Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Sentința 14/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 14/2009

Ședința publică din 24 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător

- - - grefier

Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de revizuire formulată de revizuenții și ambii din localitatea,-, jud. S M, în contradictoriu cu intimații, din localitatea,-, jud. B, și din -, jud. S M, din Carei, strada - 1 -,. 18,. 51, jud. S M, împotriva deciziilor civile 439/R/2.07.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr- și 487/R/2008 pronunțată de Tribunalului Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect partaj judiciar.

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 17 noiembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru data de 24 noiembrie 2009, când:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.443/10.03.2009 pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocată de pârâta, ca nefondată și s-a admis acțiunea reclamanților și junior împotriva pârâților și și drept urmare s-a constatat nulitatea absolută a contractului autentic de vânzare cumpărare nr. 466 din 10.04.2003 încheiat între pârâte cu privire la imobilul înscris în CF 11632 Carei nr.top.2974/12 în natură apartamentul nr. 51 situat în Carei str. 1 -.18, dispunându-se anularea Încheierii de CF 1419 din 11.04.2003 cu restabilirea situației anterioare în CF, fiind obligate pârâtele să plătească reclamanților suma de 13 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în ședința publică din 16.11.2004 s-a dispus suspendarea judecării cauzei în baza art. 244 pct. 1 Cod de procedură civilă până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei având ca obiect ieșire din indiviziune cu privire la același imobil.

După repunerea pe rol a cauzei instanța de fond a dispus atașarea dosarelor nr.981/R/218/2007 al Judecătoriei Carei și a dosarului nr. 534/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Carei care conține contractul autentic de vânzare-cumpărare -fila 28 din dosar.

Pârâta deși legal citată nu s-a prezentat în fața instanței de judecată.

Pârâta a depus la dosar note de ședință prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților în cauză.

Cu privire la excepția invocată reprezentanta reclamanților a solicitat respingerea excepției, pârâta nu s-a pronunțat asupra excepției deși a fost citată în acest sens, iar instanța de fond s-a pronunțat odată cu soluționarea cauzei pe fond.

Din probele administrate în cauză instanța de fond a constatat că pe baza certificatului de moștenitor nr. 317 din 29.10.2002 pârâta întabulează imobilul în cauză pe numele ei, declarând în fața notarului că este unica moștenitoare după defunctul senior decedat la 25.02.2002.

Reclamanții din acest dosar au solicitat anularea certificatului de moștenitor, precum și constatarea masei succesorale atât după defunct, cât și după prima soție decedată în 2000.

Acțiunea lor a fost înregistrată la Judecătoria Carei în mai 2002 sub dosar nr. 1100/2002.

În timpul procesului pârâta prin contract autentic de vânzare cumpărare încheiat la 10.04.2003 înstrăinează apartamentul pârâtei.

Prin Sentința civilă nr. 1264 din 24.11.2003 pronunțată de Judecătoria Carei se constată că apartamentul înstrăinat face parte din masa succesorală după cei doi defuncți, iar calitate de moștenitori au în cotă de 4/16 părți, pârâta în cotă de 3/16 părți și reclamantul junior în cotă de 9/16 părți.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză precum și din interogatoriul pârâtei a rezultat că aceasta, după câteva zile de la încheierea contractului autentic, a fost contactată de reclamantul și cu acea ocazie a aflat că pe lângă vânzătoare mai sunt și alți moștenitori.

Pârâta în loc să-și rezolve situația imobilului cu vânzătoarea în scurt timp se mută în apartament.

După rămânerea definitivă a sentinței mai sus arătate reclamanții au introdus prezenta acțiune care însă prin încheierea -fila 44 din dosar - la 16.11.2004 a fost suspendată până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului având ca obiect ieșire din indiviziune, întrucât vânzătoarea avea doar o cotă ideală din imobilul înstrăinat, în cauză fiind aplicabile regulile stării de indiviziune, soarta contractului depinzând de rezultatul partajului.

Prin Sentința civilă nr. 620/2008 pronunțată de Judecătoria Carei apartamentul se atribuie pârâtei cu obligarea ei la plata sultei în favoarea reclamanților. Această sentință a fost schimbată de Tribunalul Satu Mare care prin Decizia 487/R/2008 atribuie apartamentul reclamanților pe motiv că pârâta nu a solicitat atribuirea imobilului și că reclamanții au cotă mai M cu obligarea lor la plata sultei în favoarea pârâtelor.

Prin nota de ședință depusă pârâta invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților de a solicita anularea contractului de vânzare-cumpărare.

Instanța de fond în baza art.137 Cod de procedură civilă a respins această excepție ca nefondată întrucât într-adevăr coindivizarii nu pot cere constatarea nulității sau anularea actului de înstrăinare în timpul stării de indiviziune însă în momentul invocării excepției această stare de indiviziune a fost sistată prin decizia pronunțată de Tribunalul Satu Mare prin care reclamanții au devenit proprietarii imobilului.

Tot ca urmare a partajului imobilul înstrăinat a fost atribuit celorlalți copărtași și nu vânzătoarei, astfel contractul a devenit ineficace retroactiv pentru lipsa calității de proprietar a vânzătoarei.

În această situație sunt aplicabile regulile care guvernează vânzarea bunului altuia, care reprezintă o operațiune speculativă și are o cauză ilicită, contractul încheiat în asemenea condiții fiind nul absolut în baza art.984 Cod civil, motiv pentru care instanța de fond a admis acțiunea reclamanților împotriva pârâților, a constatat nulitatea absolută a contractului autentic de vânzare cumpărare nr.466 din 10.04.2003 încheiat între pârâte cu privire la imobilul înscris în CF 11632 Carei nr.top.2974/12 în natură apartamentul nr.51 situat în Carei str.1 -.18, cu anularea Încheierii de CF 1419 din 11.04.2003 și restabilirea situației anterioare în CF.

În baza art.274 Cod de procedură civilă instanța de fond a obligat pe pârâte să plătească reclamanților suma de 13 lei cheltuieli de judecată pentru restul cheltuielilor - onorariu de avocat - nefiind depuse acte doveditoare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal recurenta, solicitând admiterea recursului și casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare; cu cheltuieli de judecată în fond și recurs.

A precizat faptul că în re judecare se impune a fi dat îndrumarul de administrarea probelor solicitate de recurentă prin "notele de ședință" depuse la primul termen la care a beneficiat de serviciile unui alt Cabinet de avocatură, după 7 ani de procese în care a fost ținută la distanță de dosar, de sentințe și de modul de desfășurare a proceselor. A arătat că este vorba de interogatorul și martorii solicitați în dovedirea bunei sale credințe la încheierea contractului. De asemenea, a considerat că este necesar a se lămuri natura juridică a nulității invocate de reclamanți. S-a susținut că în cauză se poate vorbi exclusiv de o nulitate relativă și nicidecum de nulitate absolută.

A criticat sentința atacată prin prisma art.304 pct.9 Cod de procedură civilă.

În motivare a arătat recurenta că se impun câteva considerații preliminare. Astfel a arătt că a fost ținută într-un stres fără margini timp de 7 ani de când a aflat că vânzătoarea a comis încercarea de a-i exclude de la moștenire pe comoștenitorii legali, în același timp însă a fost asigurată constant de avocata sa că totul este normal. Numai în luna ianuarie al acestui an i s-a comunicat că trebuie să meargă să se înțeleagă cu reclamanții că altfel pierde locuința. A arătat că 7 ani nu a primit o sentință, citațiile le ducea la avocata ei, care o asigura constant că totul este în regulă.

Recurenta a precizat și faptul că așa se explică, având în vedere că s-a prezentat în luna februarie a acestui an la un alt Cabinet de avocatură și i s-a spus că se impuneau prioritar, clarificarea unor aspecte juridice esențiale legate de bună credință a sa, de calitatea de reclamanți a terților față de un contract. - mult, că ar fi fost necesară o apărare a sa efectivă inclusiv în procesul de ieșire din indiviziune în care intimații au împărțit între ei ceea ce de fapt vânzătoarea nici nu a solicitat, proces la care, a fost sfătuită să fie și a fost pur și simplu spectatoare.

A apreciat recurenta faptul că instanța de fond a tratat cu superficialitate, dacă nu chiar cu ignoranță, poziția recurentei mai ferm prezentată de noii săi avocați, a făcut un simulacru de cercetare a celor scrise în notele de ședință depuse la termenul din 24.02.2008, când de fapt instanța era pregătită să rămână în pronunțare cu cauza.

A mai arătat că, deși în CF nu a fost notat procesul obiect al dosarului nr.1100/2002 i se pretinde recurentei - dar și notarului - să știe că vânzătoarea este de rea-credință, că a indus în eroare primul notar care a emis certificatul de moștenitor. Recurenta a considerat că este acuzată fără nici un temei de faptul că "nu a dat dovadă de diligență și prudență în încheierea actului autentic de vânzare-cumpărare".

Cu toate că a prezentat starea de fapt reală în notele de ședință și a cerut probe în susținerea celor cuprinse acolo, recurenta a considerat faptul că instanța de fond a privat-o de dreptul legitim la apărare, a respins probele și a făcut o referire superficială la excepțiile invocate.

De asemenea a învederat faptul că martorul Gaf ost adus la locul de muncă al recurentei de către unul dintre reclamanți căruia i-a fost arătată recurenta cu degetul, spunând: "aceasta este persoana pe care trebuie să o recunoști în fața instanței, despre ea trebuie să susții cele ce ți-am explicat". Recurenta a arătat că ar fi dorit să dovedească inclusiv acest aspect de mărturie mincinoasă legat de momentul mutării sale în apartamentul cumpărat.

Recurenta a precizat faptul că la data la care a aflat despre existența altor moștenitori alături de vânzătoarea sa era de mult mutată în locuință. Lipsa de perspicacitate, de profesionalism al celor ce i-au consiliat pe reclamanți și nu în ultimul timp apărarea recurentei de a nu intra într-o combinație atât de periculoasă dând bani pe o locuință care nu este numai a vânzătoarei, în opinia recurentei, puteau fi simplu eliminate prin notarea în CF a procesului.

A apreciat recurenta că lipsa de preocupare, ba chiar dezinteresul vânzătoarei în procesele în care a fost parte, după ce a încasat de la recurentă prețul, iar acum este o insolvabilă, trebuiau să atragă atenția instanței care nu este avocatul reclamanților ci un împărțitor de dreptate. Nu a fost așa, a fost exclusiv de partea reclamanților, a apreciat recurenta.

Recurenta a considerat că prea ușor apreciază instanța că "a devenit ineficient retroactiv" contractul autentic încheiat de recurentă. De altfel o astfel de sintagmă, de aserțiune juridică, este o inovație în dreptul civil român pentru lipsa calității de proprietar. probabil să spună că vânzătoarea nu avea nici cel puțin dreptul de cotă parte asupra apartamentului în discuție, o exclude total dintre coproprietarii apartamentului. Practic sentința prin această susținere o exclude pe reclamantă de la moștenirea soțului ei fără a fi fost declarată nedemnă.

A vorbi de "vânzarea bunului altuia" în condițiile speței este o eroare, a arătat recurenta, vânzătoarea este o moștenitoare, este deci proprietar pe o cotă parte, deci bunul nu este al altuia, ci doar că nu este numai al ei.

Cu privire la procesul reclamanților de ieșire din indiviziune, a arătat recurenta că nu-i este opozabil. corectă a naturii juridice a nulității nu putea conduce la constatarea nulității contractului ei pe considerentul că aceștia și-au împărțit apartamentul după bunul plac. A considerat că tribunalul avea posibilitatea de aot rata ca și pe o persoană interesată cel puțin pentru a da soluția respectivă. Iată de ce era necesară tratarea cu mai mult profesionalism, instituția nulității actului juridic și noțiuneaerror communis facit iusși în condițiile și cu exclusiva restabilire a situației anterioare în CF.

În drept a invocat dispozițiile art.312 alin.3 teza 3 Cod de procedură civilă.

Prin întâmpinare (fila 13 din dosarul instanței de recurs) intimații și au solicitat respingerea recursului, arătând că hotărârea atacată este temeinică și legală, neexistând nici un motiv de modificare sau casare a hotărârii în temeiul art.312 Cod de procedură civilă, cu cheltuieli de judecată.

În motivare au arătat că recurenta solicită în primul rând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre o nouă judecată pe fond, pentru că nu s-au administrat probele solicitate prin "note de ședință" și pentru că nu s-a lămurit natura juridică a nulității, dacă este absolută sau relativă.

Această motivare a recursului, au considerat intimații că este total nefondată, deoarece instanța de judecată a pus în vedere după depunerea notelor de ședință în termenul din 24.02.2009 excepțiile ridicate de către recurentă, pronunțându-se asupra acestora, și a judecat cauza potrivit acțiunii în nulitate cu care a fost investită instanța.

Astfel, cel care investește instanța de judecată și stabilește natura acțiunii în fapt și în drept este reclamantul, iar acțiunea introductivă avea capăt de acțiune "nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 466/10.04,2003" și faptul că opinia recurentei este de invocare a unor motive de nulitate relativă, susținute de altfel în concluzii în fața instanței de fond, și pentru că instanța de judecată a admis o acțiune în nulitate absolută și nu relativă, nu constituie motive de casare cu trimitere spre rejudecare.

Apoi intimații au mai arătat că recurenta nu și-a mai susținut cererile în probațiune solicitate prin notele de ședință, probele sunt administrate și admise de instanță doar la solicitarea și menținerea cererii de probațiune a părții interesate. Reprezentantul actual al recurentei a intervenit în proces la ultimele 2 termene, dar probabil fără a studia dosarul, nu a observat că înainte de suspendarea cauzei până la soluționarea, potrivit art.244 pct.1 Cod de procedură civilă, a dosarului de sistare a indiviziunii, s-au administrat și de recurentă probe testimoniale și interogator.

Eventual, pentru că probele s-au propus la primul termen de judecată, și administrate înainte de suspendare, ar fi putut solicita prin notele de ședință de la termenul din 24.02.2009 suplimentarea probatoriului, cerere pe care nu a mai susținut-o și nu a pus-o în discuția părților.

Au precizat intimații faptul că dosarul acesta a suportat o lungă perioadă de timp suspendarea pentru că în temeiul art.244 alin.(1) Cod de procedură civilă, soluția depindea absolut în mod imperios de rezultatul partajului judiciar, sub condiția suspensivă a nulității absolute, dacă bunul nu cade în lotul vânzătoarei.

Faptul că recurenta a spus că nu-i este opozabilă hotărârea din procesul de sistare a indiviziunii, a spus-o pentru a induce în eroare instanța.

Acest proces de sistare a indiviziunii a început in anul 2004 sub dosarul nr. 1358/2004 și judecat în apel sub dosarul 755/2005, unde Tribunalul Satu Marea desființat hotărârea 20/2005 a Judecătoriei Carei, și a menținut cauza pentru evocarea fondului, iar recurenta din acest dosar a fost parte în acest proces. În dosarul 755/2005 al Tribunalului Satu Mares -a efectuat o expertiză de stabilire a valorii reale și de circulație asupra imobilului în cauză în prezența recurentei care folosea imobilul. Prin decizia Tribunalului Satu Mare din dosarul 755/2005 în urma partajului judiciar, apartamentul a fost atribuit datorită interesului juridic și a cotelor mai mari intimaților din acest dosar.

- mult împotriva acestei decizii a Tribunalului Satu Mare din acel dosar, recurs a declarat chiar recurenta, iar Curtea de APEL ORADEAa casat hotărârea și a trimis cauza spre o nouă judecată pe fond a cauzei la Judecătoria Carei înregistrată sub nr. dosar -.

În cadrul acestei noi cauze - recurenta-pârâtă a administrat probe: acte și martori pentru a dovedi "investițiile " sale în cuantum de 600 lei, și s-a pronunțat sentința 620/2.04.2008 care a fost atacată de intimați cu recurs și în urma judecării acestuia Tribunalul Satu Mare prin decizia 487/R/2008 în mod definitiv și irevocabil a atribuit apartamentul în cauză intimaților și, care au o cotă de proprietate de 13/16 părți față de vânzătoarea care avea 3/16 părți din imobil.

Astfel, ca urmare a acestei hotărâri definitive și irevocabile s-a repus pe rol prezentul dosar, și ținând cont că în urma partajului apartamentul a fost atribuit în lotul intimaților, contractul încheiat de celalalt coindivizar a devenit nul absolut, vânzătoarea în mod retroactiv nefiind astfel proprietara bunului la momentul înstrăinării.

În drept s-au invocat articolele 312, 304 Cod de procedură civilă, art.274 Cod de procedură civilă și art.114-119 Cod de procedură civilă.

Prin decizia civilă nr.439/R din 02.07.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, s-a dmis recursul declarat de pârâta,. în loc. Carei, P-ța 1 -,.18,.51, împotriva sentinței civile nr.443/10.03.2009 pronunțată de Judecătoria Carei în dosar număr unic privind pe intimați,. în loc.,-, jun.. în loc.,- și,. în loc.,-, jud. S M și în consecință:

S-a modificat în tot sentința în sensul respingerii acțiunii formulată de intimații reclamanți și jun. împotriva recurentei-pârâte și a intimatei pârâte.

Au fost obligați intimații-reclamanți și jun. să achite recurentei 3660 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:

În argumentarea soluției de admitere a acțiunii reclamanților și a constatării nulității absolute a contractului în litigiu, instanța de fond a reținut că în cauză"sunt aplicabile regulile care guvernează vânzarea bunului altuia, care reprezintă o operațiune speculativă și are o cauză ilicită, contractul încheiat în asemenea condiții fiind nul absolut în baza art.948 Cod civil".

Vânzarea bunului altuia nu atrage nulitatea absolută a contractului decât în condițiile în care s-ar face dovada că reprezintă o operațiune pur speculativă, situație în care sunt incidente prevederile art.968 Cod civil, cauza actului juridic fiind ilicită.

Prima instanță a avut în vedere faptul că imobilul a fost atribuit în lotul altor copărtași decât vânzătoarea și nu a motivat înlăturarea prezumției de bună credință ce operează în favoarea cumpărătoarei recurente.

În cazul în care bunul vândut se află în coproprietate nu se aplică regulile privitoare la vânzarea bunului altuia, ci regulile proprii stării de coproprietate, soarta contractului de vânzare - cumpărare depinzând de rezultatul partajului. Recurenta a acceptat această manieră de tranșare în drept a litigiului, neatacând dispoziția de suspendare a soluționării cauzei până la soluționarea cu prioritate a acțiunii de partaj succesoral. Odată ce bunul a fost atribuit în proprietate intimaților, în drept se pune problema sub aspectul fie al nulității relative, fie al îndeplinirii condiției rezolutorii, în ambele situații acțiunea aparținând părților contractului și nu terților față de acesta. Acțiunea introductivă nu a fost modificată după redeschiderea cauzei.

Față de cele de mai sus, instanța a modificat sentința în sensul respingerii acțiunii reclamanților, nefiind întrunite cerințele pentru constatarea nulității absolute a contractului pe temeiul cauzei ilicite, dreptul lor de proprietate putând fi valorificat în cadrul unei acțiuni în revendicare.

În temeiul art.274 Cod procedură civilă au fost obligați reclamanții la plata cheltuielilor de judecată către recurentă în sumă de 3660 lei, reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei decizii, au formulat cerere de revizuire petenții și solicitând anularea acesteia deoarece este ultima hotărâre pronunțată între același părți, care conține o soluție potrivnică față de decizia 487/R/2008 a Tribunalului Satu Mare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii se arată că dispozitivul celor două hotărâri mai sus evocate conține prevederi de neconciliat, întrucât prin prima decizie revizuenții au devenit proprietari asupra imobilului în litigiu, în timp ce prin ultima decizie, același bun rămâne în proprietatea intimatei.

Prin urmare cele două hotărâri nu pot fi executate simultan, părțile din cele două dosar având aceeași calitate, iar obiectul rezultând din scopul urmărit este același.

În drept, invocă dispozițiile art. 322, pct.7 Cod procedură civilă.

Examinând cererea, prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 322 pct.7 Cod procedură civilă revizuirea unei hotărâri se poate cere atunci când există două hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane având aceeași calitate.

Potrivit alin. 2, aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărâri potrivnice sunt date de instanțe de recurs.

Hotărârile vizate în cauză au fost pronunțate în recurs de Tribunalul Satu Mare.

Astfel, prin decizia civilă nr. 487/R din 08 septembrie 2008 Tribunalului Satu Marea fost admis recursul declarat de reclamanții și împotriva intimaților și, și pe cale de consecință a fost modificată hotărârea atacată, a fost admisă acțiunea în partaj exercitată de reclamanți, fiind atribuit acestora imobilul în litigiu, cu obligarea lor la plata unei sulte către.

A fost respinsă totodată acțiunea în prestație tabulară formulată de.

Prin decizia civilă 439 din 2 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mares -a admis recursul declarat de petenta împotriva sentinței civile 443/2009 a Judecătoriei Carei, privind pe intimații, și și a fost modificată în tot hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii formulate de intimați având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare încheiat între recurenta și antecesoarea părților.

Din examinarea celor două hotărâri, raportat la textul de lege mai sus evocat, rezultă că nu sunt întrunite cumulativ toate cerințele care să permită revizuirea potrivit temeiului de la punctul 7, mai precis nu este îndeplinită cerința triplei identități de părți, obiect și cauză, în sensul că cele două pricini au obiect și cauză diferite, (partaj judiciar, respectiv nulitate absolută contract).

În altă ordine de idei, revizuenții nu au interes în promovarea prezentei cereri, întrucât în ipoteza în care cererea ar fi admisă ea ar avea drept consecință, anularea ultimei hotărâri (care vizează nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare) fapt ce nu ar fi de natură să modifice situația de carte funciară, sub aspectul dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, care ar rămâne înscris în continuare în favoarea intimatei.

- trebuie precizat că prin anularea ultimei hotărâri - în sensul dispozițiilor art. 327 (1) Cod procedură civilă - se înțelege anularea nu numai a hotărârii instanței de recurs,- așa cum pare a fi înțeles revizuenții - ci și a hotărârii instanței de fond, împrejurare ce face lipsită de interes cererea acestora.

Față de cele ce preced, Curtea urmează să respingă cererea, fără cheltuieli de judecată, nefiind precizat de către intimați cuantumul onorariului avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

RESPINGE cererea de revizuire formulată de petenții și ambii din localitatea,-, jud. S M, în contradictoriu cu intimații din localitatea,-, jud. B, și din -, jud. S M, din Carei, strada - 1 -,. 18,. 51, jud. S M, împotriva deciziilor civile 439/R/2.07.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr- și 487/R/2008 pronunțată de Tribunalului Satu Mare în dosar nr-.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

Red.hot. - /10.12.2009

Jud.fond

Jud.tribunal: - -

Dact./15.12.2009

Ex.2

5 com./

1. petenții

2. ambii din localitatea,-, jud. S M,

3. intimații din localitatea,-, jud. B, și din

4. -, jud. S M,

5. din Carei, strada - 1 -,. 18,. 51, jud. S M,

Președinte:Pantea Viorel
Judecători:Pantea Viorel, Popoviciu Liliana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Sentința 14/2009. Curtea de Apel Oradea