Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1452/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1452
Ședința publică de la 07 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Stela Popa
JUDECĂTOR 3: Ionela Vîlculescu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 30 noiembrie 2009, privind judecarea recursurilor formulate de reclamanta și pârâta împotriva deciziei civile nr.460 din 18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, având ca obiect partaj judiciar.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 30 noiembrie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, pentru a da posibilitatea recurentei pârâte, prin intermediul apărătorului angajat, să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 07 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
La data de 15.05.2007 reclamanta a chemat în judecată pe pârâta, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună partajarea bunurilor rămase în succesiunea autorului, decedat la 06.05.2004.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu defunctul, iar pârâta este fiica autorului din prima căsătorie a acestuia.
În timpul căsătoriei reclamantei cu autorul, au cumpărat un apartament, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr.2--/10.06.1992.
După decesul soțului său, au dezbătut succesiunea la notariat, ce a avut inițial ca obiect cota indiviză de 1/2 din apartamentul dobândit în timpul căsătoriei cu reclamanta, stabilindu-se că reclamantei îi revine cota de 1/4 (la care se adaugă și cota sa indiviză de 1/2), iar pârâtei cota de 3/4, încheindu-se și un certificat de moștenitor suplimentar nr.438/20.12.2004, având ca obiect cotele indivize de 1/2 (cealaltă cotă de 1/2 revenindu-i reclamantei în nume propriu) asupra a 2 locuri de veci în cimitirul.
Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat la nr. 10014/13.12.2004 cu soții și, având ca obiect apartamentul în discuție, ce a fost desființat prin sentința civilă nr. 3746/10.05.2006, pronunțată de Judecătoria Craiova, rămasă definitivă și irevocabilă.
După desființarea acelui act, a luat legătura cu pârâta pentru a-i da o declarație la notariat din care să rezulte că a primit suma de bani ce reprezintă contravaloarea cotei sale din apartament, cotă pe care ea însăși a evaluat-o la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare ca fiind de 50.000.000 lei, bani pe care i-a primit efectiv înainte de semnarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.10014/13.12.2004 de BNP -.
A solicitat să se constate în principal vânzarea drepturilor succesorale cu privire la apartament și locurile de veci de către pârâtă, în prezent reclamanta având calitatea de proprietar exclusiv al acestui bun, iar în subsidiar să dispună imputarea lotului pârâtei cu suma corespunzătoare valorii de înlocuire a cotei părți din bun sau corespunzătoare reactualizării prin aplicare a indicelui de inflație.
A mai solicitat reclamanta să se dispună partajarea terenului de 169 mp, situat în C,-, D și a despăgubirilor cuvenite pentru diferența de teren de 281 mp. drepturi exclusive ale autorului, în cotele legale.
De asemenea, a mai solicitat să se constate pasivul succesoral constituit din cheltuielile de înmormântare și pomenirile până la acest moment ale autorului, în cuantum de 7500 RON, ce au fost suportate în exclusivitate de reclamantă și să se impute această sumă lotului pârâtei, proporțional cu partea din activ ce îi va reveni.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 728 și urm. civ.
La dosar s-au depus în copie următoarele acte: împuterniciri avocațiale, chitanță, certificat din 09.02.2007, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 10242/2004, certificat de moștenitor nr. 416/2004, certificat de moștenitor suplimentar nr. 438/2004, contractele de vânzare-cumpărare nr. 2--/10.06.1992 și nr. 10014/2004, dispoziția nr. 7208/2006, sentința civilă nr. 3746/2006 a Judecătoriei Craiova, delegație de substituire, chitanțe CEC, chitanțe privind plata impozitului, plan topografic, borderou, tichet recomandate, confirmări de primire, dispoziția nr.7208/2006, proces-verbal de punere în executare.
Prin întâmpinarea formulată la 19.09.2007 pârâta arătat că este de acord cu partajarea bunurilor indicate în acțiune în cotele legale, iar cererea de imputare asupra lotului său a sumei corespunzătoare valorii de înlocuire cotei părți din bun, este lipsită de temei de drept și nu este prin nimic justificată. De asemenea, solicitat să se impună reclamantei să timbreze la valoare cererea privind constatarea că este unica moștenitoare a apartamentului și locurilor de veci și a mai arătat că pasivul succesoral nu a fost suportat de reclamantă din banii proprii, defunctul având bani pregătiți pentru înmormântare.
Pe baza probelor administrate, instanța la 23.04.2008 pronunțat încheiere de admitere în principiu prin care s- admis în parte și în principiu acțiunea și cererea de complinire, s-a constatat că reclamanta și pârâta se află în indiviziune cu privire la bunurile individualizate în certificatele de moștenitor nr.416/13.12.2004 și nr.438/20.12.2004, s- constatat că în masa succesorală defunctului decedat la 06.05.2004 intră și suprafața de 169 mp. teren situat în C,- și despăgubirile în baza dispoziției 7208/2006 Primarului Municipiului C, s-a dispus ieșirea din indiviziune în cotă de 1/4 pentru reclamantă și 3/4 pentru pârâtă, s-a constatat că pasivul succesoral în cuantum de 5000 lei fost suportat integral de reclamantă, urmând se imputa proporțional asupra lotului pârâtei.
Prin sentința civilă nr.11568 din 11.07.2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta, s-a omologat raportul de expertiză întocmit de expert și s-au atribuit bunurile în unica variantă propusă, respectiv pârâtei i s-a repartizat în întregime terenul în suprafață de 169 mp. urmând a plăti sultă reclamantei 8354,27 lei.
A fost omologat raportul de expertiză întocmit de expert, depus la dosar la data de 24.06.2008 și au fost atribuite bunurile în varianta I propusă, respectiv lotul nr.1 i s-a repartizat reclamantei, fiind compus din apartamentul cu 2 camere situat în C, str. -,.d 11,.1,.14 în valoare de 198.000 lei RON și locul de veci amplasat în Cimitirul, parcela R, rândul 14 în valoare de 3000 lei RON, urmând a plăti sultă lotului nr.2 suma de 68825 lei RON; lotul nr.2 s- atribuit pârâtei, fiind compus din locul de veci amplasat în Cimitirul, parcela în valoare de 2500 lei RON, urmând a primi sultă de la lotul nr. 1 suma de 68825 lei RON.
S-a dispus ca despăgubirile acordate în temeiul Dispoziției 7208/2006 emisă de Primarul Municip. pentru diferența de 281 mp. teren să fie culese în cotă de 1/4 de reclamantă și de 3/4 de către pârâtă.
S-a fixat termen pentru achitarea sultei 3 luni de la rămânerea irevocabilă a acestei hotărâri.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a avut în vedere disp. art. 728 civ. și următoarele, admițând în parte acțiunea și cererea de complinire, omologat rapoartele de expertiză întocmite și a atribuit bunurile, astfel încât să se respecte posesia asupra bunului imobil respectiv construcție, urmărindu-se se respecta și principiul atribuirii bunurilor în natură instituit de art. 741 cod civil prin atribuirea terenului în lotul pârâtei, iar a imobilului construcție în lotul reclamantei atribuire ce duce astfel la diminuarea sultei. Despăgubirile acordate în temeiul Dispoziției 7208/2006 Primarului Municipiului pentru diferența de 281 mp teren vor fi culese în cotele legale de 1/4 de reclamantă și 3/4 de către pârâtă.
În raport de disp.67310alin.4 cod proc. civilă s- fixat termen pentru achitarea sultei 3 luni de la rămânerea irevocabilă a acestei hotărâri.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta, arătând că în mod greșit instanța de fond a respins petitul având ca obiect constatarea calității de proprietar exclusiv al apartamentului și locurilor de veci. Se susține că succesiunea autorului s-a dezbătut inițial la notariat, în anul 2004, dată la care pârâta a primit suma de 50 milioane lei, reprezentând contravaloarea cotei părți ideale pe care o avea cu privire la apartament și locurile de veci, astfel că nu mai poate invoca vreun drept asupra cotei ideale ce poartă cu privire la aceste două bunuri.
A solicitat să se impute lotului pârâtei suma de 50 milioane reactualizată, cerere care i-a fost de asemenea respinsă în mod greșit, în condițiile în care pârâta, așa cum recunoaște ea însăși a beneficiat de această sumă, în sensul că a primit-o ca și corespondent al unei părți din activul succesoral.
A arătat că valorile stabilite prin rapoartele de expertiză sunt eronate, astfel că, apartamentul în litigiu a fost supraevaluat, fără ca expertul să aibă vreun fundament pentru stabilirea valorii de circulație actuale a acestui bun, acest apartament nu are nici un fel de îmbunătățiri, este situat la un nivel superior și i s-a stabilit valoarea la 198.000 RON, valoare care este în totală contradicție cu realitatea. Instanța trebuia să partajeze acest bun la valoarea tehnică actualizată, respectiv 983.967.704 ROL, la care ajunge prin înmulțirea prețului tehnic cu coeficientul de actualizare de 9.208,205 lei.
Cu privire la teren, expertul a ajuns la o valoare sub piață, formula folosită de expert a fost corectă din punct de vedere tehnic, însă coeficienții au fost greșit individualizați.
S-a mai arătat că expertiza este în neconcordanță cu încheierea de admitere în principiu în ce privește reținerea în masa partajabilă a cotelor, deoarece are o cotă proprie de cu privire la locurile de veci, în masa partajabilă intrând cealaltă cotă de din care apelanta are iar pârâta .
Apelanta a solicitat să se aprecieze că stabilirea valorii de circulație a locurilor de veci nu este de natură a duce la concluzia că expertul a determinat valoarea de circulație reală și de asemenea nu s-au partajat drepturile părților stabilite sub formă de despăgubiri în baza dispoziției 7208/2006 a Primarului Mun.C, așa cum se stabilise prin încheierea de admitere în principiu.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat, susținând că apelanta nu a făcut dovada existenței vreunei convenții privind drepturile succesorale, că evaluarea bunurilor s-a făcut în mod corect de către expert, criticile formulate fiind neîntemeiate.
Au fost depuse la dosar expertiză tehnică privind efectuată în dosar -, raport de expertiză efectuat de exp..
La termenul de judecată din 26.03.2009 instanța a încuviințat la cererea apelantei completarea rapoartelor de expertiză specialitatea topografie și specialitatea construcții civile, având ca obiective stabilirea și a valorii de circulație a terenului precum și a construcției, cu înaintarea actelor justificative ce stau la baza determinării acestei valori.
Lucrările experților au fost depuse la data de 05.05.2009, respectiv la 06.05.2009.
Prin decizia civilă nr.460 din 18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de apelanta reclamantă, schimbându-se în parte sentința referitor la evaluarea bunurilor, omologând raportul de expertiză întocmit de expert și în apel și reclamanta fiind obligată la suma de 24085 lei către pârâtă, reprezentând sultă.
S-au menținut dispozițiile sentinței civile privind atribuirea bunurilor, despăgubirile acordate în temeiul dispozițiilor Primarului și termenului de achitare a sultei și a fost obligat intimatul la 9,65 lei cheltuieli de judecată către apelantă.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut că prima critică invocată de apelantă este neîntemeiată, prin probele administrate în cauză nefiind făcută dovada renunțării de către pârâtă cu ocazia dezbaterii, în cadrul procedurii notariale, a succesiunii defunctului, la drepturile succesorale de pe urma defunctului și nici a intervenirii vreunei convenții între părți privitoare la aceste drepturile.
Cât privește imputarea asupra lotului pârâtei a sumei de 5000 lei, s-a constată că nu s-a făcut dovada primirii acestei sume de către pârâtă ca echivalent al cotei sale succesorale, din cuprinsul contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 10242/2004 și nr. 10114/2004 reieșind doar prețul achitat de cumpărători pentru bunurile ce fac obiectul vânzării, contracte ce au fost ulterior anulate prin 3746/2006, considerent pentru care și acest motiv s-a constatat că este neîntemeiat.
S-a reținut că sunt nefondate și criticile privind partajarea drepturilor părților stabilite sub forma despăgubirilor în baza Dispoziției 7208/2006 a Primarului mun. C, prin care se propune acordarea despăgubirilor în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005, până la stabilirea modalității acordării măsurilor reparatorii și a valorii acestora părțile rămânând în indiviziune, în cotă de, respectiv .
Cu privire la valorile avute în vedere de către prima instanță pentru bunurile succesorale s-a reținut că sunt în parte întemeiate, întrucât instanța de fond a avut în vedere valoarea de piață pentru apartament și locuri de veci, astfel cum a fost stabilită prin expertiza efectuată în cauză, iar pentru teren a fost avută în vedere valoarea tehnică stabilită de expert, creându-se astfel o situație inechitabilă părții căreia i s-au atribuit bunuri la valoarea de piață, valoare ce este regăsită în sulta la care a fost obligată apelanta.
S-a arătat că prin completările la rapoartele de expertiză, dispuse de instanța de apel, a fost stabilită valoarea de piață pentru bunurile succesorale, la data efectuării acestor completări, valori ce au fost avute în vedere de instanță, pentru ca sulta astfel stabilită să reprezinte în mod real diferența de valoare între loturile atribuite părților, în funcție de cota parte a fiecăreia.
Referitor la criticile privind valoarea de circulație stabilită pentru locurile de veci s-a reținut că sunt neîntemeiate, simpla nemulțumire subiectivă a părții, fără a fi susținută de argumente și dovezi, neputând constitui o critică pertinentă, partea având obligația să își argumenteze susținerile și să motiveze lipsa de temeinicie a aprecierilor expertului.
Având în vedere că locurile de veci au fost atribuite către fiecare parte, atribuirea nefiind contestată de părți, instanța a aplicat, în privința acestora, o valoare egală, de 2500 lei fiecare, conform raportului de expertiză efectuat în fața primei instanțe (fila 83 dos. fond), în masa succesorală fiind inclusă cota de din aceste bunuri.
Instanța a avut în vedere valoarea de piață a terenului, astfel cum a fost stabilită de expert în apel (fila 53), de 106.216,5 lei, teren ce este inclus în întregime în masa succesorală, iar în privința apartamentului a fost luată în considerare valoarea de piață stabilită prin completarea la raportul de expertiză (fila 56) de 150.000 lei, din masa succesorală făcând parte cota de din apartament, conform IAP și certificatului de moștenitor.
În privința modalității de atribuire s-a menținut varianta dispusă de instanța de fond, ce corespunde voinței părților, nefiind aduse critici în fața instanței de apel.
Ca atare, s-a stabilit că valoarea masei succesorale este de 183.716 lei - 106.216 (teren) + 75.000 (1/2 din val. apartament) + 2.500 (1/2 din valorile celor două locuri de veci) și avându-se în vedere cotele părților, de pentru reclamantă și de pentru pârâtă, aplicate la masa succesorală, lotul valoric al reclamantei este de 45.929 (1/4 x 183.716), iar al pârâtei de 137.787 (3/4 x 183.716).
Față de bunurile atribuite fiecărei părți, respectiv pârâtei terenul în suprafață de 169. din C,- și locul de veci amplasat în cimitirul, parcelă N, valoarea ambelor fiind 108.716 lei, iar reclamantei apartamentul situat în C, str. -. d11.1. 14 și locul de veci amplasat în cimitirul, parcelă R, rândul 14, în valoare totală de 152.500 lei, din care se scade cota de din valoarea apartamentului și a celor două locuri de veci, cota parte a acesteia din bunurile comune, s-a stabilit o sultă în sarcina reclamantei și în favoarea pârâtei de 29.071 lei, pentru egalizarea loturilor valorice ale părților, la care aplicându-se și cota din pasivul succesoral ce trebuie suportat de către pârâtă, rezultă o sultă în cuantum de 24.085 lei.
Potrivit art.274 pr.civ. instanța a obligat intimatul, aflat în culpă procesuală, la suma de 9,65 lei cheltuieli de judecată către apelantă, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei decizii au declarat și motivat recursuri în termen reclamanta și pârâta, considerând-o ca fiind nelegală.
Prin criticile invocate, reclamanta susține că în mod greșit a fost respins petitul prin care a solicitat constatarea calității de proprietar exclusiv asupra bunurilor succesorale, respectiv asupra apartamentului și locurilor de veci, întrucât la data dezbaterii succesiunii la notariat, în anul 2004, pârâta a primit de la reclamantă suma de 5000 lei reprezentând contravaloarea cotei părți ideale pe care o avea cu privire la aceste bunuri, aspect cu privire la care Judecătoria Craiovai -a respins cererea prin care a solicitat audierea de martori.
În subsidiar, recurenta reclamantă a solicitat a se imputa asupra lotului pârâtei suma de bani primită de aceasta în 2004, ca reprezentând contravaloarea cotei părți ideale pe care o avea din apartament și din locurile de veci.
O altă critică susținută de reclamantă vizează suprevaluarea apartamentului în litigiu, arătând că expertul în construcții nici prin raportul inițial și nici în completarea la acest raport de expertiză nu a respectat metodologia și criteriile prin care bunul să fie evaluat la valoarea de circulație reală, care este de 983.967.704 lei ROL, acesta stabilind nejustificat o valoare mult mai mare.
La rândul său, pârâta critică decizia instanței de apel sub aspectul suprevaluării terenului în suprafață de 169 mp. susținând că valoarea acestuia a fost stabilită arbitrar, fără a arăta actele normative și metodele de evaluare în temeiul cărora prețul terenului a fost stabilit.
Susține recurenta pârâtă că hotărârea atacată, sub acest aspect este nemotivată, instanța rezumându-se atunci când a arătat de ce modifică valoric loturile, la considerații generale, neluând în seamă evaluarea făcută de expert ca specialist potrivit normativelor tehnice în vigoare și metodelor de evaluare, ci, luând în calcul o valoare de 5 ori mai mare a acestui teren, față de cea stabilită la fond, și aceasta în plină criză economică, defavorizând-o în mod evident pe recurenta pârâtă căreia i s-a atribuit în lot acest teren.
Recursul reclamantei este nefondat.
Din verificarea actelor și lucrărilor cauzei, se constată că este lipsită de temei legal prima critică invocată de reclamantă, privind constatarea calității de proprietar exclusiv asupra bunurilor succesorale, respectiv asupra apartamentului și locurilor de veci, precum și solicitarea acesteia menționată în subsidiar, de imputare asupra lotului recurentei pârâte a sumei de 5000 lei.
Astfel, din cuprinsul certificatelor de moștenitor nr.416/2004 și nr.438/2004 emise de BNP, rezultă că succesiunea autorului, deschisă la data de 06 mai 2004 fost acceptată atât de reclamantă în calitate de soție supraviețuitoare, cât și de pârâtă, ca descendent de gradul I, fiind stabilite cotele cuvenite fiecăreia, raportat la masa succesorală reținută, respectiv cota de pentru reclamantă și cota de pentru pârâtă.
Aceste certificate de moștenitor au fost eliberate cu participarea părților la procedura notarială și au valoarea unei convenții potrivit art.969 civ. iar recurenta reclamantă nu a solicitat anularea lor pe cale judecătorească.
Totodată, din cuprinsul contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr.10242/2004 și 10114/2004 de BNP -la încheierea cărora în calitate de vânzătoare au figurat atât reclamanta cât și pârâta- reiese că prețul vânzării achitat de cumpărători a fost primit de ambele părți.
Nici în sentința civilă nr.3746/2006, pronunțată de Judecătoria Craiova, prin care s-a constatat nulitatea absolută a acestor contracte de vânzare-cumpărare, hotărâre pronunțată în contradictoriu cu părțile din acest dosar, nu s-a făcut vreo mențiune sau vreo dovadă a modalității de repunere a părților în situația anterioară încheierii contractelor.
Susținerea recurentei reclamante ce nu a format critică în apel, în sensul că proba testimonială solicitată la instanța de fond pentru dovedirea celor invocate i-a fost respinsă, se constată că este lipsită de temei legal, reprezentând un motiv susținut de aceasta pentru prima dată în recurs, ceea ce nu este posibil. Totodată se constată că în considerentele deciziei pronunțate, instanța de apel a analizat depoziția martorei C, care a făcut referire la acest aspect, declarație pe care instanța a înlăturat-o, reținând în mod corect că nu se coroborează cu consemnările din cuprinsul certificatelor de moștenitor în care sunt evidențiate cotele părților.
Ca atare, nefiind făcută dovada renunțării de către recurenta pârâtă, cu ocazia dezbaterii succesiunii autorului, în cadrul procedurii notariale, la drepturile succesorale rămase de pe urma defunctului și câtă vreme recurenta pârâtă a figurat ca parte în contractele de vânzare-cumpărare în calitate de vânzătoare alături de recurenta reclamantă, se constată că sunt lipsite de fundament solicitările recurentei reclamante de a se constata calitatea sa de proprietar exclusiv asupra apartamentului și locurilor de veci, precum și de imputare asupra lotului recurentei pârâte a sumei de 5000 lei.
Cât privește ultima critică invocată de recurenta reclamantă, se constată că de asemenea este neîntemeiată, evaluarea apartamentului în litigiu făcută de expert în apel, la suma de 150.000 lei, respectând valoarea actuală de circulație a acestui bun.
Expertul a precizat că evaluarea a fost stabilită ținându-se seama de oferta medie de prețuri pentru apartamente similare, amplasate în zone similare, făcând o reducere de aproximativ 15 %, întrucât apartamentul este situat la etajul 3, nu are îmbunătățiri, iar la momentul de față piața imobiliară stagnează, raportându-se la oferta de prețuri potrivit anunțurilor imobiliare din presa locală,
S-a mai arătat că evaluarea bunului la instanța de fond la suma de 198.000 lei a fost stabilită de acesta asemănător cu valoarea actuală de atunci, precizând că în luna septembrie 2008, piața imobiliară funcționa încă bine.
Curtea constată că dată fiind criza imobiliară actuală, fluctuația de prețuri este inerentă, valoarea calculată de expert în apel corespunzând însă prețului de circulație al apartamentului de la acea dată.
În atare situație se constată că sunt lipsite de temei legal criticile formulate de reclamantă, urmând ca în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. recursul acesteia să fie respins.
Cât privește recursul pârâtei, se constată că este întemeiat, valoarea terenului confirmată de instanța de apel fiind arbitrară și fără a avea un temei legal.
Mai mult, se constată că în prima precizare făcută de expertul constructor în apel, acesta a aratat că prin lucrarea întocmită în fața primei instanțe evaluarea terenului s-a făcut în baza "Buletinului documentar, expertiză tehnică 97 - ediția februarie 2006 - anul 14, nr.1, Instrucțiuni de evaluare", acte pe care expertul le-a anexat cauzei, arătând că nu înțelege să revină asupra valorii stabilite de acesta în baza unor instrucțiuni de evaluare în vigoare.
Răspunzând la solicitarea instanței de apel privind stabilirea valorii de piață a imobilului, acest expert a arătat că terenul supus partajării de 169 mp. are o suprafață mică și nu este racordat la data efectuării expertizei la utilități publice, fiind teren fără construcții.
A menționat că în prezent piața imobiliară este blocată, vânzările de terenuri fiind foarte rare, apreciind însă că valoarea maximă de piață a unui mp. teren în această zonă ar fi de 150 Euro/mp. respectiv de 628,5 lei/mp.
Aprecierea expertului în urma solicitării repetate a instanței de apel este pur subiectivă, neavând nici un suport legal, și mai mult, față de precizările expertului, în sensul că acest teren are o suprafață mică, este lipsit de utilități publice, precum și împrejurarea că în prezent piața imobiliară stagnează, apare vădit nelegală reținerea de către Tribunalul Dolja valorii acestui teren într-un cuantum de câteva ori mai mare decât valoarea stabilită în fața instanței de fond, prin luarea în considerare a plafonului maxim de piață apreciat de expert.
În condițiile în care de la data efectuării expertizei în fața primei instanțe- iunie 2007 - valoarea imobilelor este în continuă scădere, iar nu în creștere, fapt repercutat asupra valorii apartamentului supus împărțelii, care în apel s-a diminuat, soluția tribunalului privind evaluarea acestui teren este nelegală, valoarea reală a bunului fiind cea stabilită în fața instanței de fond.
Așa fiind, urmează ca potrivit art.312 alin.1 pr.civ. recursul declarat de pârâtă să fie admis.
Se va modifica decizia atacată, în sensul constatării că valoarea terenului este cea stabilită de instanța de fond, de 33.416,37 lei, urmând ca în raport de valoarea cotelor cuvenite fiecărei părți și după imputarea pasivului succesoral, reclamanta să plătească pârâtei cu titlu de sultă suma de 48.471,73 lei.
Se vor menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 460 din 18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Admite recursul declarat de pârâta împotriva aceleiași decizii, pe care o modifică, în sensul constatării că valoarea terenului este cea stabilită de instanța de fond, de 33.416,37 lei, urmând ca în raport de valoarea cotelor cuvenite fiecărei părți și după imputarea pasivului succesoral, reclamanta să plătească pârâtei cu titlu de sultă suma de 48.471,73 lei.
Se vor menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
10.12.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/3 ex.
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Stela Popa, Ionela Vîlculescu
