Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1438/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.1438
Ședința publică de la 03 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 2: Paula Păun
JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică din data de 26 noiembrie 2009, privind judecarea recursului declarat de pârâții, și, împotriva deciziei civile nr.104 din 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- prin care s-a respins apelul împotriva sentinței civile nr.2654 din 28 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, intimata pârâtă și intimata intervenientă, având ca obiect partaj judiciar.
Procedura este legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor, fără citarea părților pentru această zi.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că, ersul dezbaterilor și concluziile părților, au fost consemnate în încheierea de ședință din 26 noiembrie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie și, față de lipsa apărătorului recurenților pârâți, pentru a da posibilitatea acestora de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 03 decembrie 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
1. Prin sentința civilă nr.2654/28.10.2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-, a fost admisă în parte cererea principală formulată de reclamantul-pârât reconvențional, domiciliat în Comuna, nr. 23, Județul G,în contradictoriu cu pârâtele - reclamante reconvențional, domiciliată în Comuna, sat., județul G, și domiciliate în Dr. Tr. S,-, Județul
A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâtele-reclamante reconvențional, și.
S-a omologat raportul de expertiză și suplimentul de expertiză tehnică în varianta menționată în suplimentul de expertiză tehnică și s-au atribuit bunurile, conform acestei variante:
Reclamantul - pârât reconvențional primit lotul nr. 1 - în valoare totală de 48.951 lei și este compus din următoarele terenuri: 1222m.p. din terenul intravilan situat în punctul - casă - în suprafață de 2617. din care 600. teren curți construcții, 1500. arabil și 571. fânețe, cu vecinii: la - Drumul secundar,la -, la - C-tin, și la - Șoseaua, în valoare de 11.188 lei; teren intravilan situat în punctul - La - în suprafață de 3951. din care 1800. arabil și 2151. fânețe, cu vecinii: la -, la -, la - Drumul secundar, la - Drumul secundar, în valoare de 17.604 lei; teren intravilan situat în - în suprafață de 460. fânețe, în valoare de 1840 lei, cu vecinii: la - Pârâul, la -, la -, la -; din terenul în suprafață de 3902., în valoare de 7804 lei, situat în punctul - La monument - cu vecinii: la -, la -, la - Șoseaua, la V- Terasament;1/2 din terenul în suprafață de 932., în valoare de 1864, situat în punctul - La monument - cu vecinii: la - paulica, la -, la - Terasament, la - Drumul secundar; teren extravilan în suprafață de 601., situat în punctul - La scenă -, în valoare de 72 lei, cu vecinii: la -, la -, la -, la -; teren extravilan în suprafață de 1444. din care 700. arabil și 744. fânețe,situat în punctul - La, în valoare de 259 lei, cu vecinii: la - C-tin,la -, la -, la - Terasament; teren extravilan în suprafață de 990., arabil situat în punctul - La, în valoare de 198 lei, cu vecinii: la - -, la -, la - Terasament, la - Lacul.
A primit sultă 8122 lei de la pârâtele reclamante reconvenționale:, și.
Pârâta - reclamantă reconvențională a primit lotul nr. 2 - în valoare totală de 48.951 lei și este compus din următoarele terenuri: teren cu vegetație forestieră, în suprafață de 3500. situat în tarlaua 185, parcela 50, sat., în valoare de 2450 lei, cu vecinii: la -, la - comunal, la -, la - c 68; teren intravilan în suprafață de 5643. din care 300. curți - cionstrucții, 1200. teren arabil și 4143. fânețe, situat în punctul - La stadion - în valoare de 28.872 lei, cu vecinii: la -, la -, C-tin și, la -, la - Șoseaua;; din terenul în suprafață de 3902., în valoare de 7804 lei, situat în punctul - La monument - cu vecinii: la -, la -, la - Șoseaua, la V- Terasament; 1/2 din terenul în suprafață de 932., în valoare de 1864, situat în punctul - La monument - cu vecinii: la - paulica, la -, la - Terasament, la - Drumul secundar; teren extravilan în suprafață de 403. plantat cu - de - vie -, situat în punctul - La - în valoare de 81 lei, cu vecinii: la - Ocolul Silvic, la S-, la -, la -;teren extravilan, fânețe, în suprafață de 390. situat în punctul - La - în valoare de 62 lei, cu vecinii: la -, la -, la - Ocolul Silvic, la - Drumul secundar; teren extravilan,în suprafață de 864., pășune, situat în punctul - - în valoare de 104 lei cu vecinii: la - Teren, la -, la -, la -; teren extravilan, situat în punctul - Sub Coastă - în suprafață de 134., pășune, în valoare de 20 lei, cu vecinii: la - M, la - Ocolul Silvic, la -, la -; teren extravilan, situat în punctul - Sub Coastă - în suprafață de 576, pășune, în valoare de 69 lei, cu vecinii: la - M, la - Ocolul Silvic, la -, la - .
A primit sultă 7625 lei de la pârâtele-reclamante reconvenționale:, și.
Pârâtele - reclamante reconvenționale:, și au primit lotul nr. 3 - în valoare totală de 53.768 lei și este compus din următoarele bunuri: 1395. din terenul intravilan situat în punctul - casă - în suprafață de 2617. din care 600. teren curți construcții, 1500. arabil și 571. fânețe, cu vecinii: la - Drumul secundar,la -, la - C-tin, și la - Șoseaua, în valoare de 10.980 lei; teren extravilan situat în punctul - La - în suprafață de 551., din care 351. arabil și 200. fânețe, în valoare de 102, cu vecinii: la - C-tin, la -, la -, la -; teren extravilan situat în punctul - La - în suprafață de 432. plantat cu - de - vie, în valoare de 86 lei, cu vecinii: la -, la -, la -, la -; imobilul casă de locuit, în valoare de 45.640 lei, pivnița și grajdul, în valoare de 4050 lei, fântâna și bunurile mobile, în valoare de 3839 lei, îmbunătățirile la casă, în valoare de 4818 lei.
Pârâtele - reclamante reconvenționale:, și plătesc sultă 15.747 lei, din care 8122 lei către lotul nr. 1 - reclamantului - pârât reconvențional și 7625 lei lotului nr. 2 - pârâtei - reclamante reconvențională .
A fost admisă în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta, domiciliată în comuna, sat., Județul
S-a constatat că imobilul casă cu parter și etaj cu o suprafață construită de 120. este proprietatea comună a reclamantului - pârât reconvențional și a intervenientei în interes propriu.
S-a respins în rest cererea principală, s-a respins cererea reconvențională formulată de .
A fost respinsă în rest cererea reconvențională formulată de, și. Au fost compensate între părți cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin încheierea de admitere în principiu din data de 04.04.2008 a fost admisă în parte și în principiu cererea formulată de reclamantul-pârât reconvențional, în contradictoriu cu pârâtele - reclamante reconvențional, și; a fost admisă în parte și în principiu cererea reconvențională formulată de pârâtele-reclamante reconvențional, și, precum și admisă în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctei, decedată la data de 02.06.1969 în comuna, județul
S-a constatat că moștenitorii defunctei sunt: defunctul în calitate de soț supraviețuitor cu o cotă de 4/16 din masa bunurilor de împărțit, reclamantul în calitate de fiu cu o cotă de 4/16 din masa succesorală, pârâta reclamantă reconvențional în calitate de fiică cu o cotă de 4/16 din masa succesorală și pârâtele - reclamante reconvențional în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului decedat la data de 16.01.2005 fiul autoarei defuncte cu o cotă de 1/16 din masa bunurilor de împărți, și în calitate de fiice ale defunctului decedat la data de 16.01.2005 fiul autoarei defuncte cu o cotă de 1/16 fiecare din masa bunurilor de împărțit.
S-a constatat că, masa succesorală privitoare la defuncta se compune din teren cu vegetație forestieră( pădure ) în suprafață de 3.500 mp. situat în com., Tarlaua 185, parcela 50 cu vecinii: la Nord, la Sud,
la Comunal, la Vest 68.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctului, decedat la data de 15.11.2000 în comuna, județul
S-a constat că, moștenitorii defunctului sunt: reclamantul în calitate de fiu cu o cotă de 4/12 din masa succesorală, pârâta reclamantă reconvențional în calitate de fiică cu o cotă de 4/12 din masa succesorală și pârâtele - reclamante reconvențional în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului decedat la data de 16.01.2005 fiul autorului defunct cu o cotă de 1/12 din masa bunurilor de împărți, și în calitate de fiice ale defunctului decedat la data de 16.01.2005 fiul autorului defunct cu o cotă de 1/12 fiecare din masa bunurilor de împărțit.
S-a constatat că masa succesorală privitoare la defunctul se compune din:
Bunuri imobile - o casă compusă din două camere, bucătărie, sală închisă și beci; construcțiile pivniță și grajd cu fânar deasupra, acoperite ci țiglă; fântână; cota de 4/16 din teren cu vegetație forestieră( pădure ) în suprafață de 3.500 mp. situat în com., Tarlaua 185, parcela 50 cu vecinii: la Nord, la Sud,la Comunal, la Vest 68; teren intravilan situat în punctul, casă, în suprafață totală de 2617 mp din care 1300mp arabil și 817 mp. fânețe, cu vecini la Nord - Drum, la Sud, la, și la Vest - Șoseaua; teren intravilan situat în punctul, La, în suprafață totală de 3.951 mp din care 1800mp arabi și 2151 fânețe, cu vecini la Nord-, la Sud, la și la Vest Drum secundar; teren intravilan situat în punctul, La stadion, în suprafață totală de 5643 mp din care 1.500 mp arabil și 4.143 mp fânețe cu vecinii la, la, C-tin și, la E, la șoseaua; teren intravilan situat în punctul în suprafață d 460.p, categoria d folosință, fânețe, cu vecini la ,pârâul, la uliță, la, la ; teren intravilan situat în punctul, La monument, în suprafață totală d 3902.p, având categoria d e folosință, fânețe cu vecini la, la și, la șoseaua, la terasamentul căii ferate; teren extravilan, situat în punctul,La monument, în suprafață totală d e 932.p, având categoria d e folosință fânețe cu vecini, la N, la, la terasamentul căii ferate, la drum secundar; teren extravilan situat în pct. La, în suprafață d e 403. plantat cu vie, cu vecini la, Ocolul Silvic, la, la, la ; teren extravilan situat în pct.La, în suprafață d e 390. având categoria d e folosință fânețe, cu vecini la N, la, la Ocolul Silvic, la drum secundar;
- teren extravilan situat în pct.,La, în suprafață totală de 551. din care 351.p arabil și 200. fânețe, cu vecini la, C-tin, la, la, la V; teren extravilan situat în pct.,La, în suprafață de 1432. plantați cu vie, cu vecini la, la, la, la ; teren extravilan situat în punctul, în suprafață de 864.p, categoria d e folosință pășune, cu vecini la teren, la S, la, la, teren extravilan situat în pct.Sub Coastă, în suprafață d 134. cu vecin la râul M, la, la, la ; teren extravilan situat în pct. Sub Coastă în suprafață de 576.p, categorie d e folosință pășune, cu vecini la rîul M, la S Ocolul Silvic, la, la ; teren extravilan situat în pct. La scenă, în suprafață d 601. categorie d folosințăî pășune cu vecini, la, la, la rîul, la; teren extravilan în pct. La, în suprafață totală de 1444. din care 700. arabil și 744. fînețe, cu vecin la C-tin, la, la, la terasament cale ferată; teren extravilan situat pct. La, în suprafață d e 990.p, categorie d e folosință arabil, cu vecini la, -, la, la terasament cale ferată, la lacul;
Bunuri mobile - 3 butoaie din care două de 100 și unul de 200, 3 damigene de 50 și una de 25 litri, 1 putină de 200, o oală emailată de 50 litri și cratiță emailată de 50 litri, scule dulgherie dulgherie contând în ferăstraie, dălți, rindele, burghie și de lucru, 10 banițe porumb.
S-a majorat lotul cuvenit pârâtelor reclamante reconvențional, și cu contravaloarea lucrărilor contând în ridicarea gardului împrejmuitor din scândură în suprafață de 60 ml, 3 porți metalice, refacerea sobei, vopsirea pardoselei și a tocăriei precum și zugrăvirea camerelor de la casa de locuit bun succesoral.
S-a constatat că, imobilul casă cu parter și etaj cu o suprafață construită de 120 mp este proprietatea comună a reclamantului - pârât reconvențional și a intervenientei în interes propriu dobândit în timpul căsătoriei acestora. S-a respins în rest cererea principală.
S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta - reclamantă reconvențional, s-a respins în rest cererea reconvențională formulată de pârâtele-reclamante reconvențional, și.
S-a respins în rest cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta.
S-a dispus ieșirea părților din starea de indiviziune în care se află referitor la bunurile ce constituie masa bunurilor de împărțit.
S-a dispus efectuarea în cauză a expertizelor specialitatea construcții civile și specialitatea agricultură, în vederea identificării și evaluării bunurilor ce compun masa succesorală la prețul de circulație și formării loturilor ce se cuvin fiecăruia dintre moștenitor, în cel puțin 2 variante, cu evitarea pe cât posibil a sultelor disproporționate și ținând cont de posesia lor actuală a bunurilor, raportul de expertiză fiind întocmit și depus la dosarul cauzei de către domnii experții și.
La raportul de expertiză întocmit, părțile prin avocat mandatar au formulat obiecțiuni, iar expertul desemnat procedat la refacerea Anexei 3.
Instanța a omologat concluziile raportului de expertiză, suplimentului de expertiză și varianta menționată în suplimentul de expertiză.
În ceea ce privește lotizarea bunurilor cuprinse în masa de împărțit, instanța în raport de disp. art. 673 ind. 9.civ.Cod Penal respectiv de mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, de natura bunurilor, domiciliul, ocupația și posesia exercitată de către părți, precum și îmbunătățirile aduse construcțiilor și de disp. art. 49 și urm. civ, art. 119 și urm civ. art. 673 ind. 1 și urm. civ, art. 33. a admis în parte atât cererea principală cât și cererea reconvențională dar și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta.A fost respinsă în întregime cererea reconvențională de pârâta - reclamantă reconvențională iar cheltuielile de judecată au fost compensate.
Împotriva sentinței au declarat apel apelantele pârâte, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, atât sub aspectulcomponențeimasei succesorale, cât și lotizării și modului de atribuire a bunurilor succesorale.
Astfel, se susține că imobilul casă de locuit a fost supraevaluat față de valoarea de circulație, fiind ignorate prețurile practicate în zonă; terenurile din extravilan au fost subevaluate, bunurile mobile au rămas în posesia pârâtei și trebuiau incluse în lotul său, terenul cu vegetație forestieră este subevaluat; în mod inechitabil s-au partajat terenurile din intravilan, nu s-a făcut o identificare corectă și reală a terenurilor, iar casa cu etaj în cotă de 80 % a fost inclusă în mod greșit la masa partajabilă.
2. Prin decizia civilă nr. 104/13 martie 2009 Pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. - s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantele pârâte, împotriva sentinței civile nr. 2654/28.10.2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Din examinarea obiecțiunilor formulate în primă instanță, s-a constatat că în legătură cu evaluarea imobilelor, apelantele nu au contestat valorile stabilite de experți, cu atât mai mult cu cât îmbunătățirile au fost evaluate și au majorat lotul apelantelor în temeiul acelorași criterii și dispoziții legale.
Ca urmare, tribunalul a apreciat motivul de apel neîntemeiat, întrucât nu putea fi supraevaluată casa și evaluate corect îmbunătățirile.
Pentru terenurile din extravilan ce se pretinde că au fost subevaluate, tribunalul a constatat din expertiză că au fost avute în vedere prevederile HG 834/1991, Legea 18/1991 și HG 1546/2004, coroborate cu prețul de circulație în zonă, astfel încât motivul de apel a fost găsit neîntemeiat, în condițiile în care aceleași criterii de evaluare au fost aplicate și terenurilor ce compun lotul fiecărei părți din dosar.
În privința celui de-al treilea motiv de apel, tribunalul a reținut că acesta este neîntemeiat, deoarece bunurile mobile au fost corect reținute în masa partajabilă, pe baza răspunsului la interogatoriu și a depozițiilor de martori, acestea au rămas în gospodăria autorului, preluată de apelantele pârâte, fiind identificate cu ocazia expertizării și evaluate în funcție de gradul de uzură, astfel încât nu a existat nici un element în temeiul căruia bunurile mobile să fie incluse în lotul pârâtei.
Terenul cu vegetație forestieră a fost evaluat potrivit dispozițiilor legale și prețului de circulație, în raport cu suprafața existentă de 3500. astfel încât și acest motiv de apel s-a privit a fi neîntemeiat.
Față de prevederile art. 741 civ. tribunalul a apreciat că la compunerea loturilor instanța a avut în vedere posesia actuală a bunurilor și constatările expertului, ori din probatoriul administrat a rezultat că terenul din punctul,La, nu a fost niciodată în posesia pârâtelor, iar atribuirea acestuia în lotul lor presupunea o sultă împovărătoare, așa încât și acest motiv de apel, s-a repins ca neîntemeiat.
Terenurile din punctele a Casei, La stadion și la au fost evaluate potrivit dispozițiilor legale menționate și compunerea loturilor s-a făcut cu respectarea art. 741 civ. acest motiv de apel fiind apreciat ca neîntemeiat și respins ca atare.
De asemenea, tribunalul a concluzionat că s-a susținut în mod neîntemeiat că nu s-a realizat o identificare reală și corectă a terenurilor, în condițiile în care sunt indicați vecinii și punctele cardinale și obiecțiunile părților au fost soluționate prin suplimentul de expertiză tehnică supus dezbaterii părților și în legătură cu care avocatul apelantelor pârâte a solicitat omologarea raportului de expertiză în varianta B și în subsidiar cu varianta A, fără să fie solicitată eventual efectuarea unei contraexpertize în cauză.
Printr-un ultim motiv de apel s-a susține că în mod greșit nu a fost inclusă în masa partajabilă casa cu etaj în cotă de 80 %. Or, examinând încheierea de admitere în principiu și sentința tribunalul a constatat și reținut ca fiind neîntemeiat acest motiv, deoarece în patrimoniul defunctului nu a existat casă cu parter și etaj, aspect de fapt confirmat de depozițiile ample ale martorilor audiați în cauză, de adresa 1260/2008 a Primăriei și de înscrisurile aflate la filele 123 - 132 din dosar, imobilul fiind edificat de reclamantul împreună cu intervenienta în timpul căsătoriei.
Construcția în cauză este din materiale de construcție noi, iar imobilul proprietatea autorului era din lemn, degradat în proporție de 80%.
3. Impotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat recurs apelanții pârâți, și - în termen, motivat și timbrat.
Criticile sunt in esenta urmatoarele: decizia a fost dată cu aplicarea greșită a legii, în sensul că instanța de apel doar amintește normele legale aplicabile în cauză, fără a se raporta la situația concretă. Astfel, arată că în apel s-a criticat atât încheierea de admitere în principiu cât și sentința, privind compunerea masei succesorale, și modul de atribuire a bunurilor succesorale, respectiv lotizarea. Susține cp expertul a ignorat prețurile practicate în zonă și casa de locuit atribuita recurentelor a fost supraevaluată, mărind astfel în mod nejustificat sulta ce se plătește. De asemenea, terenurile extravilane au fost subevaluate, în condițiile în care în lotul acestora s-au inclus numai 983 mp. Mai arată că bunurile mobile reținute la masa partajabilă au rămas în posesia intimatei, astfel că trebuiau incluse în lotul său, respectându-se principiul partajării în natură și plătindu-se o sultă mai mică. Susțin că terenul acoperit cu vegetație forestieră a fost mult subevaluat. arată că modul de partajare a terenurilor intravilane este inechitabil, întrucât deși s-a cerut, în lotul recurentelor a fost inclus numai terenul casei și grădină, fără teren din punctul "La ", ce a fost în posesia lor și are o valoare economică sporită ca urmare a eforturilor lor de investiții. De asemenea, mai arată că au fost evaluate fără justificare, în mod diferit, terenuri cu categorii de folosință similare (, La stadion și La ), recurentele fiind dezavantajate. Nu s-a realizat o identificare corectă a terenurilor atribuite în lot, fiind vecinătăți greșite. În final arată că, în mod greșit nu s-a inclus la masa de împărțit casa cu etaj în cotă de 80%.
Solicita admiterea recursului, casarea celor două hotărâri judecătorești și reținerea cauzei spre rejudecare, cu completarea materialului probator.
In drept, recursul a fost motivat, fiind invocat cazul de recurs de modificare, prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
S-au depus: taxa timbru, împuternicire avocațială și Concluzii scrise. Recurentele nu au depus înscrisuri noi, în susținerea criticilor formulate în recurs, în condițiile art. 305 Cod procedură civilă.
Intimații și, au formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate ca fiind legale și temeinice. Intimatul a depus și Concluzii scrise reiterând susținerile din întâmpinare, dar și chitanță avocațială. De asemenea, intimata a depus împuterniciri avocațiale și înscrisuri emise de agenții imobiliare privind valori de piață ale imobilului situat în com. jud. G - filele 27-32, acesta fiind prețuit la valoarea cuprinsă între 42.000 - 55.000 lei.
Recursul este nefondat si se va respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
- Potrivit art. I pct. 106 din OUG 138/2000 privind modificarea codului d e procedură civilă, Capitolul II "Recursul" al Titlului IV - ordinare de atac, din Cartea a II -a, a devenit Capitolul I - Recursul, al Titlului V - extraordinare de atac - Cartea a II - Cu alte cuvinte, recursul a devenit din cale ordinară de atac, o cale extraordinară de atac.
Totodată, prin OUG 138/2000 art. I pct. 112, s-au abrogat dispozițiile art. 304 pct. 11 cod procedură civilă, potrivit cărora era posibilă reformarea unei hotărâri judecătorești atunci când aceasta se întemeia peo greșeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate.
De asemenea, disp. art. 304 pct. 10 cod procedură civilă, potrivit cărora era supusă recursului hotărârea pronunțată în condițiile în care instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, au fost abrogate prin art. I pct. 49 din Legea 219/2005 privind aprobarea OUG 138/2000 de modificare a codului d e procedură civilă.
În aceiași ordine de idei, se impune a se sublinia și modificarea legislativă operată prin art. I pct. 7 al Legii 195/2004 de aprobare a OUG 58/2003 de modificare a codului d e procedură civilă, la nivelul aceluiași articol, în partea introductivă.
Potrivit noului text de lege, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în situațiile enumerate (pct. 1 - 9), numai pentru motive de nelegalitate,spre deosebire de dispozițiile anterioare care, deși făceau distincția între motivele de casare și cele de modificare, nu distingeau între motivele de nelegalitate și cele de netemeinicie.
În concluzie, în calea extraordinară de atac a recursului, nu mai este posibilă analizarea unor motive ce vizează netemeinicia unei hotărâri judecătorești, controlul judiciar urmând a se exercita numai din perspectiva motivelor de nelegalitate, care corespund situațiilor expres și limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 cod procedură civilă.
În cauză, criticile privindcompunerea masei succesorale- respectiv neincluderea casei cu etaj în cotă de 80% șiposesiabunurilor mobile, sunt elemente și împrejurări ale stării de fapt, ale cărei coordonate se stabilesc definitiv în baza evaluării probelor administrate în cauză, de către instanța de apel - instanță superioară de fond, ce soluționează calea de atac a apelului, cale de atac suspensivă, devolutivă și de reformare hotărârii pronunțate în primă instanță și verifică în limitele cererii de apel, legalitatea și temeinicia sentinței, în conformitate cu disp. art. 295 Cod procedură civilă.
Orice critică privind modul de stabilire a stării de fapt, vizează netemeinicia deciziei atacate, iar nu nelegalitatea acesteia. Prin urmare, în recurs nu se poate pune în discuție, din perspectiva neevaluării, a evaluării necorespunzătoare sau insuficiente a probelor administrate în cauză, o reținere greșită situației de fapt de către instanțele de fond.
În aceeași ordine de idei, potrivit art. 305 Cod procedură civilă, în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor.
Din această perspectivă legală, în recurs, părțile interesate - titulare ale acestei căi de atac, nu au depus la dosar înscrisuri noi, proba admisibila în condițiile art. 305 Cod procedură civilă, care să conduca la o reconfigurare a starii de fapt si sa demonstreze contrariul celor reținute de instanțele de fond, atât cu privire la compunerea masei partajabile, cât și privitor la posesia bunurilor mobile.
- Motivul de recurs vizând faptul că tribunalul nu a analizat apelul si din perspectiva criticilor aduse încheierii de admitere în principiu, este neîntemeiat. Singura critică vizând IAP, se referă la compunerea masei succesorale ce se stabilește în condițiile art. 673 ind. 5 Cod procedură civilă și vizează neincluderea casei cu etaj în cotă de 80% la masa de împărțit (în recurs). Or, instanța de apel a răspuns acestei critici, analizând pe cale de consecință din această perspectivă, legalitatea și temeinicia încheierii interlocutorii.
- Nici motivul de recurs referitor la faptul că instanța de apel nu a motivat soluția pronunțată în mod corespunzător, în fapt și în drept - potrivit legii, în sensul că doar a amintit dispozițiile legale aplicabile, fără a le raporta la situația concretă - nu este întemeiat.
Critica se încadrează în cazul de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 7Cpc, în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
Obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 261 cod procedură civilă, are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant și, nu în ultimul rând, raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată. Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar puterea de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept.
Or, din considerentele deciziei pronunțată în apel, reproduse mai sus, rezultă că instanța de apel a respectat aceste cerințe legale și a motivat în fapt și în drept soluția de respingere a apelului, a arătat argumentele pentru care trebuie menținută încheierea de admitere în principiu privind compunerea masei succesorale și sentința dată pe fond, în formarea propriu-zisă a loturilor și atribuirea acestora.
- Critica privind evaluările realizate în cauză, atât a imobilului casă de locuit, cât și terenurilor extravilane și intravilane, precum și a terenului cu vegetație forestieră, nu se va primi, pentru aceleași considerente arătate la analizarea primului motiv de recurs - întrucât vizează netemeinicia, iar nu nelegalitatea hotărârii recurate, prin provocarea de a face aprecieri asupra probei cu expertiza.
În cauză, instanța de fond a procedat la evaluarea bunurilor reținute la masa de împărțit, în conformitate cu disp. art. 673 ind. 6 Cod procedură civilă, dispunând realizarea probei cu expertiza în condițiile art. 201 și urm. Cod procedură civilă. Deci, valoarea bunurilor nu a fost stabilită aleatoriu și discreționar, sau pe baza unor elemente extrajudiciare, instanța confirmând expertiza de specialitate dispusă în cauză și administrată în condiții de contradictorialitate.
În recurs, nu au fost depuse eventual, înscrisuri noi în sensul disp. art. 305 Cod procedură civilă, cu privire la evaluarea criticată bunurilor imobile, care să convingă sau să aducă îndoieli puternice cu privire la stabilirea valorilor bunurilor respective.
Mai mult, intimații au depus înscrisuri emise de agenții imobiliare privind valori de piață ale imobilului situat în com. jud. G - filele 27, 31 - 32, acesta fiind prețuit la valoarea cuprinsă între 42.000 - 55.000 lei. Observând cel puțin, valoarea stabilită la acest imobil de către expert, Curtea constată că a fost de 45.640 lei - așa cum rezultă din Anexa I la Raport, filele 195 - 196 dosar judecătorie. Se poate constata că, această valoare se încadrează între limitele minime și maxime arătate în înscrisurile evidențiate și, în lipsa altor înscrisuri depuse de recurente, nu sunt elemente pentru a concluziona în sensul unei subevaluări a acestui imobil, care să le fi prejudiciat pe recurente.
- Nici critica privind modul de atribuire a bunurilor succesorale, respectiv lotizarea propriu-zisă și atribuirea loturilor, nu este întemeiată.
Potrivit disp. art. 673 ind. 6 Cod procedură civilă, dacă pentruformarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele arătate la art. 673 ind. 5 alin. 1. Prin aceeași încheiere instanța va dispune efectuarea unei expertize pentruformarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta evaluarea și criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacă bunurile pot fi comod partajabile în natură și în ce mod anume, propunând loturile ce urmează să fie atribuite.
În fața primei instanțe, după realizarea raportului de expertiză, prin care s-au propus două variante de lotizare, la care s-au formulat obiecțiuni, s-au încuviințat de către instanță și expertul a răspuns, pârâtele de astăzi - prin apărător, nu au mai formulat alte cereri, nu au solicitat eventual expertiză contrarie și nici expert asistent la administrarea probei și a pus concluzii în sensul confirmării raportului de expertiză și atribuirii bunurilor în varianta Baa cestuia, sultele fiind mai mici, iar în subsidiar în varianta De subliniat că reclamantul și intervenienta prin avocat au solicitat atribuirea bunurilor în varianta A care prevedea sulte mai mari, iar instanța a atribuit bunurile în varianta B, solicitată în principal de către pârâtele recurente de astăzi. De arătat că, în ceea ce privește compunerea propriu-zisă a loturilor nu este o diferență semnificativă, astfel că dezacordul dintre părți cu privire la variante, este doar aparent.
Or, față și de disp. art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă, potrivit cărora la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz- printre altele și de acordul părților, apare legală și judicioasă păstrarea de către tribunal, soluției date pe fond în primă instanță cu privire la lotizarea propriu-zisă și la atribuirea loturilor, fiind corect aplicate disp. art. 741 și 742 Cod civil.
- Nici critica referitoare la strecurarea unor greșeli la identificare prin stabilirea unor vecinătăți, altele decât cele corecte, nu este întemeiată. În această privință, tribunalul a concluzionat că s-a susținut în mod neîntemeiat că nu s-a realizat o identificare reală și corectă a terenurilor, în condițiile în care sunt indicați vecinii și punctele cardinale și obiecțiunile părților au fost soluționate prin suplimentul de expertiză tehnică supus dezbaterii părților și în legătură cu care avocatul apelantelor pârâte a solicitat omologarea raportului de expertiză în varianta B și în subsidiar cu varianta A, fără să fie solicitată eventual efectuarea unei contraexpertize în cauză.
În orice caz, această împrejurare este exclusiv o chestiune de fapt stabilită prin proba cu expertiza și vizează netemeinicia hotărârii, neputând face obiectul unui control judiciar în calea extraordinară de atac a recursului. În măsura în care, totuși susținerea este reală sau parțial reală și apar piedici la executare, părțile interesate vor urma să procedeze în consecință.
În concluzie, fata de starea de fapt definitiv retinuta în instanța de apel, desprinsa in urma evaluarii tuturor probelor administrate: martori, înscrisuri și expertiza- concluzia aceleiasi instante cu privire la aplicarea corectă a legii în primă instanță, respectiv a dispozițiilor legale care guvernează partajul succesoral și a regulilor de procedură privind împărțeala judiciară, apare concordanta, judicioasa si legala.
Acestea sunt considerentele pentru care, in baza art. 312 alin. 1 teza II Cod procedura civila, nesubzistand cazurile de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedura civila si neexistand cazuri de recurs de casare de ordine publica ce se ridica si din oficiu de instanta si se pun in dezbaterea partilor, potrivit art. 306 alin. 2 Cod procedura civila, recursul de fata se va respinge ca nefondat.
Avand in vedere solutia pronuntata, culpa procesuala a recurentelor si disp. art. 274 Cod procedura civila, vor fi obligate la 1000 lei cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu de avocat, față de intimații și, in limita a ceea ce s-a cerut si dovedit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții, și, împotriva deciziei civile nr.104 din 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- prin care s-a respins apelul împotriva sentinței civile nr.2654 din 28 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, intimata pârâtă și intimata intervenientă.
Obligă recurentele, și către intimații și la 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 decembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red. Jud.
2 ex/23.12.09
Tehnored.
Jud. fond
Jud. apel.
Președinte:Paraschiva BelulescuJudecători:Paraschiva Belulescu, Paula Păun, Tatiana Rădulescu
