Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 161/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR.161
Ședința publică din 23 februarie 2009
PREȘEDINTE: Andra Corina Botez
JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în Câmpina,-, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 501/10.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții, domiciliată în Câmpina, str.-, nr.3, jud., domicliată în Câmpina,-, -arsoniere,.14, jud.P, domiciliată în V de M,-, - 8,.2,.5, jud.
Recurs timbrat cu 10 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - nr.- și 0,15 lei timbru judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-reclamantă prin avocat din Baroul d e Avocați P potrivit împuternicirii avocațiale nr.12/19.02.2009, intimatele-pârâte și, prin avocat din Baroul d e Avocați P, potrivit împuternicirii avocațiale nr.1030/20.02.2009, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La solicitarea instanței formulată în baza disp.art.129 alin.4 Cod pr.civilă, care reglementează rolul activ al instanței, de a preciza temeiul de drept al motivului de recurs formulat, avocat arată că acesta se încadrează în disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Părțile, având pe rând cuvântul prin apărători, arată că alte cereri nu mai au de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarațiile părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul, arată că hotărârea pronunțată de instanța de apel este nelegală, întrucât în mod greșit a omologat varianta B din raportul de expertiză și nu a ținut seama de solicitarea recurentei privind omologarea variantei C de lotizare, care este mai judicioasă întrucât s-ar fi evitat fărâmițarea excesivă a suprafeței de teren.
Precizează că în varianta omologată loturile sunt foarte mici atât ca suprafață cât și ca deschidere, iar spațiile finale sunt nefuncționale și greu de folosit. Consideră că prin omologarea variantei C, care este mult mai judicioasă, s-ar evita situațiile conflictuale, care ar genera noi litigii și pe cale de consecință solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei atacate și atribuirea bunurilor succesorale conform variantei C din raportul de expertiză, efectuat în cauză, cu obligarea intimatei la cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimații-pârâți, arată că hotărârea pronunțată de Tribunalul Prahova este legală, întrucât, omologând varianta B din raportul de expertiză efectuat în cauză, s-a realizat o împărțire echitabilă a loturilor, astfel încât nu se pune problema unei fărâmițări excesive a acestora.
Mai arată că recurenta-reclamantă folosește această suprafață, intimatele-pârâte locuiesc la bloc întrucât nu și-au putut construi o proprietate pe acest teren, iar de la data pronunțării deciziei perspectivele pieței imobiliare apar ca fiind riscante pentru toate părțile din proces.
Solicită respingerea recursului și menținerea deciziei nr. 501/10.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, cu obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr.3126/204/14.09.2006, reclamanta a chemat in judecata pe paratele, și, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa se constate deschise succesiunile defunctilor și, calitatea de mostenitori testamentari a reclamantei si a paratei, alcătuirea masei succesorale testamentare, iesirea din indiviziune asupra averii ramase de pe urma celor doi defuncti, intre reclamanta si parata, sau, in subsidiar, iesirea din indiviziune asupra averii celor doi defuncti tinandu-se seama de mostenirea legala si testamentara, cu obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, reclamanta a învederat ca defunctul a testat intreaga sa avere sotiei sale si paratei prin testamentul nr.920/1984, iar, la rândul său a testat averea reclamantei prin testamentul nr.2177/1987.
S-a precizat în continuare că masa succesorala ramasa de pe urma celor doi defuncti, este compusa din imobilul situat in Câmpina,-, avand un teren de cca.840 si constructiile aflate pe el, imobil ce revine mostenitoarelor testamentare.
În baza art.115, 119 Cod pr.civilă la data de 12.10.2006 paratele si au formulat o intampinare si cerere reconventionala solicitand reductiunea ambelor testamente, întrucât prin întocmirea lor defunctii au depasit rezerva succesorala.
Dupa administrarea probelor, prin incheierea interlocutorie din 17.01.2007 a Judecatoriei Câmpina, au fost admise in parte atât actiunea sub capatul subsidiar, cat si cererea reconventionala, s-au constatat deschise succesiunile defunctilor decedat la 08.04.1985 si decedata la 12.06.1987,alcătuirea masei succesorale ramasa de pe urma defunctului din imobilul situat in Câmpina,-, avand un teren de 840. si o casa cu 4 camere si dependinte, edificata din, acoperita cu tabla si s-a stabilit ca mostenitorii acestuia sunt in calitate de sotie supravietuitoare cu o cota de 1/8, reclamanta si paratele in calitate de fiice cu cate o cota de 21/128, mentionandu-se ca parata are o cota de 49/128 in urma reductiunii testamentului nr.920/1984 pana la limita cotitatii disponibile de 7/32.
Prin aceeași încheiere s-a constatat ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei se compune din dreptul de 1/8 din bunurile descrise mai sus, având calitatea de mostenitori, inclusiv in urma reductiunii testamentului nr.2177/1987 pana la limita cotitatii disponibile de 1/32, reclamanta - fiica cu o cota de 7/128, paratele, si - fiice cu cate o cota de 3/128 fiecare, astfel incat cotele finale care revin partilor sunt de 28/128 pentru reclamantă, 52/128 pentru parata si 24/128 pentru fiecare din paratele si.
La stabilirea acestei soluții s-a retinut in baza certificatului de mostenitor nr.217/1962 că a dobandit (in calitate de mostenitor al defunctului G) un imobil situat in Câmpina,-, avand un teren de de 840. si o casa cu 4 camere si dependinte, iar prin testamentul nr.920/28.03.1984 el a dispus ca intreaga sa avere sa fie stapanita de sotia sa si de fiica sa.
La rândul său (decedata la 12.06.1987) a testat intreaga sa avere reclamantei, astfel incat prin cele doua testamente, cei doi defuncti au incalcat rezerva succesorala, motiv pentru care s-a impus reductiunea lor pana la limitele cotitatii disponibile de 7/32 pentru testamentul nr.920/1984 si de 1/32 pentru testamentul nr.2177/1987.
Dupa administrarea probelor cu expertize topo si constructii, prin sent.civ.nr.-.05.2007 Judecatoria Câmpina, a admis actiunea in parte sub capatul de cerere subsidiar si cererea reconventionala si a dispus partajarea averii ramasa de pe urma celor doi defuncti, conform variantei I din raportul de expertiza tehnica topometrica lotizare ing., fiind compensate cheltuielile de judecata efectuate de parti.
Pentru a se pronunta o asemenea solutie s-a retinut ca in baza incheierii interlocutorii din 17.01.2007 s-au constatat deschise succesiunile celor doi defuncti, retinandu-se numarul si calitatea mostenitorilor legali si testamentari, cotele ce li se cuvin acestora in urma reductiunii celor doua testamente care au incalcat rezerva succesorala, iar prin expertizele topo si constructii, a fost identificat si evaluat imobilul in litigiu, astfel incat singura varianta care respecta disp.art.741 civ. o constituie varianta I din expertiza topo lotizare care a fost omologata de catre instanta.
Impotriva acestei sentinte si a incheierii interlocutorii din 17.01.2007, au declarat apel reclamanta si parata, iar reclamanta a solicitat schimbarea
in parte a sentintei tinandu-se seama de cotele reale ale partilor in functie de categoria celor doua succesiuni (legala si testamentara), admiterea apelului, refacerea expertizelor și atribuirea bunurilor succesorale conform variantei a II-
Critica formulată de reclamantă a vizat faptul ca la stabilirea drepturilor succesorale ale partilor de pe urma defunctului, nu s-a tinut seama ca exista doua mostenitoare testamentare si in loc de un singur mostenitor, caz in care si drepturile mostenitorilor defunctei se modifica.
In continuare, reclamanta a aratat ca in mod eronat s-a omologat varianta I de lotizare, desi varianta II-a este cea mai judicioasa, fiind necesar sa i se atribuie intreg imobilul, deoarece in caz contrar se fărâmițează excesiv terenul, iar in varianta omologata, loturile sunt mici ca suprafata si deschidere, cu spatii nefunctionale si greu de folosit eficient, mai ales ca sultele sunt mari in ambele variante, astfel incat atribuirea unor loturi invecinate determina aparitia unor noi conflicte in viitor intre parti.
Intimatele parate au formulat o intampinare solicitand respingerea apelurilor pe considerentul că instanta de fond a retinut corect situatia de fapt si a admis in parte actiunea.
Prin incheierea interlocutorie din 13.11.2007 Tribunalul Prahova, a admis exceptia anularii apelului declarat de, a anulat apelul declarat de aceasta din urma impotriva sentintei si a incheierii interlocutorii ca netimbrat, a admis apelul declarat de reclamanta impotriva incheierii interlocutorii din 17.01.2007 a Judecatoriei Cîmpina, a schimbat in parte aceasta incheiere in sensul ca a dispus reductiunea testamentului nr.920/28.03.1984 pana la limita cotitatii disponibile de 7/32 din mostenirea defunctului, cotitate ce revine mostenitorilor testamentari si, in mod egal.
Totodată, s-a constatat ca de pe urma defunctului au ramas ca mostenitori testamentari, carora le revine cotitatea disponibila precum si mostenitorii legali rezervatari in calitate de sotie supravietuitoare cu o cota de 16/128 (adica 1/8) din mostenire, in calitate de fiice fiecare cu cate o cota de 21/128 din mostenire.
În baza aceleiași încheieri s-a dispus reductiunea testamentului nr.2177/05.06.1987 pana la limita cotitatii disponibile de 1/4 din mostenirea ramasa de pe urma defunctei, cotitate ce revine reclamantei, restul de 3/4 din mostenire reprezentand rezerva succesorala ce revine mostenitorilor legali rezervatari si s-a constatat ca de pe urma defunctei au ramas ca mostenitoare testamentara reclamanta careia i-a revenit cotitatea disponibila de 1/4 din mostenirea defunctei, precum si mostenitorii legali rezervatari reclamanta si paratele in calitate de copii fiecare cu cate o cota de 3/12 din mostenire.
Referitor la masa succesorala s-a stabilit că aceasta este reprezentată de dreptul indiviz de 1/2 din cotitatea disponibila de 7/32 din succesiunea ramasa de pe urma defunctului, constand in imobilele situate in Câmpina,-, avand un teren de 840. o casa cu 4 camere si dependinte si cota de 1/8 (adica 16/128) din mostenirea defunctului dobandita in calitate de mostenitor legal rezervatar al defunctului.
După efectuarea expertizelor topo și constructor, prin decizia nr. 501 din 10 octombrie 2008, Tribunalul Prahovaa admis exceptia anularii apelului declarat de apelanta parata, a anulat apelul declarat de aceasta împotriva incheierii interlocutorii din 17.01.2007 si a sentinței civile nr.1576/30.05.2007 pronunțata de Judecătoria Câmpina, a admis apelul declarat de apelanta reclamanta împotriva aceleiași incheieri si a hotărârii menționate anterior și în consecinta a schimbat in parte sentinta atacata, in sensul ca a dispus partajarea averii ramase de pe urma defunctilor si conform incheierii interlocutorii din data de 17.01.2007 a Judecatoriei Câmpina, schimbata in parte prin incheierea interlocutorie din 13.11.2007 a Tribunalului Prahova si variantei B de la raportul de expertiza tehnica topometrica ing., modificata de catre instanta de apel in ceea ce priveste drepturile mostenitorilor rezervatari de pe urma defunctului de 21/128 in loc de 22/128.
La efectuarea partajului instanța a avut în vedere că in varianta B se atribuie pe cat posibil atat apelantelor cat si intimatelor parti in natura din imobilele in litigiu, cu plata unor sulte mai mici si exista posibilitatea formarii unor loturi distincte cu intrari si iesiri separate care nu aduc atingere unuia sau altuia din loturi, fiind posibila folosirea si valorificarea eficienta a acestora in viitor și deci aceasta intruneste toate cerintele stabilite de disp.art.741 civ. si art.6739Cod pr.civilă.
Sustinerile reclamantei in sensul ca ar fi necesar sa i se atribuie intregul imobil, in caz contrar avand loc o farâmitare excesiva a terenului si ca atribuirea unor loturi invecinate tuturor mostenitorilor, ar determina aparitia unor noi conflicte in viitor intre parti s-au constatat a fi neintemeiate, plecând de la ideea că este posibila impartirea imobilului in litigiu in natura in loturi distincte, iar pe de alta parte, formarea a doua loturi nu are ca efect faramitarea excesiva a bunurilor atat timp cat este posibila o asemenea impartire, cu respectarea drepturilor tuturor mostenitorilor.
In raport de aceste considerente, tinandu-se seama si de incheierea interlocutorie din 13.11.2007 a Tribunalului Prahova, in baza art.20 al.3 din 146/1997, s-a admis exceptia anularii apelului declarat de apelanta parata si s-a anulat apelul declarat de aceasta ca nefiind timbrat.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, pe considerentul că în mod greșit s-a omologat varianta B din expertiza lotizare, avându-se în vedere ca singur criteriu împărțirea în natură a bunurilor fără a se ține seama și de alte situații care concurează la modalitatea de atribuire.
S-a învederat că solicitarea sa privind omologarea variantei C din raportul de expertiză lotizare, a fost formulată în scopul de a se atribui întregul teren lotului care conține și casa, evitându-se astfel fărâmițarea suprafeței în litigiu, care este redusă ca mărime.
În continuare, a precizat recurenta, că în varianta aleasă de instanță spațiile finale atribuite sun nefuncționale, iar crearea de loturi învecinate nu poate constitui decât o sursă de noi conflicte și tensiuni între părți în viitor.
Pe cale de consecință s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei și atribuirea bunurilor succesorale conform variantei C din expertiza, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând hotărârea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor invocate, dar și a dispozițiilor legale incidente în prezenta speță, Curtea reține următoarele:
Prin art. 741 cod civil s-a instituit principiul potrivit căruia, ca expresie a egalității părților, specific raportului juridic civil, partajul trebuie realizat în natură, eventualele diferențe compensându-se prin sulte.
În speță, este evident că modalitatea de lotizare aleasă de Tribunalul Prahova ține seama de natura bunului ce urmează a fi împărțit, prin ierarhizarea criteriilor de atribuire în raport de imobilul ce face obiectul partajului, în contextul concret al cauzei.
Astfel, în varianta omologată de instanța de apel, recurenta împreună cu pârâta primesc teren în suprafață de 525 mp ce are o deschidere la stradă de 16,13 mp, conform schiței anexă la lucrare împreună cu construcțiile aflate pe acesta, în timp ce lotul 2 primește un teren de 400 mp având deschidere la stradă de 9,70 mp, iar o atare împărțeală în mod cert corespunde ideii de comod partajabil.
Nu poate fi primită critica recurentei că prin această împărțeală a imobilului se ajunge la o fărâmițare excesivă a sa, întrucât suprafețele de teren atribuite părților sunt relativ mari respectiv 525 și 400 mp și permit folosirea corespunzătoare a acestora.
Susținerea recurentei în sensul că s-ar justifica atribuirea întregului teren către ea și (parte care de altfel nici nu a formulat recurs, ceea ce denotă că este mulțumită de soluția instanței de apel) deoarece în acest fel s-ar evita apariția de noi conflicte între părți urmează a fi înlăturată, întrucât însușirea unui asemenea punct de vedere ar însemna o nesocotire a criteriilor prev.de art. 6739Cod proc.civilă, precum și a elementelor de fapt specifice prezentei spețe și ar putea conduce la consecințe inechitabile. În plus, în această modalitate s-ar încălca principiile care guvernează materia partajului în condițiile în care un lot ar primi în întregime imobilul ce face obiectul litigiului alcătuit din suprafața de 925 mp și construcțiile aflate pe el (imobil care potrivit expertizei efectuate poate fi partajat în două loturi distincte) urmând ca celălalt lot să primească numai sulta.
Prin urmare, în raport de considerentele expuse anterior, Curtea apreciază că recursul formulat este nefondat, motiv pentru care îl va respinge în baza art. 312 Cod proc.civilă, menținând ca legală decizia atacată.
Deoarece se află în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod proc.civilă, recurenta va fi obligată să plătească intimatelor și suma de 200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta, domiciliată în Câmpina,-, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 501/10.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții, domiciliată în Câmpina, str.-, nr.3, jud., domicliată în Câmpina,-, -arsoniere,.14, jud.P, domiciliată în V de M,-, - 8,.2,.5, jud.P, ca nefondat.
Obligă recurenta să plătească intimatelor și 200 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 23 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
- - - - - - -
GREFIER,
VG/CC
2 ex/26.02.2009
nr- Judec.Câmpina
nr- Trib.
,
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Andra Corina BotezJudecători:Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
