Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 153/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -
DOSAR NR-
DECIZIA Nr.153
Ședința publică din data de 8 februarie 2008
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana C -
- ---
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta domiciliată în com. județul B, împotriva deciziei civile nr.260 din 14 septembrie 2007 și încheirii de îndreptare eroare materială din 16.11.2007, ambele pronunțate de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții și ambii domiciliați în com. județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 1 februarie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea recurentei-reclamante să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 8 februarie 2008 când s-a pronunțat următoarea decizie:
Curtea:
Examinând recursul civil de față, contată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Buzău sub nr.10711/18.10.2005 reclamanta a chemat în judecată pe pârâții G și solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămase de pe urma defuncților părinți și, averea succesorală fiind compusă din o casă de locuit în suprafață de 80 mp. anexe gospodărești în suprafață de 77 mp. și suprafața de 2,5 ha. conform titlului de proprietate nr-, bunuri aflate în com. jud.
Reclamanta și-a precizat acțiunea, solicitând a fi incluse în masa succesorală și recoltele pe care fratele său G le-a obținut de pe terenurile înscrise în cererea de chemare în judecată, pe ultimii 3 ani, a căror valoare o estimează la 30 milioane lei.
A mai susținut reclamanta că în posesia pârâtului G se află bunurile mobile iar în posesia pârâtei o mașină de cusut "", că pârâții nu s-au preocupat în niciun fel de soarta părinților, astfel că a suportat pentru aceștia cheltuielile ocazionate de ultimul an de boală și cheltuielile de înmormântare,
-2-
urmând ca pârâții să suporte pasivul succesoral în sumă de 100 milioane lei, câte 50 milioane lei pentru fiecare din cei doi autori.
Pârâții au formulat întâmpinere și cerere reconvențională, susținând că sunt de acord cu partajarea averii succesorale rămase de pe urma defuncților cu precizarea că masa succesorală se compune din imobilul casă de locuit și terenurile arătate în acțiune iar în ceea ce privește recoltele obținute de pe terenurile menționate, între părți a existat o împărțire voluntară a suprafețelor, iar în anul agricol 2003-2004 terenurile ce-i reveneau reclamantei au fost lucrate de pârâtul G în dijmă, urmând să achite acesteia 30% din recoltă, sumă ce a fost depusă la CEC pe numele reclamantei, dar aceasta a refuzat primirea banilor.
Bunurile mobile se află în imobil, cu excepția a 300 bolțari, 500 kg. fier-beton, 100 saci ciment, 50 plăci azbociment - care nu au existat în patrimoniul defuncților, ele fiind folosite la diferite lucrări în curte. De asemenea 3 mc. cherestea a fost achiziționată de G în anul 2002 iar mașina de cusut a fost făcută cadou de mama sa pârâtei.
Cât privește cheltuielile cu întreținerea părinților, pârâții le-au efectuat în mod exclusiv, reclamanta neavând posibilități financiare și în mod permanent aceștia au trimis sume de bani, de care s-au folosit părinții și sora lor.
Pârâții au mai arătat că în timpul spitalizării mamei lor au suportat cheltuielile de medicamentele și îngrijirea acesteia, în cuantum de 240 milioane lei iar referitor la cheltuielile de înmormântare, părinții au avut pregătite cele necesare precum și bani, iar pomenirile ulterioare au fost suportate de pârâți, dat fiind că reclamanta nu avea posibilități financiare.
Pe cale de cerere reconvențională pârâții au solicitat obligarea reclamantei să suporte, în raport de cota care i se cuvine, cheltuielile efectuate cu pomenirile ulterioare pentru părinți, în cuantum de 62 milioane lei și cheltuieli efectuate cu amenajarea și întreținerea mormântului, de 25.200.000 lei.
Au mai solicitat să li se atribuie sporul de valoare al imobilului succesoral ca urmare a îmbunătăățirlor efectuate: desființarea unei galerii cu geamlâc și cornier de fier ruginit, zidirea unui hol, montarea a două ferestre, tencuirea întregului imobil cu material, construirea unui garaj de cărămidă.
La termenul din 28.03.2006 reclamanta a solicitat disjungerea cererii reconvenționale, cerere respinsă de instanță motivat de faptul că, potrivit art.120 cod pr.cdivilă cererea reconvențională se judecată odată cu cererea principală, însă numai când aceasta din urmă este în stare de a fi judecată se va dispune disjungerea.
Atunci când cererea reconvențională este în strânsă legătură cu cererea principală, respectiv când pretențiile pârâților cu privire la compunerea masei succesorale, întinderea drepturilor moștenitorilor și modalitatea de împărțire, disjungerea cererii reconvenționale nu este posibilă, fiind potrivnică intereselor moștenitorilor.
După administrarea probelor, Judecătoria Buzău, prin încheierea de admitere în principiu din 18.04.2006 a admis în parte în principiu acțiunea principală și cererea reconvențională, a constatat deschise succesiunile defuncților la 25.06.2001 și a defunctei la 05.07.2003, moștenitorii acestora ca fiind părțile din proces cu o cotă de 1/3 pentru fiecare din masa succesorală reținută de pe urma defuncților, a constatat că pârâții au un drept de creanță față de reclamantă de 12 milioane lei reprezentând cota reclamantei de participare la
-3-
cheltuielile cu întreținerea defuncților anterior decesului, a constatat ca pasiv succesoral suma de 50 milioane lei, sumă avansată de pârâți ce va fi suportată de toate părțile conform cotelor, a constatat că la imobilul succesoral pârâții au efectuat următoarele îmbunătățiri: desființarea unei galerii cu geamlânc și cornier de fier ruginit, zidirea unui hol, montarea a două ferestre, construirea unui garaj, tencuirea imobilului.
După efectuarea expertizelor, Judecătoria Buzău, prin sentința civilă nr.84/11.01.2007 a admis în parte acțiunea reclamantei și cererea reconvențională formulată de pârâți, a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea rapoartelor de expertiză întocmite de experți -în variantă unică, - în varianta 1 și -în varianta completată, atribuind în natură bunurile cu plata sultelor corespunzătoare.
Totodată reclamanta a fost obligată către pârâți la plata sumei de 2867 lei reprezentând cota reclamantei de participare la cheltuielile cu întreținerea defuncților și cota de participare la pasivul succesoral.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel ambele părți iar Tribunalul Buzău prin sentința civilă nr.260/14.09.2007 a admis apelul declarat de reclamantă, a schimbat în parte încheierea de admitere în principiu și sentința în sensul înlăturării dreptului de creanță în sumă de 1200 lei reținut în favoarea pârâților și obligând în consecință reclamanta să plătească pârâților suma de 1267 lei în loc de 2867 lei reprezentând cota reclamantei de participare la cheltuielile de întreținere și respectiv pasivul succesoral, fiind menținute restul dispozițiunilor sentinței.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul G împotriva aceleiași hotărâri.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că "instanța de fond a făcut o minuțioasă analiză a probelor administrate de părți, pe baza cărora a stabilit bine și convingător, motivat, activul și pasivul succesoral precum și drepturile și obligațiile părților, dispunând în mod just partajarea bunurilor mobile și imobile, ținând seama atât de opțiunile părților cât și de situația obiectivă a configurației imobilului casă de locuit".
S-a reținut însă că în mod nejustificat și nemotivat instanța de fond a acordat pârâților un drept de creanță reprezentând cheltuielile de întreținere a defuncților și la care a fost obligată reclamanta, cheltuieli de întreținere care prin natura lor derivă din obligațiile morale și naturale ale copiilor față de părinți și care nu pot avea un impact asupra pasivului succesoral, motiv pentru care suma de 1200 lei, reținută ca drept de creanță, a fost înlăturată din cuantumul pasivului succesoral la care a fost obligată reclamanta către pârâți.
Aceleași considerente au fost reținute de instanța de apel în respingerea ca nefondat a apelului declarat de pârâți.
Pârâtul Gaf ormulat cerere de îndreptare a erorilor materiale din hotărârea pronunțată de instanța de apel, în sensul că din eroare s- menționat numele său ca fiind G în loc de G iar în ceea ce privește pasivul succesoral de 2867 lei diminuat cu suma de 1200 lei, dă suma de 1667 lei și nu suma de 1267 lei, cum greșit s-a reținut în dispozitivul hotărârii.
Tribunalul Buzău, prin încheierea din Camera de consiliu din 16.11.2007 a admis cererea formulată de petentul G, a dispus îndreptarea erorilor materiale din decizia civilă nr.260/14.09.2007 în sensul că în practicaua hotărârii se
-4-
consemnează titulatura de "decizie" și nu "sentință", în considerentele deciziei se va consemna numele corect al apelantului " G" în loc de " G" și în dispozitivul deciziei se va consemna obligația reclamantei de a plăti pârâților suma de 1667 lei în loc de 1267 lei.
Reclamanta a declarat recurs atât împotriva deciziei civile nr.260 din 14.09.2007 cât și împotriva încheierii din Camera de consiliu din 16.11.2007 pronunțate de Tribunalul Buzău.
Prin recursul declarat împotriva deciziei civile nr.260/2007 recurenta, invocând disp. art.304 pct.8 și 9 cod pr.civilă, a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, susținând că:
- instanța de fond nu putea soluționa cererea reconvențională concomitent cu cea principală, întrucât a fost depusă în discordanță cu art.119 cod pr.civilă și soluționarea ei a dus la tergiversarea judecării procesului, la șicane multiple din partea intimatului-pârât G, care au culminat cu deconectarea de la sistemul de alimentare cu energie electrică;
- deși instanța de apel a exclus din pasivul succesoral pretinsele cheltuieli făcute de pârâți cu întreținerea părinților defuncți, totuși aceasta nu conduce la o rezolvare echitabilă a datoriilor moștenirii întrucât în ambele faze procesuale reclamanta a demonstrat că toate cheltuielile au fost suportate aproape în cote egale de către descendenți și de aceea era obligatoriu să se înlăture în totalitate orice sume de bani pretinse a fi fost cheltuite în acest scop;
- expertiza cadastrală efectuată în cauză de expert a fost supusă unor obiecțiuni formulate de toate părțile din proces întrucât atribuirea loturilor se face fără respectarea corectă a unui spațiu adecvat și a unor căi de acces pentru toate părțile, ceea ce se impunea completarea acestuia, dar aceasta nu s-a realizat, ceea ce înseamnă că expertiza cadastrală nu va putea fi pusă în executare.
În recursul declarat împotriva încheierii de îndreptare eroare materială, recurenta susține că cererea de îndreptare a erorii materiale este inadmisibilă, atâta timp cât G avea la îndemână calea recursului, că în măsura în care s-ar fi apreciat totuși că în situația dată trebuia să se pronunțe o sentință și nu o decizie, ca și scrierea numelui pentru intimat " G" în loc de " G", ultima apreciere a sumei de plată de 1267 lei în loc de 1667 lei este imposibil de admis, pentru că în realitate nu poate fi vorba de o eroare, ci rezultanta datelor privind pasivul succesoral și care nu putea fi contestată pe această cale.
Curtea, cu privire la recursul declarat împotriva deciziei civile nr.260/14.09.2007 reține că este întemeiat și urmează a fi admis pentru următoaarele considerente:
- Critica privind soluționarea concomitentă a cererii reconvenționale cu acțiunea principală, este neântemeiată.
Instanța de fond a respectat prevederile art.120 cod pr.civilă, soluționând concomitent cererea reconvențională cu acțiunea principală, având în vedere că în procesul de ieșire din indiviziune între moștenitori trebuie să fie lichidate toate pretențiile reciproce dintre ei cu privire la averea succesorală.
Soluția disjungerii cererii reconvenționale în procesele de ieșire din indiviziune este potrivnică intereselor moștenitorilor.
- Critica privind stabilirea pasivului succesoral nu poate fi analizată întrucât instanța de apel nu analizat și nu s-a pronunțat asupra motivului de apel
-5-
formulat în acest sens, nu a aplicat efectul devolutiv al apelului ce rezultă din prevederile art.292 alin.1 cod pr.civilă.
Deși în baza disp. art.295 (2) cod pr.civilă s-a dispus completarea probelor cu martori pentru stabilirea drepturilor succesorale ale părților, în considerentele deciziei nu se analizează fiecare motiv de apel în parte, reținându-se că o parte din motivele de apel sunt neântemeiate, printr-o singură frază citată mai sus.
Față de susținerea apelantei-reclamante că pasivul succesoral a fost suportat cel puțin în cote egale de fiecare dintre moștenitori, instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit bine și convingător motivat activul și pasivul succesoral, fără a arăta motivele de fapt și de drept care au dus la o astfel de soluție, fiind deci imposibil a se exercita controlul judiciar asupra modului în care s-a stabilit pasivul succesoral.
- De asemenea, nici motivul de apel prin care se critica modalitatea de partajare a terenului intravilan și casa situată pe acest teren, nu a fost analizat de instanța de apel.
Apelanta-reclamantă a susținut că ambele părți au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză topo, care însă au fost înlăturate subiectiv de instanța de fond, susținere care, dacă ar fi fost analizată de instanța de apel s-ar fi constatat că este întemeiată.
- Critica recurentei privind raportul de expertiză întocmit de expert este justificată, întrucât varianta I și schița anexă din "rezolvare obiecțiuni" filele 203-207 dosar fond, întocmită de acest expert și omologată de instanța de fond conține o gravă eroare care nu a fost observată nici de instanțe și nici de părți, aceea că terenul intravilan din perimetrul A,B,C,D,E,K,J,I,H,G,F,A a fost atribuit de două ori, o dată în lotul unu al reclamantei și apoi în lotul doi al pârâtului G, fiind cuprins în perimetrul 1,2,D,C,B,A,4,5,6,1 atribuit acestuia iar terenul din perimetrul A,B,C,D,E,3,A nu a fost atribuit în niciun lot.
În mod normal, în funcție de atribuirea în natură a construcțiilor din terenul intravilan, ar fi trebuit să fie atribuit în lotul unu al reclamantei cel cuprins în perimetrul A,B,C,D,E,K,J,I,H,G,F,A și în lotul doi al pârâtului G terenul din perimetrul 1,2,K,J,I,H,G,F,4,5,6,1 și cel din perimetrul A,B,C,D,E,3,
În ceea ce privește deschiderea la drumul județean al fiecărui lot de teren atribuit, nu se poate asigura folosirea normală a construcțiilor atribuite conform destinației acestora, deschiderea totală a terenului de 13,40 trebuind să fie împărțită astfel încât să se respecte această condiție.
O altă deficiență se semnalează și în modalitatea de împărțire a suprafeței încăperii C4 care nu este funcțională pentru celelalte camere atribuite în cele două loturi.
Din cele reținute mai sus rezultă că recursul este fondat și urmează a fi admis în temeiul disp. art.3123.1 și 2 cod pr.civilă, casată decizia cu trimitere spre rejudecare la instanța de apel pentru a fi analizată critica apelantei reclamante, ce se regăsește și în recurs privind pasivul succesoral și pentru a se reface raportul de expertiză întocmit de expert în vederea înlăturării deficiențelor semnalate, păstrând modalitatea de împărțire în natură în cele două loturi, a construcțiilor aflate pe terenul intravilan curți-construcții.
În rejudecare, instanța de apel va ține seama că a devenit irevocabil soluționat capătul din cererea reconvențională formulată de pârâți privind obligarea
-6-
reclamantei la un drept de creanță reprezentând cheltuieli cu întreținerea părinților înainte de deces, acest drept fiind înlăturat prin decizia casată, împotriva căreia pârâții nu au declarat recurs.
Cu privire la recursul declarat de reclamantă împotriva încheierii din camera de consiliu de la 16.11.2007, prin care s-a dispus îndreptarea erorilor materiale din decizia civilă nr.260/14.09.2007 se reține că este nefondat întrucât a fost pronunțată cu respectarea prevederilor art.281 cod pr.civilă, fiind vorba de erori materiale cu privire la numele petentului G, de calcul a sumei rezultate din scăderea dreptului de creanță de 1200 lei din suma totală de 2867 lei și menționarea titulaturii hotărârii de "sentință" în loc de "decizie".
Dar, prin admiterea recursului și casarea deciziei supusă îndreptării erorilor materiale, încheierea pronunțată în acest sens rămâne fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta domiciliată în com. județul B, împotriva deciziei civile nr.260 din 14 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în com. județul B și în consecință:
Casează susmenționata decizie și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal, potrivit considerentelor prezentei decizii.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva încheierii din camera de consiliu de la 16.-, de îndreptare eroare materială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 februarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana
- - C - ---
Grefier,
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red. NG/tehnored.VM
3 ex./13. 02.2008
f- Judecătoria Buzău
a- Tribunalul Buzău
, -
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana
