, respectiv 514. din măsurători cadastrale, tarlaua 7, parcela 7/4, terenul în suprafață de 7217.p, tarlaua 203, parcelele 73,73/2 și 73/1 și suprafața de 156. tarlaua 204, parcela 17, la prețul de 4200 lei.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, s-a reținut că cererea principală și cererea reconvențională sunt întemeiate în parte pentru următoarele considerente:

Referitor la bunurile mobile, dobândite de cei doi soți în timpul căsătoriei, instanța a reținut că ambii soți au avut o cotă de contribuție egală, de 50% fiecare, fiind reținute la masa partajabilă bunurile mobile menționate la pct. 1 din cererea de chemare în judecată, precum și bunurile mobile menționate în cererea reconvențională, bunuri care au fost recunoscute de părțile litigante.

Astfel, s-a reținut că în timpul căsătoriei, cei doi soți au dobândit următoarele bunuri mobile, cu co cotă de contribuție de 50 % fiecare, după cum urmează: o combină frigorifică în valoare de 800 lei, un radiocasetofon cu CD în valoare de 100 lei, o mașină de spălat în valoare de 100 lei, un televizor color în valoare de 300 lei, un fier de călcat în valoare de 50 lei, un cuptor cu microunde în valoare de 250 lei, un aspirator în valoare de 200 lei, un mixer în valoare de 50 lei, o drujbă în valoare de 650 lei, două fotolii în valoare de 150 lei, patru carpete de fotolii în valoare de 10 lei, o masă în valoare de 70 lei, 2 ferestre duble în valoare de 300 lei, o ușă în valoare de 170 lei, o lustră în valoare de 5 lei, o vitrină în valoare de 5 lei, o dormeză în valoare de 5 lei, ușă și ferestre duble în bucătărie în valoare de 320 lei, ușă și ferestre duble în dormitor în valoare de 320 lei, saltea în valoare de 5 lei, canapea în valoare de 50 lei, 4 scaune în valoare de 10 lei, un covor persan în valoare de în valoare de 30 lei, 2 mochete în valoare de 10 lei, un covor de iută în valoare de 10 lei, un corp de mobilă în valoare de 30 lei, ușă și ferestre duble în hol, în valoare de 450 lei, un șifonier în valoare de 10 lei, o masă în valoare de 5 lei, o noptieră în valoare de 2 lei, o vitrină în valoare de 5 lei, ușă și fereastră în baie în valoare de 220 lei, 300 de. cărămidă în valoare de 90 lei, 100. în valoare de 80 lei, ușă și fereastră la mansardă în valoare de 270 lei, 9 în valoare de 91 lei, 50 ml. plasă de sârmă 150 lei.

Referitor la bunurile imobile dobândite de cei doi soți în timpul căsătoriei, s-a reținut de către instanță că părțile au dobândit următoarele bunuri imobile: o casă de locuit edificată în anul 2005 în Târgu-J cartier, jud. G, identificată și evaluată în raportul de contraexpertiză întocmit în cauză, de experți tehnici judiciari în specialitatea construcții:, și G, în valoare de 72.240 lei; terenurile ce formează obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2798/29.05.2006 la BNP, situate în intravilanul și extravilanul mun. Târgu-J, cartier, după cum urmează: suprafața de 512 mp. din acte 514 mp. din măsurători, tarlaua 7 parcela 7/4 cu vecinătățile menționate în contract, în valoare de 41.120 lei; suprafața de 7217 mp. tarlaua 203 parcelele 73,73/2, 73/1 cu vecinătățile menționate în contract, în valoare de 303.114 lei și suprafața de 156 mp. tarlaua 204 parcela 17, cu vecinătățile menționate în contract în valoare de 3.120 lei.

La dobândirea acestor bunuri imobile, din coroborarea probelor administrate în cauză, instanța a reținut că reclamanta a avut o cotă de contribuție de 80% și pârâtul - reclamant de 20%, pentru următoarele considerente:

Conform mențiunilor înscrise în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2798/29.05.2006 la BNP, rezultă că prețul vânzării cumpărării suprafețelor de teren mai sus menționate a fost de 4200 lei RON, contractul fiind încheiat de reclamanta, în calitate de mandatară pentru vânzătorul și pârâtul, în calitate de cumpărător.

Pârâtul reclamant a dovedit cota sa de contribuție de 20% la dobândirea bunurilor imobile mai sus menționate și cota de 50% la achiziționarea bunurilor mobile prin intermediul înscrisurilor depuse la filele 54-56 din dosar, ce demonstrează faptul că în perioada 2000, 2001 și 2004 acesta a vândut trei autoturisme la prețul de 700 lei, 1250 lei și 500 lei, bani pe care i-a investit în achiziționarea bunurilor reținute de instanță ca alcătuind masa partajabilă.

Cota de contribuție a reclamantei la dobândirea bunurilor comune a fost dovedită prin intermediul înscrisurilor atașate la dosarul cauzei din care rezultă că aceasta a realizat mai multe tranzacții imobiliare, precum și din depozițiile martorei (fila 60).

Pârâtul a menționat expres cu ocazia interogatoriului luat în instanță (fila 95), că nu a fost angajat cu carnet de muncă. Veniturile realizate din activitatea de taximetrie nu au fost probate de pârâtul reclamant prin intermediul unor înscrisuri.

Bunurile mai sus menționate au fost achiziționate în timpul căsătoriei, respectiv la data de 14 iunie 2004, la prețul de 55.000.000 lei, însă au fost achiziționate, după vânzarea de către reclamanta a apartamentului situat în Târgu J, -,.20,.1,. 6, județul G la prețul de 370.000.000 lei ROL.

Din coroborarea înscrisurilor atașate la dosarul cauzei și a celorlalte probe administrate în cauză, instanța a reținut că reclamanta a reușit să facă dovada că prin actele translative de proprietate, succesive, realizate anterior încheierii căsătoriei, cât și ulterior încheierii căsătoriei, aceasta a dobândit ca efect al subrogației reale, terenurile ce fac obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3300/14.06.2004, încheiat la BNP.

Din contră, pârâtul reclamant nu a făcut dovada veniturilor obținute de acesta în timpul căsătoriei, în sensul că nu a depus la dosarul cauzei copia carnetului de muncă, deși i s-a pus în vedere acest aspect de către instanță, iar cu ocazia interogatoriului luat la termenul din data de 19.10.2007, pârâtul - reclamanta a menționat că nu a fost angajat cu carnet de muncă, că a realizat activitate de taximetrie în mod independent și că din cursul anului 2001 lucrat la stațiunea pomicolă.

Pârâtul - reclamant nu a depus la dosarul cauzei nici un înscris prin intermediul căruia să facă dovada veniturilor realizate în timpul căsătoriei, respectiv cu privire la activitatea de taximetrie realizată și nici cu privire la aspectul că ar fi fost angajat în muncă, întrucât nu a depus la dosarul cauzei înscrisuri doveditoare în acest sens.

Reclamanta a făcut dovada veniturilor obținute, atât cu carnetul de muncă atașat la dosarul cauzei, la filele 81-93 din dosar, din care rezultă că în perioada anului 2000, după încheierea căsătoriei a obținut venituri, dar, totodată, prin operațiunile translative de proprietate realizate, respectiv, de schimb și de vânzare cumpărare, a făcut de asemenea dovada veniturilor obținute.

Contractul de schimb autentificat sub nr. 5532/29.11.1999 la BNP, a fost realizat anterior încheierii căsătoriei, iar bunul ce a format obiectul schimbului este un apartament cu două camere dobândit anterior încheierii căsătoriei de la Târgu J, cu plata în rate.

Astfel, prin contractul de vânzare cumpărare cu plata în rate nr. 116/08.11.1999, încheiat cu Târgu J, reclamanta a achiziționat apartamentul cu trei camere situat în Târgu J, str. 9 -- -,.4,. A,. 4,. 18, județul G, la prețul de 4.467.614 lei ROL, din care 447.614 lei fond propriu și 4.020.000 lei rate la Târgu

Cele două tranzacții imobiliare au fost realizate de reclamantă anterior încheierii căsătoriei părților, iar apărarea pârâtului - reclamant în sensul că anterior încheierii căsătoriei părțile au conviețuit împreună, nu prezint relevanță atâta timp cât prin intermediul probelor administrate în cauză nu a făcut dovada că a avut vreo contribuție la dobândirea apartamentelor achiziționate prin contractul de vânzare cumpărare cu plata în rate nr. 116/08.11.1999 și a contractul de schimb autentificat sub nr. 5532 la BNP.

Așadar, prețul de 370.000.000 lei Rol mai sus menționat, obținut din vânzarea apartamentului situat în Târgu J, -,. 20,.1,. 6, jud. G, reprezintă prețul obținut din vânzarea unui bun propriu, chiar dacă contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4833/05.11.2003 la BNP a fost încheiat în timpul căsătoriei.

Cu prețul obținut, de 370.000.000 lei Rol, la data de 05 2003, reclamanta a achiziționat ulterior, la prețul de 55.000.000 lei ROL, la data de 14 iunie 2004, terenul în suprafață de 660 mp. și cel în suprafață de 1540 mp. situate în Târgu-J, cartier, jud. G, în baza contactului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3300/14.06.2004 la BNP.

S-a reținut de către instanță că în speța de față sunt îndeplinite disp. art. 31 lit. f fam. respectiv subrogația reală ce a fost reținută în favoarea reclamantei, pârâtul nefăcând dovada prin intermediul mijloacelor de probă administrate în cauză, că ar fi suportat vreo sumă de bani din prețul de 55.000.000 lei ROL achitat pentru bunurile imobile ce au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare nr.3300/14.06.2004.

Apărarea pârâtului, în sensul că a realizat venituri în timpul căsătoriei, atât din munca prestată cât și din activitățile de taximetrie independente realizate, nu a fost dovedită prin intermediul unor înscrisuri, iar depozițiile martorilor propuși de către pârât nu pot să facă dovada în lipsa unor înscrisuri doveditoare cu privire la drepturile salariale obținute de pârâtul - reclamant în timpul căsătoriei.

S-a dispus de către instanță omologarea rapoartelor de expertiză întocmite în cauză de experți tehnici judiciari, în specialitatea evaluări bunuri mobile, în specialitatea agricultură și raportul de contraexpertiză întocmit în cauză de experți tehnici judiciari în specialitatea construcții, și G, sub aspectul evaluării bunurile fiind atribuie părților conform lotizării realizate de instanță.

De asemenea, s-a dispus ieșirea părților din starea de codevălmășie asupra bunurilor mobile și imobile mai sus reținute, ce alcătuiesc masa partajabilă.

Reclamantei i se cuvine cota de din bunurile mobile reținute la pct. 1-37, cota de de 80% la realizarea imobilului casă de locuit, edificat în anul 2005, în Târgu-J cartier, jud. G și cota de 80% la achiziționarea terenurile ce formează obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2798/29.05.2006 la BNP, situate în intravilanul și extravilanul mun. Târgu-J, cartier

Pârâtului reclamant i se cuvine cota de din bunurile mobile reținute la pct. 1-37, o cotă de contribuție de 20% la realizarea imobilului casă de locuit, edificată în anul 2005, în Târgu-J cartier, jud. G și o cotă de contribuție de 20% la achiziționarea terenurilor ce formează obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2798/29.05.2006 la BNP, situate în intravilanul și extravilanul mun. Târgu-J, cartier.

La formarea și atribuirea loturilor, s-au avut în vedere disp. art. 673 ind. 9 pr.civ. respectiv: mărimea cotei-păți ce se cuvine fiecărei părți litigante, modul actual de folosire al bunurilor imobile, solicitarea părților, în sensul că terenurile din Târgu J, cartier să fie atribuite în lotul reclamantei, iar terenurile din Tîrgu J, cartier, să fie atribuite în lotul pârâtului- reclamant.

S-au respins ca fiind nedovedite, capetele de cerere formulate de pârâtul - reclamant, prin care a solicitat obligarea reclamantei să-i restituie un radiocasetofon marca, bun propriu, precum și costul reparației la TV color, pe care l-a, întrucât din probele administrate, pârâtul nu a făcut dovada că reclamanta și-a însușit un radio casetofon marca, bun propriu al pârâtului și nici faptul că aceasta a un televizor color marca, iar costul reparației a fost suportat de către pârât.

De asemenea, pârâtul reclamant a solicitat obligarea reclamantei la plata a din cheltuielile realizate pentru abonamentul radio-TV, impozitele pe teren și clădiri, depunând în acest sens titlul executoriu nr. 1867/25.05.2007,atașat la fila 53 din dosar.

S-a constatat de către instanță că titlul executoriu a fost emis după desfacerea căsătoriei, astfel că pârâtul reclamant trebuia să facă dovadă că a achitat, după desfacerea căsătoriei, sumele de bani menționate în titlul executoriu, iar în lipsa unor dovezi care să ateste plata realizată de pârât, instanța nu poate să dispună obligarea reclamantei la din cheltuielile realizate pentru abonamentul radio-TV, impozitele pe teren și clădiri, calitatea de creditor având-o Consiliul Local al Mun. Târgu-

S-a dispus de către instanță disjungerea capătului de cerere formulat de pârâtul - reclamant, prin care a solicitat să-i fie majorat lotul său cu valoarea ratelor suportate în exclusivitate, la bunurile electrocasnice, achitate cu plata în rate, întrucât, pentru soluționarea acestui capăt de cerere sunt necesare suplimentarea de probatorii, respectiv o expertiză în specialitatea contabilitate ce urmează să fie pusă în discuția părților, probă prin care s-ar fi întîrziat soluționarea cauzei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, criticând-o ca netemeinică și nelegală pentru motivele: instanța de fond, cu aplicarea greșită a dispozițiilor art.30 și 31.familiei, a reținut eronat componența bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, precum și cotele de contribuție la achiziționarea acestora. Astfel, apreciază apelantul că nu este posibil a se reține cote de contribuție diferite în raport de categoria de bunuri - mobil, imobile existente în patrimoniul comun, așa cum a procedat prima instanță. Consideră că era corect a se stabili o cotă unică de contribuție la dobândirea întregii mase de bunuri supusă partajului. În continuare, se desprinde, în esență, critica interpretării greșite a probelor administrate la fond în sensul că anumite bunuri imobile sunt în realitate comune și nu proprii ale reclamantei.

Prin decizia nr.196 din 26 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de apelantul pârât, împotriva sentinței civile nr.7404 din 10.10.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul civil nr-.

S-a desființat sentința și IAP.

S-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.

Potrivit art. 30. fam. bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților, orice convenție contrară fiind nulă. Excepțiile sunt reglementate de art. 31 din același cod. Se observă că din acest text legal se desprinde ideea unei prezumții relative de comunitate de bunuri, însă în același timp se instituie un regim juridic de ordine publică, denumit proprietate codevălmașă, care se caracterizează prin aceea că atât sub aspectul cotei ideale de drept, cât și al cotei materiale, concrete din bunuri nu este determinat anticipat. Comunitatea de bunuri specifică soților este caracterizată prin aceea că toate bunurile mobile și imobile dobândite de aceștia în timpul căsătoriei constituie coproprietatea lor devălmașă, astfel că la partajul acestora stabilirea unor cote de contribuție diferențiate pe categorii de bunuri este nelegală și nu are corespondent nici în practica judiciară.

Instanța de fond, în speță, prin stabilirea unor cote separate de contribuție a soților în raport de masa bunurilor mobile, respectiv una pentru imobile, a pronunțat o hotărâre nelegală. Astfel, instanța de fond a aplicat eronat dispozițiile legale aplicabile în speță, evidențiate anterior, fiind necesar a se stabili o cotă unică de contribuție la achiziționarea bunurilor comune prin raportare la universalitatea de bunuri ale soților și nu pe fracțiuni ale universalității sau individul, asupra unui anumit bun privit ut singuli.

Procedând astfel, pe lângă sentința apelată și încheierea de admitere în principiu este afectată de nelegalitate. De asemenea, se reține că în acest mod prima instanță nu a rezolvat fondul cauzei, nestabilind cotele legale de contribuție a soților, dar și dispunând subsecvent efectuarea unei expertize de lotizare plecând de la o bază incorect fundamentată pe lege. Necercetarea fondului atrage desființarea hotărârii instanței de fond, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, în sensul celor reglementate prin art. 297.civ.

Cod Penal

Chiar dacă art. 292.civ.Cod Penal stipulează caracterul devolutiv al apelului, instanța putând efectua în această fază a procesului probele necesare aflării adevărului, ca a doua instanță de fond, în virtutea regulii unui proces echitabil de care trebuie să beneficieze părțile implicate, s-ar încălca dreptul acestora la toate gradele de jurisdicție prevăzute de lege. Astfel, într-o posibilă cale de atac a hotărârii date în apel prin intermediul recursului, părțile nu ar mai putea invoca netemeinicia hotărârii, în speță având a se hotărî doar asupra criticilor de nelegalitate. Ca atare, în acest caz, părțile ar fi în imposibilitate de a mai critica componența masei bunurilor comune ale soților, efectuarea unor probe contrare, cu excepția înscrisurilor, ceea ce ar impieta asupra accesului efectiv la justiție.

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, solicitând conform art.304 pct.6 și 9 Cod pr.civilă,admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății și soluționarea apelului declarat de către pârât, în limitele criticilor din apel și a probelor suplimentare administrate.

A arătat că desi instanța de apel în baza principiului devoluțiunii apelului a completat probatoriul în limitele solicitărilor din motivele de apel, a considerat că prima instanță nu a rezolvat fondul cauzei și ar fi incidente dispozițiile art.297²din Codul d e pr.civilă.

Instanța de fond nu a pronunțat o încheiere de admitere în principiu,ci a dispus formarea loturilor și partajul efectiv prin sentința apelată și a stabilit cotele de contribuție la dobândirea bunurilor raportat la probele administrate.

Procedând astfel prima instanță nu a comis nici o greșeală din punct de vedere procesual, neexistând motive de casare a sentinței de fond, casare ce nici măcar nu a fost solicitată de către apelant prin motivele de apel și concluziile formulate.

Prin cea de-a doua critică arată că, în mod greșit instanța de apel a rezolvat problema cotei de contribuție expusă în motivele de apel d e către pârâtul,în contextul cadrului procesual în care a fost investită prin motivele de apel.

Instanța nu a observat că apartamentul ce a fost vândut,a cărui valoare patrimonială se regăsește în terenurile achiziționate și în noua casă construită, a fost realizat în perioada concubinajului dintre părți și nu în timpul căsătoriei. Din probele administrate rezultă o contribuție superioară a recurentei la dobândirea bunurilor imobile de valoare.

Instanța de fond a reținut corect cota de contribuție diferențiată pentru bunurile ce fac obiectul litigiului, potrivit probelor administrate, ținând seama de interesele recurentei, ratele achitate etc. și având în vedere dispozițiile art.31 Codul familiei, iar situația de fapt nu a fost modificată în apel prin probele nou administrate.

S-au depus la dosar: taxă timbru, timbru judiciar. Împuternicire avocat, onorariu avocat, copie citație.

Prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului, întrucât hotărârea instanței de apel este legală deoarece prima instanță a stabilit cote de contribuție diferențiate pe categorii de bunuri (mobile - 50%, imobile - 80%),ceea ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei.

Recursul este nefondat.

Din interpretarea dispozițiilor art.673⁶alin.1. din Codul d e pr.civilă, rezultă caracterul facultativ al încheierii de admitere în principiu, în sensul că este necesară numai în cauzele complexe, "pentru care instanța nu are date suficiente".

Instanța de fond într-adevăr nu a pronunțat o încheiere de admitere în principiu, dar instanța de apel nu a casat pentru acest motiv.

Nu acesta a fost argumentul pentru care instanța de apel a casat sentința civilă, din motivarea deciziei civile atacată reieșind fără putință de tăgadă acest lucru.

Argumentele și temeiurile care au format convingerea instanței, printre care nu se regăsește acest motiv,al nepronunțării în cauză a unei încheieri de admitere în principiu, sunt evidențiate în considerentele hotărârii,fiind cu totul altele decât acela că instanța de fond în cauză nu a pronunțat IAP.

Este adevărat, însă că dintr-o simplă eroare numai în ceea ce privește dispozitivul hotărârii și soluția reținută în considerente, se desființează atât sentința civilă cât și IAP, dar aceasta nu reprezintă motivele si considerentele hotărârii,în care în ultimul paragraf se dau îndrumări clare și precise, în sensul că instanța de fond va examina citicile aduse hotararii pentru a pronunta o noua sentinta legala si temeinica cu efectuarea probelor necesare stabilirii cotelor unice de contribuție a soților în raport de universalitatea bunurilor, precum si partajarea efectiva in raport de acestea, prin efectuarea unei expertize de specialitate care sa seama de aceste aspecte. Astfel, instanța de fond a aplicat eronat dispozițiile legale aplicabile în speță, evidențiate anterior, fiind necesar a se stabili o cotă unică de contribuție la achiziționarea bunurilor comune prin raportare la universalitatea de bunuri ale soților și nu pe fracțiuni ale universalității sau individual, asupra unui anumit bun privit ut singuli.

Se observă prin urmare că sentința civilă nu a fost desființată pe motiv că în cauză instanța de fond trebuia să pronunțe încheiere de admitere în principiu (IAP).Oricum, această eroare de scriere, nu este de natură prin ea însăși a conduce la modificarea soluției pronunțate.

Instanța a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor art.297 alin.1 Cod pr.civilă.

Contribuția soților la dobândirea bunurilor comune trebuie înțeleasă nu în sensul de contribuție la dobândirea fiecărui bun în parte, ci în sensul de contribuție a soților la dobândirea tuturor bunurilor comune.

Practica și jurisprudența în materie,inclusiv prin deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție,au statuat în sensul că această contribuție personală trebuie să se regăsească în cota de partaj, dar nu pe fiecare bun în parte ci, privit ca universalitate. Așadar se stabilește cota unică pe totalitatea bunurilor și nu cotă diferențiată.

Instanța a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.30, reținând că această comunitate de bunuri specifică soților este caracterizată, prin aceea că toate bunurile mobile și imobile dobândite de către soți în timpul căsătoriei constituie coproprietatea lor devălmașe, astfel încât este nelegală stabilirea unor cote de contribuție diferențiate pe categorii de bunuri.

Atât bunurile mobile cât și cele imobile reprezintă o universalitate, așa încât, apare ca nelegală soluția instanței de fond,prin stabilirea unor cote de contribuție a soților raportate separat la masa bunurilor mobile,pe de o parte și la masa bunurilor imobile,pe de altă parte.

Este necesar a se stabili o cotă unică de dobândire a bunurilor comune, privită ca universalitate de bunuri,nu fracționat sau individual pe categorii de bunuri funcție de natura lor.

Instanța de fond în situația în care constata o contribuție majorată a uneia dintre părți, trebuia să țină seama de aceasta, însă cu mențiunea că ieșirea din indiviziune se face în cotă unică, dar trebuia să constate și să excludă partea de contribuție personală mai mare. Contribuția majorată constatată trebuia să se reflecte în hotărâre, în acest mod trebuind a fi exclusă de la contribuția comună și la ceea ce rămâne să se aplice cota unică.

Deci, dacă există această contribuție personală,este dată de o parte, iar pentru diferența rămasă se stabilește cota unică.

În mod corect, chiar dacă a administrat probe, instanța de apel a pronunțat o soluție temeinică și legală,prin aplicarea art.297 alin.1 Cod pr.civilă și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Judecarea cauzei trebuie să se facă de la început, aceasta se reia, întrucât se schimbă în totalitate starea de fapt, masa partajabilă,și se impune o nouă judecată de fond, iar aceste aspecte nu pot fi soluționate în apel, chiar dacă există caracterul devolutiv al acestuia, pentru a nu încălca dreptul părților la un grad de jurisdicție și pentru a putea beneficia de un proces echitabil.

Prin urmare în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 teza II Cod pr.civilă instanța va respinge recursul.

În recurs nu se poate face o reapreciere a materialului probator și față de soluția pronunțată, instanța de fond va avea în vedere și criticile din recurs referitoare la dobândirea apartamentului în perioada concubinajului dintre părți și celelalte critici referitoare la contribuția acestora la dobândirea bunurilor.

Potrivit art.274 Cod pr.civilă, recurenta va fi obligată la plata sumei de 1190 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 196 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.

Obligă recurenta la plata sumei de 1190 lei cheltuieli de judecată către intimatul pârât.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- - -

Grefier,

Red.

Tehn.2 ex/11.12.2009

Gh.

Președinte:Nela Drăguț
Judecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava, Mihaela Loredana

Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1397/2009. Curtea de Apel Craiova

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1397/2009. Curtea de Apel Craiova