Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1535/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1535/
Ședința publică din 08 octombrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamanta, domiciliată în B, Al. nr.7, -.17,.C,. 45, sector 3 și de pârâții și, domiciliați în comuna nr. 99, județul M, împotriva deciziei civile nr. 232 din 6 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reprezentantul reclamantei-recurente, av., pârâtul intimat personal, pentru pârâții recurenți și lipsă, av. lipsă fiind celelalte părți din proces.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Reprezentantul reclamantei recurente depune la dosar următoarele copii: adeverința medicală nr. 38, Rezoluția din 8.05.2008, Rezoluția din 27.06.2008, Rezoluția din 17.06.2009, toate ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, adresa nr.403.339 din 06.10.2009 emisă de Inspectoratul de Poliția municipiului Reghin și raportul de expertiză criminalistică nr.185 din 22.09.2008. S-a procedat la înmânarea pentru reprezentantul pârâților recurenți.
Instanța constată că aceste înscrisuri depuse de reprezentantul reclamantei recurente nu sunt acte noi, există la dosar.
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul reclamantei recurente, susține recursul așa cum a fost motivat în scris, solicită admiterea lui,casarea decizie atacate, rejudecarea pe fond a cauzei și drept consecință, schimbarea în tot a deciziei atacate în sensul admiterii integrale a acțiunii introductive,atribuirea în natură a casei de locuit în favoarea reclamantei recurente, la fel și din terenului intravilan, a parcelei cu nr. VI, din terenul extravilan a parcelei situate în locul numit "Intre pâraie", partajarea suprafeței de terenuri forestiere în cote egale de câte 1/9 parte, conform cotelor de moștenire ce revin pentru fiecare moștenitor, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Subliniază faptul că înscrisurile denumit "Chitanță" și "Convenție" sunt false,așa cum rezultă din fotografiile depuse la dosar, și în prezent există două case una veche și una nouă, deci materialele nu puteau fi folosite la clădirea nouă, din demolarea celei vechi.
Reprezentantul pârâților recurenți, depune la dosar concluzii scrise, pe care le susține oral în fața instanței. Declară că toate susținerile părții adverse sunt gratuite, nefiind probate, reclamanta recurentă a locuit la B și nu a contribuit cu nimic la imobilul ce face obiectul cauzei, ca atare solicită respingerea recursului declarat aceasta. Invocă tardivitatea acceptării succesiunii de către reclamanta recurentă, care a solicitat de la primărie după 4 ani de la moartea mamei, actele pentru deschiderea succesiunii. La fel și acțiunea înaintată de reclamanta recurentă este tardivă, construcția din litigiu a fost ridicată între anii 1962-1965, iar acțiunea reclamantei a fost înaintată la data de 14 septembrie 1998, potrivit art.1890 din Codul civil intervine prescrierea dreptului la acțiune. Susține recursul formulat de pârâții și, solicită admiterea lui, modificarea hotărârii atacate în sensul stabilirii dreptului lor de proprietate asupra construcțiilor din litigiu și a uzucapiunii dreptului de proprietate după averea defuncților și.
Pârâtul intimat solicită respingerea ambelor recursuri și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. faptul că în anul 1964 s-a început construcția casei, situate la nr. administrativ 100, iar în 1966 casa din litigiu a fost ridicată, ulterior fiind tencuită, fără nici o contribuție din parte reclamantei recurente.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Reghin, în dosar nr. 2200/1998, reclamanta a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâții, și, să stabilească masa succesorală după defuncții decedat la 27.11.1962 și decedată la 6.11.1992, părinții părților și după defuncții și, unchiul și părților, decedați la data de 4.01.1968 și 16.03.1968, să dispună partajarea masei succesorale în cote egale asupra terenului, să constate că nu face poarte din masa succesorală construcția casă de locuit din localitatea, nr. 100, stabilind dreptul de proprietate al reclamantei asupra acesteia, atribuirea reclamantei a terenului aferent construcției, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 682 din 28.04.2005, pronunțată de Judecătoria Reghin, s-a admis în parte acțiunea reclamantei, s-a constatat ca aceasta și pârâții sunt moștenitori legali după, și, s-a constatat că masa succesorală se compune din: casă de locuit, situată în comuna, nr. 100, compusă din parter și mansardă, terenuri intravilane: teren de lângă casă în suprafață de 4962 mp, teren M în suprafață de 1.100 mp, teren în suprafață de 2.620 mp și teren extravilan: teren situat în locul Între cu nr. cadastral 340/1 în suprafață de 0,28 ha, teren situat în locul Între + cu nr. cadastral 340/2 în suprafață de 0,28 ha, teren situat în locul Dealul cu nr. cadastral 258/1 în suprafață de 0,23 ha, teren situat în locul Dosul cu nr. cadastral 300/1 în suprafață de 0,85 ha, teren situat în locul cu nr. cadastral 300/2 în suprafață de 0,30 ha, teren situat în locul cu nr. cadastral 300/3 în suprafață de 0,30 ha, teren situat în locul cu nr. cadastral 300/4 în suprafață de 0,61 ha, teren situat în locul cu nr. cadastral 360/1 în suprafață de 0,85 ha, teren situat în locul cu nr. cadastral 360/2 în suprafață de 0,85 ha.
S-a constatat că după defunctul () nu au rămas bunuri.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul se compune din casa de locuit situată în localitatea, nr. 99 aflată într-o stare avansată de degradare.
S-a dispus ieșirea din indiviziune asupra bunurilor comune astfel:
S-a atribuit pârâților și în cotă de 1/2 parte fiecare casa de locuit situată în localitatea, nr.100 cu obligația de a plăti o sultă în favoarea reclamantei și a celorlalți pârâti de 21.102.888 lei pentru fiecare.
S-a atribuit pârâților și în cotă de 1/2 parte fiecare parcelele VI și V din raportul de expertiză efectuat de ing., pârâtei parcela IV, pârâtului parcela III și pârâtului parcela II din terenul situat între cele două case de locuit cu nr. 100 și 99 din localitatea, parcela I rămânând în indiviziune.
S-a atribuit pârâtei parcela I și pârâtei parcela II din terenul situat în locul conform aceluiași raport de expertiză.
S-a atribuit reclamantei parcela II și moștenitorilor pârâtului parcela I din terenul situat la locul rămânând în indiviziune drumul de acces conform raportului de expertiză.
S-a atribuit reclamantei terenul extravilan cu nr. cad. 340/2 în suprafață de 0,28 ha din locul numit Între, pârâtei, terenul extravilan cu nr. cad. 258/1 în suprafață de 0,23 ha situat la locul Dealul pârâtei terenul cu nr. cad. 340/1 în suprafață de 0,28 ha din locul numit Între, pârâtului, terenul cu nr. cad. 300/1 în suprafață de 0,85 ha de la locul numit Dosul, pârâtului terenul extravilan cu nr. cad. 300/2 cu suprafața de 0,30 ha la locul numit în același loc pârâtului prin moștenitori terenul cu nr. cad. 300/3 în suprafață de 0,30 ha, pârâtei terenul cu nr. cad. 360/1 în suprafață de 0,85 ha iar pârâtei terenul cu nr. cad. 360/2 în suprafață de 0,85 ha situat la locul numit.
Fiecare pârât a fost obligat la plata sumei de 1.497.711 lei în favoarea reclamantei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât reclamanta cât și pârâții, și criticând-o pentru nelegalitat și netemeinicie.
Tribunalul Mureș prin decizia civilă nr. 1029/R/10.10.2005 pronunțată în dosarul nr. 3524/2005, a admis recursurile formulate, casând în întregime hotărârea atacată și dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, respectiv Judecătoria Reghin.
S-a susținut în considerentele deciziei Tribunalului Mureș că locuința ce se solicită a fi partajată a fost construită în timpul vieții mamei pârâților pe terenul proprietatea ei și a soțului defunct. Prin urmare, casa aparține defunctei mame, conform dispozițiilor art. 492, 493 Cod civil. De altfel, o parte din materialele de construcție rezultate din vechile construcții au fost valorificate, iar la data ridicării noii case, era pensionară.
De asemenea, prin adresa nr. 11263/CIV/05.07.2005 (fila 53), Prefectura M - Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a comunicat că pentru suprafața de teren forestier validate în anexa 53, poziția 225 ( 4,60 ha), poziția 226 ( 2,07 ha), poziția 227 ( 4,60 ha), au fost întocmite titlurile de proprietate nr. 10782/04.04.2005, 10778/04.04.2005, 10779/04.04.2005 și au fost ridicate de la Comisia locală de fond funciar de și. Din adresa Comisiei Județene rezultă că acestea au fost emise înainte de pronunțarea hotărârii în primă instanță, ori din expertiza invocată în hotărâre rezultă că parcelele din extravilan nu au fost identificate, delimitate și măsurate ( fila 460 dosar fond volumul II), deși în petitul acțiunii se solicită și partajarea acestora, aceste mențiuni din expertiza efectuată pentru terenurile extravilane neputând echivala cu cercetarea fondului. De asemenea, s-a dispus reanalizarea aspectului privind calitatea de moștenitori ai defunctei, soția lui, frate al tat5ălui părților, din adresele emise cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate rezultând că cei doi soți apar în Registrul agricol cu diferite suprafețe de teren ce ar putea face parte din masa succesorală.
După rejudecare, prin sentința civilă nr. 979/07.12.2006 a Judecătoriei Reghins -a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții, decedat, prin moștenitorii și jr., și.
S-a constatat că reclamanta și pârâții sunt moștenitori legali în calitate de fii și fiice după defuncții (), decedat la 27.11.1962 și, decedată la 06.11.1992, în cotă de 1/9 parte fiecare.
S-a constatat că reclamanta și pârâții sunt moștenitori legali în calitate de nepoți de soră după defuncta.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncți se compune din casă de locuit în comuna, nr.100, compusă din parter și mansardă, terenuri intravilane: teren de lângă casă în suprafață de 4962 mp, teren M în suprafață de 1.100 mp teren în suprafață de 2.620 mp și teren extravilan: teren situat în locul Între cu nr. cadastral 340/1 în suprafață de 0,28 ha, teren situat în locul Între + cu nr. cadastral 340/2 în suprafață de 0,28 ha, teren situat în locul Dealul cu nr. cadastral 258/1 în suprafață de 0,23 ha, teren situat în locul Dosul cu nr. cadastral 300/1 în suprafață de 0,85 ha, teren situat în locul cu nr. cadastral 300/2 în suprafață de 0,30 ha teren, situat în locul cu nr. cadastral 300/3 în suprafață de 0,30 ha, teren situat în locul cu nr. cadastral 300/4 în suprafață de 0,61 ha, teren situat în locul cu nr. cadastral 360/1 în suprafață de 0,85 ha teren situat în locul cu nr. cadastral 360/2 în suprafață de 0,85 ha.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta se compune din casa de locuit situată în localitatea, nr. 99, aflată într-o stare avansată de degradată.
S-a dispus ieșirea din indiviziune asupra bunurilor comune, după cum urmează:
A atribuit pârâților și în cote de pentru fiecare parte casa de locuit situată în nr.100 cu obligația de a plăti o sultă în favoarea reclamantei și a celorlalți pârâți de 3336, 1845 lei pentru fiecare.
A atribuit pârâților și în cote de pentru fiecare parte în parte parcelele V și VI din raportul de expertiză efectuat de expert, pârâtei parcela IV, pârâtului parcela III, pârâtului parcela II, parcela I rămânând în indiviziune.
A atribuit pârâtei parcela I și pârâtei parcela II din terenul situat la locul.
A atribuit reclamantei parcela II și moștenitorilor pârâtului parcela I din terenul situat la locul, rămânând în indiviziune drumul de acces conform raportului de expertiză.
A atribuit reclamantei terenul extravilan situat în locul "Între " cu nr. cadastral 340/2 în suprafață de 0,28 ha, pârâtei terenul extravilan situat în locul Între + cu nr. cadastral 340/1 în suprafață de 0,28 ha, pârâtei terenul extravilan situat în locul Dealul cu nr. cadastral 258/1 în suprafață de 0,23 ha pârâtului terenul extravilan situat în locul Dosul cu nr. cadastral 300/1 în suprafață de 0,85 ha pârâtului terenul extravilan situat în locul cu nr. cadastral 300/2 în suprafață de 0,30 ha pârâtului prin moștenitori terenul extravilan situat în locul cu nr. cadastral 300/3 în suprafață de 0,30 ha, pârâtului terenul extravilan situat în locul cu nr. cadastral 300/4 în suprafață de 0,61 ha, pârâtei terenul extravilan situat în locul cu nr. cadastral 360/1 în suprafață de 0,85 ha și pârâtei terenul extravilan situat în locul cu nr. cadastral 360/2 în suprafață de 0,85 ha.
S-au respins celelalte capete de cerere.
Pârâții au fost obligați la plata către reclamanți a sumei de 2147,76 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții și precum și reclamanta.
Prin decizia civilă nr. 232 din 6 iulie 2007, Tribunalul Mureșa respins ca nefondate apelurile declarate de pârâții și.
Împotriva acestei decizii au declarat în termen legal recurs reclamanta și pârâții și.
În motivarea recursului prin care reclamanta a solicitat casarea deciziei și rejudecarea în fond a cauzei, cu admiterea integrală a acțiunii introductive, s-au arătat, în esență următoarele:
În ceea ce privește casa de locuit de la nr. 100, din probele administrate în cauză rezultă că nu a avut nicio contribuție la ridicarea casei, reclamanta fiind cea care a ridicat casa. Din probele administrate în cauză rezultă că întreg materialul de construcție a fost cumpărat de reclamantă care a întocmit și proiectul casei, a angajat și plătit meșteri pentru ridicarea casei. S-a mai arătat că doar piatra pentru fundație și țiglele procurate de fratele reclamantei - - constituie masa succesorală, care constituie doar 20% din valoarea totală a construcției. Reclamanta apreciază că nu are un drept de creanță asupra casei, așa cum a reținut instanța de apel ci un drept de proprietate asupra construcției, astfel că solicită a-i fi recunoscut acest drept și atribuită parcela din intravilan pe care se află această construcție.
S-a mai arătat că este lipsit de relevanță faptul că reclamanta locuiește în B, acesta neafectând cu nimic dreptul de proprietate al reclamantei. Pârâții și locuiesc în această casă însă fără a avea un drept legitim.
În privința terenurilor extravilane, reclamanta a solicitat să-i fie atribuit locul numit "Între pâraie" cu nr. cadastral 340/2 în suprafață de 0,28 ha așa cum a fost stabilit de instanța de fond.
Referitor la terenul forestier, reclamanta a arătat că titlurile de proprietate au fost emise în baza Legii nr. 1/2000, în timpul procesului. Nu se pune problema anulării acestor titluri ci doar includerea terenurilor în masa succesorală și împărțirea acestora în mod egal, în cote de 1/9 pentru fiecare dintre descendenții direcți.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reclamanta a solicitat obligația pârâților de a suporta în mod egal cota de 1/9 parte din acestea, instanțele neputând reduce, în mod arbitrar, aceste cheltuieli.
În motivarea recursului declarat, pârâții și, au solicitat modificarea deciziei atacate și modificarea acesteia în sensul stabilirii dreptului de proprietate asupra construcției și uzucapiunii dreptului de proprietate după averea părinților defuncți și.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că reclamanta nu a acceptat în termen succesiunea după, succesiune din care face parte imobilul intravilan de la nr. 100 din comuna. Pârâții recurenți au arătat că au locuit cu mama și că doar ei au contribuit la edificarea imobilului.
Examinând decizia atacată, în raport cu motivele invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Trebuie reținut, mai întâi că din formularea recursurilor, deși nu s-a indicat, rezultă că motivul de recurs este cel prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Recursul este o cale nedevolutivă de atac ceea ce înseamnă că provoacă controlul hotărârii fără a determina o nouă judecată în fond și extraordinară adică nu se pot ataca prin recurs hotărârile decât pentru motivele expres prevăzute de lege.
Potrivit art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, constituie motiv de recurs când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
În cauză, este evident că recurenții s-au referit la teza a II-a a textului de lege respectiv că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv instanțele de fond și apel au dat o interpretare eronată probelor administrate în cauză, calificând astfel greșit faptele reținute.
Sub acest aspect, verificând susținerile recurenților, raportat la hotărârile pronunțate în cauză, instanța de recurs apreciază:
În ceea ce privește casa de locuit situată în comuna, nr. 100, vom reține că pe parcursul derulării judecății atât reclamanta cât și pârâții recurenți au propus și s-au administrat probe din care a rezultat că partea care a solicitat aceste probe a edificat această construcție. Este evident că interpretarea acestor declarații contradictorii este atributul instanței.
Astfel fiind, în mod corect s-a pornit de la faptul că, dincolo de contribuția fiecărei părți la ridicarea construcției, esențial este că terenul pe care s-a edificat acest imobil a fost proprietatea părinților părților, a defuncților, decedat la 27.11.1962 și, decedată la 06.11.1992. La momentul edificării construcției, părțile puteau invoca prevederile art. 494 Cod civil, solicitând proprietarului terenului să-i despăgubească pentru contravaloarea muncii sau a materialelor de construcție.
Astfel fiind, în mod corect au reținut instanțele, în toate fazele procesuale, că ceea ce puteau solicita cei care au edificat construcția pe terenul proprietatea defuncților, nu putea fi decât un drept de creanță, drept ce putea fi valorificat în termenul de prescripție de 3 ani.
De altfel trebuie subliniat că s-a stabilit, ca efect al deciziei nr. 1029/R/10.10.2005 a Tribunalului Mureș, în mod irevocabil, că imobilul a format proprietatea mamei părților, efect al accesiunii imobiliare. Chiar dacă prin decizia mai sus arătată s-a dispus rejudecarea cauzei în fond, rejudecarea s-a făcut, în mod corect în limitele impuse de prevederile art. 315 (1) Cod procedură civilă potrivit căreia "în caz de casare hotărârea instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecătorii fondului".
Cu alte cuvinte, în rejudecare, instanța de fond nu mai putea decât să hotărască eventualele drepturi de creanță izvorâte din edificarea construcției pe terenul proprietatea defunctei.
Trecând peste problema prescripției, dat fiind ca în timpul vieții, defuncta nu a invocat accesiunea imobiliară, în mod corect instanța de fond și cea de apel au considerat, din aprecierea probelor administrate în cauză, că nu se poate reține că reclamanta ar fi avut o contribuție de 80% în ridicarea casei. Așa cum reclamanta a adus în susținerea pretențiilor sale martori, la fel pârâții au administrat probe din care a rezultat că susținerile reclamantei sunt eronate, că unii dintre pârâți au fost de fapt cei care au avut aportul major la edificarea construcției. În acest context, considerăm că instanțele, limitându-se la cadrul procesual, la dreptul părților de a propune și administra probe, au apreciat în mod corect că imobilul face parte din masa de partaj urmând ca acesta să fie împărțit conform cotelor de moștenire reținute.
În ceea ce privește modalitatea de partajare a terenurilor extravilane, reținem că instanța de apel, în mod corect a menținut hotărârea instanței de fond dat fiind că la termenul de judecată din 26.06.2007, reclamanta, prin reprezentant a renunțat la solicitarea de a-i fi atribuit și locul numit "pâraie".
În aceste condiții, în mod corect, instanța de apel a luat act de această renunțare.
În ceea ce privește legalitatea hotărârilor pronunțate, în ceea ce privește partajarea terenurilor forestiere, trebuie arătat că pentru acestea au fost întocmite titlurile de proprietate nr. 10782/04.04.2005, 10778/04.04.2005, 10779/04.04.2005. Trebuie precizat că procedura legală pentru emiterea acestor titluri presupune inclusiv stabilirea persoanelor îndreptățite. În consecință, faptul că aceste titluri au fost eliberate unor persoane care nu se încadrau în accepțiunea legi speciale de persoane îndreptățite nu poate fi atacat decât prin atacarea titlurilor de proprietate însuși. Atâta timp cât pentru aceste terenuri s-a stabilit deja dreptul de proprietate prin titlurile emise, altor persoane decât defuncții, ele nu vor putea fi readuse la masa de partaj decât după anularea titlurilor de proprietate, anulare care nu s-a solicitat în termenul procedural.
Pentru considerentele expuse, Curtea de Apel urmează, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă să respingă ca nefondat recursul reclamantei și să mențină decizia Tribunalului ca temeinică și legală inclusiv sub aspectul cheltuielilor de judecată, stabilite în întreg ciclul procesual în conformitate cu prevederile art. 274 Cod procedură civilă.
Urmează ca și recursul pârâților și să fie respins ca nefondat dat fiind că problema acceptării moștenirii în termen de către reclamantă, a fost soluționată în mod irevocabil prin decizia pronunțată de Tribunalul Mureș sub nr. 1029/R/10.10.2005, astfel că nu mai poate face obiectul unei chestiuni deduse judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanta, domiciliată în B, Al. nr. 7, -.17,.C,. 45, sector 3 și pârâții și, domiciliați în comuna, nr. 99, județul M, împotriva deciziei civile nr. 232 din 6 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08 octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
12 exp./29.10.2009
Jud.fond.
Jud.tr.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
