Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1521/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1521
Ședința publică de la 21 2009
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică din data de 02 2009, privind judecarea recursurilor formulate de reclamantul, domiciliat în P,-,. 9,. A,. 1,. 6, jud. P, de pârâții, domiciliată în B, sector 2,-,. 2,. 42, domiciliată în comuna, sat, jud. O, A, domiciliat în M,-, -. A,. 25, jud. C, cu domiciliul ales în B, sector 2,-,. 2,. 42, și de pârâții, domiciliați în P, str. -, -A,. B,. 3,. 14, jud. A, împotriva deciziei civile nr. 165 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Dezbaterile din ședința publică de la data de 02 2009, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, A, pentru a se dispune partajarea terenului arabil în suprafață de 48,65 ha, situat în comuna -, jud. Prin sentința civilă nr. 4304 din 05.09.2007, pronunțată de Judecătoria Slatina, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal.
La data de 01 septembrie 2008, instanța a pronunțat încheierea de admitere în principiu prin care a constatat deschisă succesiunea autorului la data de 25.03.1976 de pe urma căruia a rămas ca avere funciară suprafața de 48,6500 ha. teren arabil situat pe raza comuna -, județul O, reconstituit în condițiile legilor fondului funciar conform titlului de proprietate nr. 222/22.04.2003, moștenitorilor acestuia, cărora le revine cota parte ideală astfel: reclamantului în calitate de moștenitor testamentar universal al defunctului, cota de, pârâtei descendent gradul Iaa utorului, cota de, pârâților și A în calitate de descendent gradul I ai defuncta - decedată în anul 1997 și cota de pârâților și în calitate de soție supraviețuitoare și respectiv de descendent gradul I al defunctul, decedat în data de 30.03.2003.
Prin aceeași încheiere, instanța a admis în parte cererea incidentă a pârâților, și A (fila 30 dosar) și a constat că de pe urma autorului a mai rămas o casă de locuit, construită din cărămidă, acoperită cu tablă, având 4 camere, pivniță, hol, situată pe raza comunei, sat, județul O, moștenitorii cu vocație succesorală fiind cei indicați mai sus, cărora le revin aceleași cote ideale, terenul aferent în suprafață de 900. reprezentând proprietatea exclusivă a defunctului fiind inclus în suprafața totală de 1,35 ha. teren reconstituit conform titlului de proprietate 46503/11 emis în data de 3.08.1995 de Comisia județeană O, care în urma decesului acestuia a intrat în patrimoniul numitului în calitate de moștenitor testamentar universal. conform certificatului de moștenitor nr.18/30.01.2002, iar după decesul acestuia și succesiunea sa soluționată prin sentința civilă nr.4373/17.11.2003 pronunțată de Judecătoria Pitești, terenul a revenit fiului acestuia, respectiv
Instanța a respins ca prescris capătul de cerere privind raportul donațiilor respectiv a suprafeței totale de 18 ha. teren situat pe raza comunei, sat, județul
S-a reținut că cererea de raportare la masa partajabilă a unei donații având un caracter personal, patrimonial este supusă prescripției de 3 ani - reglementată din art.3 din Decretul 167/1958, termen socotit de la data deschiderii succesiunii care coincide cu data morții autorului.
În speță, autorul a decedat în data de 25.03.1976, iar cererea de raportare la masa partajabilă a terenului în suprafață de 18 ha. pretinsă de pârâți cum că, ar fi aparținut defunctului este formulată în data de 15.05.2008 (fila 31 dosar).
S-a demonstrat că prin actul dotal autentificat sub nr.222/7.07.1945 de Judecătoria Rurală, autorul a donat fiicei sale () la căsătoria sa cu suprafața de 17 ha, iar a primit de la tatăl său suprafața de 1,35 ha.
Înzestrarea fiicei autorului la data încheierii căsătoriei cu suprafața de 17 ha. teren arabil având caracterul unei dote, este făcută în formă autentică, respectându-se astfel dispoz. art. 813 Cod civil, motiv pentru care în anul 1945 acest teren a ieșit din patrimoniul autorului, figurând ca bun al soților și, iar potrivit dispozițiilor speciale ale legii fondului funciar a revenit moștenitorului acestora - reclamantului.
Astfel, prin sentința civilă nr.3752/4.09.2006 pronunțată de Judecătoria Slatina, rămasă definitivă prin respingerea recursului, Comisia județeană O și Comisia locală au fost obligate să reconstituie reclamantului dreptul de proprietate pentru suprafața de 17 ha. teren agricol rămas de pe urma autoarei, teren situat pe raza comunei, și pentru suprafața de 1,35 ha. teren agricol rămas de pe urma autorului, fiind anulată hotărârea nr.13978/27.04.2006 emisă de Comisia județeană
De altfel, conform titlului de proprietate nr.46505/11/3.08.1995 s-a reconstituit numitului, dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,35 ha.pe raza comunei, sat, județul O, la cererea acestuia.
Instanța a respins cererea de complinire a masei partajabile cu suprafața de 4 ha. teren cu vegetație forestieră formulată de reclamant (fila 34 dosar), ca nefondată.
S-a reținut că, în baza titlului de proprietate nr. 2219/19.04.2006, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4 ha. teren cu vegetație forestieră, pe raza comunei, în care figurează alături de ceilalți moștenitori ai defunctului și autorul reclamantului, respectiv, însă ulterior prin sentința civilă nr.2586/14.04.2008 pronunțată de Judecătoria Slatinas -a constatat nulitatea absolută parțială a titlului, fiind obligată Comisia județeană O să emită un alt titlu de proprietate pentru aceeași suprafață de teren cu înlăturarea din titlu a numitului, sentință rămasă definitivă prin nerecurare.
În baza procesului verbal din data de 26.06.2003 moștenitorii autorului cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4 ha teren forestier au fost puși în posesie (fila 104 dosar)
Prin sentința civilă nr.960/13.03.2006 pronunțată de Judecătoria Caracal, pârâții, și A au partajat prin bună învoială terenul în suprafață de 4 ha. reprezentând pădure, tranzacția înfățișată instanței reprezentând dispozitivul hotărârii de expedient pronunțată în temeiul disp.art.271 - 272 Cod procedură civilă.
Raportul de expertiză agricolă întocmit în cauza fost contestat de către reclamantul susținând că, terenul agricol nu este individualizat prin dimensiuni (lungime și lățime) conform datelor cuprinse în hărțile topografice actualizate care nu au fost puse la dispoziția expertului de către Primăria comunei și Primăria.
Instanța a respins obiecțiunile, motivat de faptul că, la raportul de expertiză au fost anexată de către expert schițele calculate după hărțile obținute de la OCOTA, iar la stabilirea valorii terenului arabil s-a avut în vedere prețul de circulație al terenului din zona respectivă, terenul individualizat prin vecinătăți fiind atribuit în natură tuturor moștenitorilor în cote egale.
Prin sentința civilă nr. 4393 din 28.10.2008, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr. 3634/-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, astfel cum a fost precizată ulterior, împotriva pârâților, A, și s-a constatat nulitatea absolută a tranzacției încheiată de pârâți ce constituie dispozitivul sentinței civile nr.2333/21.10.2004 a Judecătoriei Caracal pronunțată în dosarul civil nr.4151/2004.
A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind anularea certificatului de calitate de moștenitor nr.289/26.09.2003 emis de BNP C, s-a admis în parte cererea incidentă formulată de pârâții, A și (fila 31 dosar), s-a respins ca prescrisă cererea privind raportul donațiilor și dotelor primite de descendenții autorilor, respectiv și, s-a respins ca nefondată cererea de complinire a masei partajabile cu suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră formulată de reclamant (fila 34 dosar).
A fost omologat raportul de expertiză imobiliară întocmit în cauză de expertul și în parte raportul de expertiză agricolă întocmit de expertul agricol.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților asupra bunurilor succesorale - teren agricol în suprafață de 48,65 ha situat pe raza comuna - și a casei de locuit, situată în comuna, sat jud. O prin formarea și atribuirea loturilor astfel:
Lotul nr.1 s-a atribuit reclamantului care va primi în natură suprafața de 11,62 ha în valoare de 18.011 lei teren situat în 128 1288/1 cu vecini: N - A 1283, E - Dc 1285, S - A 1288, V - Dc 1290; suprafața de 0,5424 ha în valoare de 840 lei, teren situat în T 78 P 901/11 cu vecini: N -, E Dc 899, S -, V -, valoarea bunurilor atribuite fiind de 18.851 lei și având un drept valoric de 27.038 lei, primește sultă de la lotul nr.4 suma de 8.187 lei.
Lotul nr. 2 s-a atribuit pârâților și A care vor primi în natură suprafața de 12,1624 ha teren extravilan în valoare de 18851,75 lei amplasat în 78 901/11 cu vecini: la -, E - Dc 899, S -, V -, valoarea bunurilor atribuite fiind de 18.851,75 lei și având un drept valoric de 27.038 lei, primește sultă de la lotul nr.4 suma de 8.187 lei.
Lotul nr. 3 s-a atribuit pârâtei care va primi în natură suprafața de 12,1624 ha în valoare de 18.851,75 lei, situată în 78 901/11 cu vecini: N -, S - Dc 908, V -, E - Dc 899, valoarea bunurilor atribuite fiind de 18.851,75 lei și având drept valoric suma de 27.038 lei, primește sultă de la lotul nr.4 suma de 8.187 lei.
Lotul nr.4 s-a atribuit pârâților și care vor primi în natură suprafața de 12,1624 ha în val. de 18.851,75 lei teren situat în 78 901/11 cu vecini la -, S - Dc 908, E - și, V - Pd 905; casa de locuit construită din cărămidă, acoperită cu tablă, având 5 camere în val. de 32.748 lei, situată în com. sat, jud.O, valoarea bunurilor atribuite fiind de 51.599,75 lei și având un drept valoric de 27.038 lei, plătește sultă lotului nr.1, 2 și 3 în sumă de 8.187 lei pentru fiecare.
Au fost compensate cheltuielile de judecată și obligată pârâta la plata sumei de 312 lei fiecare către pârâtele și reprezentând onorarii de experți.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, s-a stabilit cu puterea lucrului judecat, calitatea de moștenitor a reclamantului față de autorul și față de (fiica autorului), căsătorită cu - fără descendenți, legatar universal al soției sale, reclamantul fiind la rândul său legatar universal a lui, decedat în data de 30.04.2002, conform certificatului de moștenitor nr.373/4.09.2002 și a testamentului autentificat sub nr. 1212/29.02.2000 de notarul public din Mun.P, jud.
Conform art. 888 Cod civil, legatul universal este dispoziția prin care testatorul lasă la moartea sa, la una sau mai multe persoane universalitatea bunurilor sale.
Ceea ce caracterizează legatul universal nu este cantitatea bunurilor culese ci vocația la întreaga universalitate oferită legatului ca expresie a principiului potrivit cu care proprietarul poate dispune de bunurile sale în mod liber și absolut (art.480 civil) atât prin acte între vii cât și prin acte pentru cauză de moarte.
Pe de altă parte, calitatea de legatar universal înlătură de la succesiune pe moștenitorii nerezervatari, iar caracterul indivizibil al moștenirii face ca toate bunurile prezente și viitoare să revină moștenitorului testamentar universal.
Cât privește capătul de cerere privind anularea certificatului de calitate de moștenitor nr. 289/26.09.2003 emis de Biroul Notarilor Publici C, instanța l-a respins ca neîntemeiat.
Fiind un certificat care atestă numai calitatea de moștenitoare a numitelor (decedată în data de 5.10.1997) și - descendente gradul Iaa utorului, decedat în data de 25.03.1976, nu dă dreptul acestor moștenitori să intre în posesia eventualelor bunuri ce compun masa succesorală a defunctului - mențiune expresă în cuprinsul actului.
Este cert că, certificatul de moștenitor reprezintă acordul părților cu privire la calitatea lor de moștenitori, întinderea drepturilor pe care le au și masa succesorală, făcând dovadă deplină între moștenitori cu privire la cele ce cuprinde datorită caracterului său convențional.
Față de terți, însă certificatul de moștenitor nu poate face dovadă decât cu privire la calitatea moștenitorilor de a fi dobândit bunurile ce constituie masa succesorală dar nu și cu privire la componența ei chiar dacă o menționează.
Așadar, reclamantul are posibilitatea să solicite eliberarea unui supliment la certificatul de calitate de moștenitor emis în data de 26.09.2003, nefiind prejudiciat în vreun fel prin emiterea acestuia, știut fiind că din căsătoria autorului cu, decedată în anul 1963, au rezultat 4 copii;, și.
Prin emiterea certificatului de calitate de moștenitor mai sus menționat, s-a omis nu numai moștenitorul autoarei dar și a lui.
Împotriva sentinței civile nr. 4393 din 28.10.2008 pronunțată în acest dosar au declarat apel reclamantul și pârâții, A, și.
În cuprinsul motivelor de apel reclamantul, a arătat că, în mod greșit instanța de fond nu a reținut la masa de partaj și suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră situată pe raza comunei, județul O, menționat în titlul de proprietate nr. 2219/19.04.2006 în privința căruia prin sentința civilă nr. 960/13.03.2006 a Judecătoriei Caracals -a luat act de tranzacția încheiată de, A și, deși această hotărâre nu-i este opozabilă, că de altfel și sentința civilă nr. 2586/14.04.2008 prin care s-a constatat nulitatea absolută parțială a acestui titlu de proprietate; instanța de fond a greșit când a respins cererea privind anularea certificatului de calitate de moștenitor nr. 288/26.09.2003 în primul rând pentru că s-a pronunțat asupra certificatului cu un alt număr, respectiv cu nr. 289/26.09.2003 dar și pentru că această acțiune are implicații cu privire la stabilirea cotelor de partaj, iar acest act este invocat în apărare de către pârâți.
În apelul declarat de apelanții, A și, s-a susținut greșita reținere dreptului de moștenire a reclamantului având în vedere că acesta fiind moștenitor testamentar nu putea participa la împărțirea bunurilor pe care autorii nu le aveau în patrimoniu lor la data decesului, iar în subsidiar atribuirea cotei de numai după raportul donației primite de a celor 17 ha în condițiile în care nu trebuia să fie înscris în titlul de proprietate nr. 222/22.04.2003 deoarece soția acestuia nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în anul 1991, iar potrivit certificatului de moștenitor, reclamantul culege bunurile din patrimoniul testatorului nominalizate în acest înscris; în mod greșit nu s-a dispus înlăturarea de la moștenirea suprafeței de 48,65 ha. a lui și, iar în subsidiar raportarea la masa partajabilă a suprafeței de 1,35 ha primită ca donație de către ce trebuie reconstituit moștenitorilor autorului; în mod eronat prima instanță a apreciat că a intervenit prescripția cererii de raport donații, având în vedere că termenul de 3 ani curge de la data când pârâții au luat cunoștință de existența testamentelor, respectiv de la data când au fost chemați în judecată de reclamant, nepunându-se reține prezumția de donație scutită de raport.
a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul lotizării, respectiv a faptului că acesteia i-a fost repartizat în lot casa din comuna, deși avea o altă locuință și nu a solicitat atribuirea bunului în lotul său, pentru că în acest fel, sulta stabilită este împovărătoare.
a formulat întâmpinare prin care a invocat inadmisibilitatea apelului declarat de, care nu a fost parte în proces, iar în privința apelului declarat de, și Aas olicitat respingerea ca nefondat cu motivarea că acesta este legatar universal al lui care a fost moștenitorul legal al lui, iar în privința suprafeței de 15,35 ha, acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate în mod exclusiv în calitate de moștenitor al lui și.
, A și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului declarat de reclamant cu motivarea că suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră nu poate fi reținută la masa de partaj iar sentința civilă nr. 2584/14.04.2008 îi este opozabilă apelantului reclamant.
și a formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului declarat de, A și, cu motivarea că în mod corect prima instanță a constatat nulitatea absolută a tranzacției din 21.10.2004, având în vedere că nu a fost încheiată cu toți moștenitorii, iar raportul donației nu se poate face după trecerea termenului de 3 ani conform art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
Prin decizia civilă nr. 165 din 28.05.2009, pronunțată de Tribunalul O l t, s-a respins ca inadmisibil apelul declarat de apelantul pârât, împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 01.09.2008 și a sentinței civile nr. 4393 din 28.10.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 3634/-.
Au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de apelantul reclamant și apelanți pârâți, A, împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 01.09.2008 și a sentinței civile nr. 4393 din 28.10.2008, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr. 3634/-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Din interpretarea art. 271 și art. 272 Cod procedură civilă rezultă că hotărârile care consfințesc învoiala părților reprezintă de fapt o transpunere a convenției părților, respectiv un contract judiciar, astfel că hotărârea prin care s-a luat act de aceasta poate fi desființată la cererea părților pe calea acțiunii în anulare, în condițiile dreptului comun. Posibilitatea de a cere anularea unei hotărâri de expedient este recunoscută și terților, atunci când tranzacția s-a încheiat în scopul vădit al fraudării legii sau intereselor legitime.
Potrivit sentinței civile nr. 960/13.03.2006, pronunțată de Judecătoria Caracal,în dosarul nr- a fost admisă acțiunea reclamantei și s-a luat act de înțelegerea acesteia cu pârâții, A și, în ceea ce privește partajarea suprafeței de teren de 4 ha cu vegetație forestieră ce a aparținut autorului decedat la 25.03.1976, cu ultimul domiciliu în comuna, județul O, hotărâre în privința căreia reclamantul nu a solicitat anularea așa cum a procedat cu sentința civilă nr. 2333/21.10.2004 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. 4151/2004 deși situația era identică și având în vedere principiul disponibilității, prima instanță, în mod justificat s-a limitat la soluționarea cererilor cu care a fost investită, astfel cum acestea au fost formulate.
În consecință, având în vedere că instanța de fond nu a fost investită cu o acțiune în anulare a tranzacției ce a fost obiectul dosarului nr-, în mod corect nu a fost reținută la masa de partaj și suprafața de 4 ha. teren cu vegetație forestieră menționat în titlul de proprietate nr. 2219/19.04.2006.
Relativ la certificatul de calitate de moștenitor nr. 288/26.09.2003, tribunalul a constatat că soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, iar menționarea art. 289 în loc de 288 în dispozitivul sentinței reprezentând o eroare materială ce poate fi îndreptată pe calea unei cereri întemeiate pe dispozițiile art. 281 Cod procedură civilă.
Certificatul de calitate de moștenitor atestă numai această calitate a pârâților și, înscrisul nefăcând dovada în ceea ce privește componența masei succesorale rămase de pe urma autorului comun astfel că, reclamantul nu este prejudiciat prin emiterea sa.
Cu privire la apelul declarat de, instanța a constatat că este inadmisibil având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 292 - 294 Cod procedură civilă, apelul poate fi exercitat numai de părțile din proces, iar acesta nu a figurat ca reclamant sau pârât în dosarul în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 4393/28.10.2008 împotriva căreia s-a declarat apel.
Nefondată este prima critică a acestor apelanți având în vedere că potrivit art. 13 din Legea nr. 18/1991, republicată, legiuitorul a acordat beneficiul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor moștenitorilor autorului (legali sau testamentari) cu respectarea normelor de drept comun referitoare la proximitatea gradului de rudenie și a claselor moștenitori cu condiția să fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, iar pentru bunurile care au intrat în masa succesorală odată cu intrarea în vigoare a legii fondului funciar, de la acea dată s-a născut dreptul persoanelor îndreptățite să solicite reconstituirea. Cum reclamantul și-a îndeplinit obligația de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, corect s-a apreciat de către prima instanță că acesta poate participa la împărțirea bunurilor ce au intrat în patrimoniul autorilor ulterior decesului acestora.
Corect a apreciat prima instanță că reclamantul nu poate fi obligat să raporteze la masa de partaj suprafața de 18,35 ha teren agricol, având în vedere faptul că în baza Legii nr. 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorilor Elisa și pentru suprafața de teren de 18,35 ha s-a făcut în mod exclusiv în favoarea persoanei care a formulat cerere de reconstituire în termenul prevăzut de legislația fondului funciar, titlul de proprietate fiind emis pe numele moștenitorului care a formulat cerere. Cum apelanții nu au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în privința suprafeței de teren de 18,35 ha nu pot solicita ieșirea din indiviziune în privința unei suprafețe de teren pentru care nu au solicitat reconstituirea, având în vedere că titlul de proprietate are caracterul unui act constitutiv al dreptului de proprietate și act de atestare a calității de moștenitor acceptant al succesiunii, în privința terenului aceluia care figurează în titlu de proprietate. Datorită acestui caracter al titlu de proprietate și având în vedere că numai reclamantul este menționat în calitate de moștenitor, critica apelanților nu poate fi primită.
Cum apelanții nu au formulat cererii de reconstituire a dreptului de proprietate și nu sunt menționați pe titlul de proprietate ce a fost emis de pe urma autorilor și nu fac dovada calității de coindivizari în privința terenurilor pentru care s-a făcut reconstituirea, astfel că și critica privind prescripția cererii de raport donație este nefondată, având în vedere că ieșirea din indiviziune vizează bunuri ce sunt supuse reglementărilor speciale prevăzute de legile fondului funciar.
Corect a reținut prima instanță la masa de partaj suprafața de 48,6500 ha teren arabil situat pe raza comunei, județul O, reconstituit potrivit titlului de proprietate nr. 222/22.04.2003, având în vedere dispozițiile legilor fondului funciar, dar și sentința civilă nr. 2333/21.10.2004.
Cum pe titlul de proprietate alături de ceilalți moștenitori este menționat și (decedat la 30.03.2003), în mod justificat prima instanță a constatat că și au calitate de moștenitori ai autorului lor.
Criteriile orientative pe care instanța trebuie să le aibă în vedere la formarea și atribuirea loturilor sunt cele enumerate în art. 6739Cod procedură civilă, respectiv voința părților, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, folosința bunurilor de către copărtași, cota pe care o are fiecare din bunul suspus partajului sau de alte împrejurări de fapt care să ducă la echitabila partajare a bunurilor.
Potrivit probelor administrate în cauză a rezultat că imobilul casă de locuit a fost atribuit în lotul acestei apelante împreună cu intimatul ținând seama de faptul că bunul nu este comod partajabil, terenul pe care este edificat imobilul aparține intimatului, iar atribuirea acestuia și celorlalți moștenitori ar fi de natură genereze alte litigii.
În termen legal, s-a declarat recurs de către reclamantul și de pârâții, A, și, împotriva deciziei civile criticând-o pentru nelegalitate, conform art. 304 pct. 7 și 9 Cod pr. civ. și art. 312 alin.5 Cod pr. civ.
S-au formulat în dosar întâmpinări de către intimații recurenți, s-au depus fotografii ale casei ce constituie bun succesoral, precum și un raport extrajudiciar de expertiză tehnică de evaluare, copie de pe sentința civilă nr.2586 din 14 aprilie 2008 Jud.S, copie de pe titlul de proprietate nr.2802 din 07 oct.2008 eliberat de Comisia Jud.O, copie de pe sentința civilă nr.4642 din 06 nov.2009, pronunțată de Jud.C, concluzii scrise.
Reclamantul a invocat soluționarea nelegală a cererii de complinire a masei succesorale cu suprafața de 4 ha pădure, deoarece nu s-a constatat că sentința civilă nr. 960/2006, a Judecătoriei Caracal, prin care s-a consfințit tranzacția între moștenitori cu privire la acest teren nu îi este opozabilă, acesta nefiind citat în cauză în calitate de moștenitor, cu toate că în titlul de proprietate nr. 2219/19.04.2006, emis de Comisia Județeană O este titular și autorul său, în calitate de moștenitor al autorului comun tuturor celorlalți; sentința civilă nr. 2586/2008 a Judecătoriei Slatina, prin care s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 2219/19.04.2006, emis de Comisia Județeană de Lg. 18/1991 O, fiind radiat autorul său din titlu, nu îi este opozabilă deoarece nu a fost citat ca parte în dosar nici autorul său, nici reclamantul, în calitate de moștenitor al acestuia, situație în care nu se poate reține inexistența dreptului de proprietate; cererea de anulare a certificatului de moștenitor nr. 288/2003, eliberat de BNP Asociați și, a fost soluționată nelegal prin respingere, deoarece nu s-a observat că prin respectivul certificat au fost stabilite și cotele de moștenire de câte pentru fiecare din cei doi moștenitori a căror calitate de moștenitor a fost constatată, cu toate că acestea sunt altele, succesiunea împărțindu-se la mai mulți moștenitori.
Pârâții, A și au criticat pentru nelegalitate decizia deoarece nu a fost introdus în cauză, cu toate că acesta are vocație succesorală la succesiunea lui, moștenitoarea autorului; în situația în care s-a admis ieșirea din indiviziune se impunea raportarea la masa succesorală a suprafețelor de 17 ha și 1,35 ha, cererea de raport fiind greșit respinsă, ca prescrisă, fiind interpretate eronat dispoz. Art. 754 și 755 cod civil și art. 3 din decretul 167/1958, având în vedere că, la decesul autorului, în anul 1976, terenurile nu erau în circuitul civil, iar, pe de altă parte, donațiile nu s-au făcut cu scutire de raport; nu are dreptul de a moșteni cota parte din casa și terenul de 900mp, având în vedere că autorul său, nu a revendicat niciun drept asupra acestor bunuri timp de 12 ani; s-a reținut greșit că nu au formulat cerere de reconstituire pentru 17 ha teren, deoarece au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru toate terenurile autorului.
Pârâții și au criticat decizia pentru nelegalitate, deoarece nu cuprinde motivele pentru respingerea primului motiv de apel situație în care au fost încălcate dispoz. art. 261 alin.1 pct. 5 Cod pr. civ. legat de necesitatea efectuării unei noi expertize; au fost încălcate dispoz. art. 129 alin.5 Cod pr. civ. deoarece instanța nu a stăruit în refacerea raportului de expertiză atât timp cât s-a precizat de expert că edificiul nu se poate împărți în natură deoarece lipsește o porțiune din acesta, situație în care s-a demonstrat că valoarea casei era mai mică decât cea reținută; au fost încălcate dispoz. art. 6733Cod pr. civ. conform cărora împărțeala se face în natură, instanța putând aprecia că partea din față a imobilului poate fi atribuită intimaților, deoarece intrarea în casă se poate face direct din stradă.
Criticile formulate sunt întemeiate.
Pentru o legală soluționare a partajului succesoral se impune a se stabili cu exactitate arborele genealogic al autorului comun ( decedat la 25 martie 1976). Moștenitorii acestuia sunt:, (decedată la 05 oct.1997), (decedat la 11 2001) și (decedată la 14 oct.1996), în calitate de descendenți direcți.
În locul moștenitorilor postdecedați, prin retransmitere succesiunea este culeasă astfel:, A și în locul lui, în calitate de descendenți; în locul lui, în calitate de soț supraviețuitor și moștenitor testamentar universal, iar în locul lui decedat la 30 aprilie 2002, moștenirea este culeasă de reclamantul în calitate de moștenitor testamentar; în calitate de moștenitor testamentar al lui, iar în locul lui decedat la 30 martie 2003, moștenirea este culeasă de și, în calitate de soție supraviețuitoare și respectiv fiu.
Potrivit principiului disponibilității, legat și de principiul contradictorialității, părțile au facultatea de a dispune de obiectul procesului, prin urmare, de a stabili cadrul procesual raportat la dreptul dedus judecății, dar și dreptul de a determina limitele acțiunii sau ale apărării, dreptul de a chema în judecată părțile care au afectat dreptul apărat.
În cadrul moștenirii legale, cum este în speță, transmisiunea patrimoniului succesoral are loc în temeiul legii, la persoanele, în ordinea și în cotele determinate de lege. Judecarea ieșirii din indiviziune în absența unora dintre moștenitori este contrară legii deoarece se ajunge la încălcarea cotelor legitime ale acestora, coindiviziunea durând în timp, până la împărțirea moștenirii și încetând ca urmare a acesteia.
Cotele din succesiune sunt stabilite expres de lege, ori în absența unora dintre moștenitori, s-ar ajunge la alte cote decât cele legale, acestea raportându-se întotdeauna la numărul de moștenitori și la calitatea în care culeg moștenirea, situație în care se ajunge la încălcarea unor norme imperative ale legii.
În procesele succesorale, recunoașterea libertății de a fixa cadrul procesual și părțile din proces este condiționată de necesitatea de a nu se aduce atingere intereselor legitime ale altor persoane, respectiv ale celorlalți moștenitori.
lucrului judecat constituie un principiu potrivit căruia excepția autorității de lucru judecat nu poate fi opusă decât de persoanele care au figurat ca părți în procesul în care s-a pronunțat hotărârea, deoarece judecata care a avut loc între unii, nu poate folosi și nici vătăma altora.
Prin urmare, hotărârile judecătorești prin care se finalizează procesul civil își produc efecte numai față de părțile implicate în procesul respectiv, neputând fi opuse terților față de acel proces.
În speță, s-a respins cererea de complinire pentru împărțirea suprafeței de 4 ha pădure, considerându-se că pentru acest teren există încheiată o tranzacție consfințită prin sentința civilă nr.960/2006, a Judecătoriei Caracal, între moștenitorii, A și, în baza titlului de proprietate nr. 2219/19.04.2006, eliberat de Comisia Județeană de Lg. 18/1991
Este reală susținerea recurentului că la momentul pronunțării acelei tranzacții, instanța nu a observat că în titlul de proprietate 2219/19.04.2006, alături de ceilalți moștenitori, apărea și, autorul său, situație care ar fi atras nulitatea tranzacției, conform art. 1715 Cod civil.
S-a motivat de către instanță că reclamantul nu a invocat în mod direct nulitatea acestei tranzacții, or, în cereri s-a precizat constant că partajul s-a făcut în lipsa unor moștenitori, situație în care instanța, în baza rolului activ prev.de art.129 pr.civ. trebuia să pună în discuția părților această nulitate.
Pe de altă parte, prin precizarea la acțiune din 15.05.2008, reclamantul a invocat în mod constant neopozabilitatea sentinței nr.960/13.03.2006 a Judecătoriei Caracal pentru că nu a fost parte în proces și nu a participat la încheierea tranzacției, deși avea calitatea de moștenitor alături de ceilalți pentru suprafața de 4 ha pădure, astfel încât instanța avea obligația de a pune în discuția părților această excepție și a cere reclamantului să-și precizeze punctul de vedere cu privire la nulitatea tranzacției.
De asemenea, nici sentința civilă nr.2586/14.04.2008, a Judecătoriei Slatina, definitivă prin nerecurare, prin care s-a constatat nulitatea titlului de proprietate nr. 2219/2006, pentru suprafața de 4 ha teren pădure, excluzându-se din titlul de proprietate autorul reclamantului, respectiv, nu este opozabilă acestui reclamant, deoarece judecata s-a făcut fără citarea sa în cauză, în calitate de moștenitor al lui, astfel încât efectele acestei hotărâri nu îi sunt opozabile.
Recurentul reclamant a formulat acțiune în nulitatea tranzacției consfințită prin sentința nr.960/13.03.2006, care a fost respinsă prin sentința nr. 4642/6.11.2009, a Judecătoriei Caracal, sentință care nu este însă irevocabilă, aflându-se încă în termenul de recurs, situație în care instanța putea să suspende judecarea cauzei, conform art. 244 Cod pr. civ. această hotărâre constituind un temei esențial în pronunțarea hotărârii de ieșire din indiviziune cu privire la această suprafață de teren.
În ceea ce privește soluționarea cererii de anulare a certificatului de moștenitor nr.288/2003, eliberat de BNP Asociații și, se constată, de asemenea, că instanțele s-au raportat numai la constatarea calității de moștenitor, fără a analiza și aspectul de legalitate legat de stabilirea cotelor de moștenire la pentru fiecare din cei doi moștenitori pentru care s-a constatat calitatea de moștenitor față de autorul, decedat la 25.03.1976. Or, atât timp cât are mai mulți moștenitori a căror calitate instanța a recunoscut-o în procesul actual, instanța avea obligația să analizeze certificatul de moștenitor a cărui anulare s-a solicitat sub aspectul cotelor din succesiunea cuvenită celor doi moștenitori a căror calitate de moștenitori a fost constatată. Se impunea aceasta cu atât mai mult cu cât cei doi moștenitori s-au prevalat de acest certificat de moștenitor la momentul pronunțării sentinței nr. 2233/21.10.2004, de către Judecătoria Caracal, asupra suprafeței de 48,65 ha, fiind consfințită tranzacția dintre și moștenitorii lui, respectiv A, și, întregul teren fiind împărțit în cotă de între cele două tulpini de moștenitori.
Neprocedându-se în acest mod, se constată că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de anulare din cererea de anulare a certificatului de moștenitor nr. 288/2003.
Pentru recursul declarat de pârâții, A și, se va avea în vedere că este moștenitor alături de A și, al lui, decedată la 5.04.1997, moștenitoarea lui alături de, (acesta fiind moștenitorul lui, fiica lui, postdecedată la 14.10.1996) și.
Este adevărat că în titlul de proprietate nr. 222/22.04.2003, eliberat pentru suprafața de 48,65 ha, nu este trecut, însă instanța avea obligația de a verifica dacă autoarea acestuia, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în calitate de moștenitoare a tatălui său, situație în care reconstituirea dreptului de proprietate o privește de fapt pe aceasta, toți moștenitorii săi, în măsura în care au acceptat succesiunea mamei lor, fiind îndreptățiți la culegerea cotelor părți ce le revin din succesiune.
De altfel, această calitate i s-a și recunoscut lui prin sentința civilă nr.2233/21.10.2004, a Judecătoriei Caracal, prin care s-a consfințit tranzacția încheiată între și moștenitorii lui, pentru ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 48,65 ha, tranzacție la care, așa cum se constată, din nou nu au participat și ceilalți moștenitori ai lui, respectiv reclamantul (moștenitor al lui, decedat la 30.04.2002) și și - moștenitori ai lui (născut, fiul lui și, înfiat de, moștenitor testamentar al lui, decedat la 11.12.2001, fiul autorului ).
Prin sentința civilă nr.4393/28.10.2008, supusă apelului, a fost constată nulitatea absolută a tranzacției încheiată de pârâți, menționată în dispozitivul sentinței nr. 2233/21.10.2004, a Judecătoriei Caracal, situație în care atât timp cât era parte în această tranzacție, se impunea citarea sa în cauză pentru respectarea principiului contradictorialității.
Atât timp cât nu a fost citat în cauză, cu toate că era parte în tranzacția a cărei nulitate s-a constatat, se constată că au fost nerespectate dispozițiile legale de citare, situație în care hotărârea este afectată de nulitate în condițiile art. 105 alin.2 Cod pr. civ.
În ceea ce privește cererea de raport a donațiilor, se constată că în mod eronat au fost interpretate dispozițiile art. 754 și 755 Cod civil, deoarece în ceea ce privește donația de 17 ha, aceasta a revenit fiicei donatorului, respectiv, situație în care donatara este fiica care vine la succesiune împreună cu ceilalți frați sau surori și dacă aceasta a transmis prin testament universal dreptul său de succesiune, către soțul său, acesta a dobândit în universalitatea lor drepturile și obligațiile succesiunii culese. Or, în această succesiune intra și obligația donatarei de a raporta la succesiune donația primită fără scutire de raport.
nu culege moștenirea lui în nume personal, ci prin retransmitere, în calitate de moștenitor al soției sale, care este fiica autorului și aceasta în calitate de fiică postdecedată la 14.10.1996, avea obligația de raport succesoral în momentul deschiderii succesiunii autorului său, iar această obligație s-a transmis ca efect al testamentului universal.
Potrivit art. 756 Cod civil, sunt scutite de raport donațiile și legatele făcute soțului unui descendent succesibil, or, în calitate de soț supraviețuitor al lui, nu este donatar al autorului soției sale, pentru a putea să se facă aplicarea acestor dispoziții legale.
Obiectul unei moșteniri îl constituie ansamblul bunurilor, drepturilor și obligațiilor pe care le-a lăsat defunctul, situație în care și în cazul moștenirii testamentare cu caracter universal se transmit acestea în totalitatea lor, conform art. 888 Cod civil.
La rândul său, prin transmiterea succesiunii prin testament universal către, a transmis acestuia toate drepturile și obligațiile succesiunii sale, deci și obligația de a aduce prin raport terenul de 17 ha la succesiunea autorului.
Această obligație de raportare o au și moștenitorii lui pentru suprafața de 1,35 ha. din aceleași considerente de mai sus.
Instanța a constatat, de asemenea, că cererea de raport a donației este prescrisă, conform art. 3 din decretul 167/1958, deoarece termenul de prescripție curge de la data deschiderii succesiunii.
Susținerea instanțelor cu privire la momentul de când începe să curgă termenul pentru formularea cererii de raport este corectă, dar trebuia să se aibă în vedere că la decesul autorului, în anul 1976, terenurile nu erau în circuitul civil, cu excepția unei suprafețe de 250mp teren aferent casei, terenurile la acea dată fiind proprietate CAP.
Deoarece în situația intervenirii decesului anterior anului 1989, moștenitorii nu au putut să-și exprime liber opțiunea cu privire la acceptarea succesiunii și în ceea ce privește aceste terenuri, ele fiind scoase din circuitul civil, prin Lg. 18/1991 de fond funciar, moștenitorii au fost repuși în termenul de acceptare a succesiunii pentru a-și putea valorifica dreptul de moștenire asupra acestor terenuri. Acceptarea succesiunii s-a constatat că a fost exprimată prin formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate de către moștenitori.
Ca urmare a intrării în vigoare a Lg. 18/1991, toți moștenitorii lui au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, inclusiv, atât pentru suprafața totală de 48,65mp, cât și pentru suprafața de 17 ha dobândită prin donație de la tatăl său.
Până la eliberarea titlurilor de proprietate nu se putea efectua ieșirea din indiviziune asupra terenurilor, deoarece numai de la acest moment se cunoștea întinderea dreptului de proprietate în mod definitiv.
Față de această situație specială, instanța avea obligația de a analiza de la ce moment începe să curgă termenul de prescripție pentru formularea cererii de raport al donației, cu atât mai mult cu cât moștenitorii care nu au fost donatari nu puteau formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren donată, atâta timp cât aceasta ca efect al contractului de donație, transferase dreptul de proprietate asupra terenului donatarilor, și.
Reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Lg. 18/1991 s-a făcut în funcție de proprietatea justificată pentru fiecare petent sau autor al petentului, urmând ca situațiile juridice specifice succesiunii să se rezolve din punct de vedere legal în cadrul unui proces de ieșire din indiviziune succesorală, proces în care sunt aplicabile toate normele civile specifice acesteia.
Ținând cont de faptul că instanțele nu s-au pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere, așa cum s-a arătat mai sus, că judecata s-a făcut în lipsa unui moștenitor, respectiv, față de care a fost încălcată procedura de citare, se constată că în cauză, raportat la art. 312 alin. 5 și art. 304 pct. 5 Cod pr. civ. se impune admiterea recursurilor, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și trimiterea spre rejudecare a cauzei, la Judecătoria Caracal.
Atât timp cât recurenții și sunt moștenitori în succesiunea supusă ieșirii din indiviziune, s-a impus și admiterea recursului acestora și trimiterea cauzei spre rejudecare și față de aceștia, deoarece succesiunea constituie o universalitate, iar ieșirea din indiviziune trebuie să privească toți moștenitorii potrivit cotelor legale ce li se cuvin.
Cu ocazia rejudecării cauzei, instanța va avea în vedere toate criticile formulate de părți în recurs, inclusiv și pe cele legate de modul de efectuare a expertizelor tehnice, critici invocate de ultimii doi recurenți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamantul, domiciliat în P,-,. 9,. A,. 1,. 6, jud. P, de pârâții, domiciliată în B, sector 2,-,. 2,. 42, domiciliată în comuna, sat, jud. O, A, domiciliat în M,-, -. A,. 25, jud. C, cu domiciliul ales în B, sector 2,-,. 2,. 42 și de pârâții, domiciliați în P, str. -, -A,. B,. 3,. 14, jud. A, împotriva deciziei civile nr. 165 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, a sentinței civile nr. 4393 din 28.10.2008 și a încheierii de admitere în principiu din data de 01.09.2008, pronunțate de Judecătoria Caracal, în dosarul nr-.
Casează decizia civilă nr. 165 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, sentința civilă nr. 4393 din 28.10.2008 și încheierea de admitere în principiu din data de 01.09.2008 și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Caracal.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
-
Grefier,
Red. jud. -
Tehn.
4 ex./21.01.2010
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț
