Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 166/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR.166

Ședința publică din data de 24 februarie 2010

PREȘEDINTE: Elena Staicu

JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantele CLEMENȚA, domiciliată în comuna, Cod poștal -, Județ B și, domiciliată în C,-, - 1,. A,. 9, Cod poștal -, județul C, pârâții, domiciliat în P, Calea B,. 33,. 11, Cod poștal -, județul P, domiciliată în B,-,.112 B,.B,.20, sector 3, Cod poștal - și intervenienta, domiciliată în comuna, str. - -, Cod poștal -, județul B,împotriva deciziei civile nr.289 pronunțată la 29 octombrie 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu pârâții, domiciliat în comuna, str. - -, Cod poștal -, Județ B și, domiciliat în B,- bis, județul B, cod poștal -.

Recursul este timbrat cu 0,45 lei timbru judiciar și cu 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă Clemența asistată de avocat din cadrul Baroului P, recurenții-pârâți și reprezentați de același avocat, recurenta-reclamantă - reprezentată de avocat din cadrul Baroului P, recurenta-intervenientă personal și intimatul-pârât personal, lipsind intimatul-pârât.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Părțile prezente, având cuvântul, declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și dezbaterea recursului.

Avocat, având cuvântul pentru recurenții Clemența, și, susține oral motivele de recurs, arătând că decizia atacată este nelegală, deoarece prin omologarea variantei I din raportul de expertiză întocmit de expertul, raport de expertiză ce a fost contestat de recurenți, instanța a încălcat dispozițiile art.741 cod civil.

Astfel, arată că recurenții au formulat obiecțiuni la rapoartele de expertiză întocmite în cauză, deoarece expertul topo, în mod greșit a plasat terenul intimatului sub construcțiile bun succesoral, iar expertul construcții amplasează camerele edificate de și, în dreptul camerelor 5 și 9, când în realitate sunt poziționate în alt mod.

Totodată, arată că în mod greșit expertul vorbește despre întregul ansamblu de construcții, cele moștenire și cele edificate de intimat și intervenienta, ca fiind o unitate locativă singulară, când în realitate sunt două unități locative distincte.

Solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unor noi expertize topo și construcții civile cu respectarea dispozițiilor art.741 cod civil.

Avocat, având cuvântul pentru recurenta reclamantă -, solicită admiterea recursului pentru aceleași considerente arătate de apărătorul celorlalți recurenți și se trimite cauza spre rejudecare pentru refacerea rapoartelor de expertiză topo și construcții.

Intimatul, având personal cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei instanței de apel, ca legală și temeinică.

Recurenta intervenientă depune la dosar concluzii scrise și solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Buzău, ca legală și temeinică, potrivit concluziilor scrise, arătând că întregul imobil este construit de ea împreună cu intimatul. Solicită cheltuieli de judecată, respectiv cheltuieli de transport și depune la dosar tichete de călătorie.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, -, r și, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămase de pe urma defuncților și.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 21 august 1986 decedat, iar la 28 noiembrie 2003 decedat, ele, părțile, fiind moștenitorii legali ai celor doi defuncți.

S-a mai arătat că masa succesorală se compune din cota de 3/8 din casa de locuit situată în comuna, județul B, 7000 mp teren intravilan, 3500 mp și 5600 mp teren extravilan, conform titlului de proprietate nr.50600/1997.

La 17 martie 2004 reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că solicită obligarea pârâtului să suporte pasivul succesoral privind pe ambii defuncți, respectiv suma de 50 milioane lei potrivit cotei legale a acestuia.

Prinîntâmpinarea - cerere reconvenționalăformulată în cauză pârâtul a precizat că este de acord cu ieșirea din indiviziune și totodată, a solicitat a se constata că, împreună cu soția sa, au edificat pe terenul bun succesoral o casă de locuit care nu face parte din masa succesorală, iar la imobilul succesoral au făcut o serie de îmbunătățiri ce urmează a fi deduse din masa succesorală. De asemenea, a solicitat introducerea la partaj și a altor bunuri imobile rămase la data decesului autorilor lor.

Ulterior același pârât a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune privind pasivul succesoral al defunctei și respingerea aceluiași capăt de cerere în privința defunctului, reclamanta asumându-și obligația de întreținere în baza contractului de întreținere nr.119/1999.

Prin cererea sa de intervenție în interes propriu solicitat a se constata că împreună cu pârâtul, soțul său, au construit o cameră și o bucătărie pe terenul bun succesoral și au făcut o serie de îmbunătățiri la imobilul succesoral.

Prinîncheierea interlocutorie din data de 26 aprilie 2004 Judecătoria Buzăua admis în parte și în principiu acțiunea precizată și completată, cererea reconvențională și cererea de intervenție în interes propriu, a constatat deschise cele două succesiuni, calitatea părților de moștenitori și cotele lor legale și a stabilit componența masei succesorale.

S-a mai constatat că pârâtul și intervenienta au efectuat îmbunătățiri la casa de locuit bun succesoral.

S-a mai reținut de prima instanță că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din cota de 3/8 din casa de locuit din comuna, restul cotei de 5/8 fiind înstrăinat de defunct reclamantei prin contractul de întreținere nr.199/1999, precum și 3500 mp teren extravilan ( 6, parcela 131) și 5600 mp pășune ( 1, parcela 16) iar 600 mp teren extravilan ( 22, parcela 313/1), 300 mp fâneață și 300 mp fâneață (teren extravilan din aceeași ) au fost donați, prin contractul de donație nr.118/1999, de defunct reclamantei.

De asemenea, s-a reținut că defunctul a înstrăinat reclamantei și 800 mp teren din 246, iar în masa succesorală privind pe defuncta se include cota de 3/8 din casa de locuit alcătuită din 6 camere și din anexele gospodărești.

S-a mai constatat, pe baza ansamblului probator, că pârâtul și soția sa au edificat o cameră și o bucătărie alipite imobilului succesoral, reclamanta a construit o casă de locuit pe terenul înstrăinat prin contractul de întreținere, iar soții au adus o serie de îmbunătățiri imobilului succesoral, cele 15.000 bucăți cărămidă neputându-se reține la masă pentru că nu au fost dovedite.

Totodată, judecătoria a reținut că pasivul succesoral, față de defuncta este prescris, iar cel referitor la cade în sarcina reclamantei.

Împotriva acestei încheieri interlocutorii au declarat apel pârâtul
și intervenienta
, iar prindecizia civilă nr.
2929/19 noiembrie 2004 Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis apelul și a schimbat în parte
încheierea interlocutorie
în sensul că a exclus din succesiunea defunctului cota de 3/8 din casa de locuit, a constatat că apelanții au edificat o cameră și o bucătărie alipite imobilului succesoral ce nu intră la partaj și că au adus la același imobil îmbunătățiri și cantitatea de 15.000 bucăți cărămidă, menținându-se restul dispozițiilor încheierii.

Instanța de apel a reținut că prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 119/7 mai 1999 defunctul a înstrăinat reclamantei cota de 5/8 din casa de locuit și 800 mp teren (300 mp - curți construcții și 500 mp teren arabil) astfel încât la data decesului acestuia în patrimonial defunctului nu se mai află nicio cotă din casa în litigiu, cota de 3/8 care aparține activului moștenirii de pe urma autoarei, urmând a fi împărțită între toți moștenitorii conform cotelor lor legale.

Referitor la terenul aferent casei, s-a reținut că defunctul a înstrăinat reclamantei 800 mp din care 500 mp arabil și 300 mp curți-construcții situat în intravilanul comunei, motiv pentru care s-a anulat în parte titlul de proprietate nr.50600/1997 în sensul excluderii suprafeței de 300 mp din acest titlu și s-a constatat și nulitatea parțială a contractului de întreținere pentru același teren, proprietatea lui.

Ca urmare, s-a indicat de către curte că, în privința suprafeței de 300 mp nereținută la masa de partaj, proprietatea apelantului, expertul care va efectua lucrarea de specialitate, să stabilească amplasamentul lui față de camera și bucătăria edificate de apelanți, evitându-se astfel alte eventuale litigii între părți.

De asemenea, instanța de apel a reținut că după mai multe donații făcute de defunct în masa succesorală se vor include terenurile de 3500 mp și 5600 mp corect reținute de către judecătorie și că, în cauză, s-a dovedit că și au edificat o cameră și o bucătărie alipite de imobilul succesoral, care nu fac astfel parte din masa succesorală, iar contravaloarea a 15.000 bucăți cărămidă incluse în casa supusă împărțelii va fi dedusă în favoarea apelanților.

Prin sentința civilă nr.829 din 15 februarie 2006 Judecătoria Buzăua admis în parte acțiunea completată și în parte cererea reconvențională, precum și cererea de intervenție în interes propriu și a dispus ieșirea din indiviziune, conform raportului de expertiză centralizator întocmit de expert în varianta a doua (în care este inclus și raportul de expertiză întocmit de expert ).

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâtul șiintervenienta care au susținut că sentința este nelegală și netemeinică, întrucât cea mai echitabilă variantă de lotizare este varianta a treia din expertiza centralizatoare întocmită de expert, deoarece în această variantă întreg imobilul-casă de locuit și îmbunătățirile efectuate le sunt atribuite, în varianta omologată.

După completarea probatoriilor, prindecizia civilă nr.37/29 ianuarie 2007 Tribunalului Buzău - secția civilă s-a respins apelul ca nefondat.

Instanța de apel și-a motivat soluția în sensul că în varianta a treia, solicitată de apelanți, întregul imobil succesoral-casa de locuit ar fi atribuit apelantului, ceea ce nu este posibil față de criteriile de atribuire a loturilor așa după cum sunt prevăzute în dispozițiilor art. 6739Cod pr.civilă.

S-a mai reținut că acest imobil este comod partajabil în natură, astfel încât corect judecătoria a omologat varianta a doua din expertiza centralizată, aplicând corect dispozițiile art. 6735alin. 2 Cod pr. civilă.

Referitor la suprafața de 300 mp loc de casă, fără construcții, care nu face parte din masa succesorală, tribunalul a reținut că acest teren a fost identificat și i s-a stabilit amplasamentul conform expertizei și schiței de plan anexă, așa după cum a indicat Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Împotriva ambelor hotărâri sus-menționate au declarat recurspârâtul și intervenienta, criticile acestora de nelegalitate și netemeinicie vizând în esență următoarele aspecte:

Instanțele au ignorat îndrumările date de Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia civilă nr.2928/2004, precum și sentința civilă nr.3150/2000 a Judecătoriei Buzău, menținută prin decizia civilă nr. 1092/20 mai 2002 Curții de APEL PLOIEȘTI cu privire la suprafața de 300 mp care nu a fost corect măsurată de expert și în privința căruia tribunalul nu s-a pronunțat.

Mai mult experta, prin variantele efectuate nu a ținut cont de actul de cumpărare, măsurând terenul invers și necuprinzând construcția succesorală, variantele 1-3 fiind astfel greșite și cu amplasarea greșită a acestui teren.

Evaluarea îmbunătățirilor s-a făcut la sume derizorii, celelalte părți fiind astfel vădit favorizate.

Greșit a fost omologată varianta a doua care nu corespunde intereselor părților, ei fiind cei care folosesc imobilul succesoral de foarte mult timp și nu au o altă locuință, în timp ce reclamanta are o altă casă în care locuiește singură.

Prindecizia civilă nr. 561/ 25 mai 2007, pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTIs -a admis recursul declarat de și în contradictoriu cu Clemența, și -, împotriva deciziei civile nr.37/29 ianuarie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, decizie care a fost casată cu trimitere la același tribunal pentru rejudecare conform următoarelor considerente:

Prin decizia de casare s-a indicat instanței de trimitere că expertul topometrie care va efectua lucrarea de specialitate să stabilească amplasamentul suprafeței de 300 mp teren proprietatea pârâtului, care nu face parte din masa succesorală având în vedere amplasamentul camerei și bucătăriei edificate de acest pârât și soția sa, tocmai pentru ca pe viitor să se evite eventuale alte litigii între părți.

Instanța nu s-a conformat acestor îndrumări deși, atât recurenții, cât și reclamanta au formulat, în sensul celor sus-menționate, obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expert (filele 334 și 335 dosar de fond) experta în răspunsurile sale la obiecțiuni, arătând că printre obiectivele expertizei nu se face referire la identificarea acestui teren (fila 340 același dosar).

Deși instanța de apel, la data de 27 iunie 2006, dispus completarea probelor cu un supliment de expertiză topometrică, indicându-se și obiectivele expertizei, experta a întocmit trei variante fără însă a se clarifica în care din aceste variante camera și bucătăria edificate de soții se află pe cei 300 mp.

Mai mult decât atât, instanța de apel, așa cum rezultă din considerentele deciziei recurate, analizând critica vizând varianta de lotizare nu a făcut nicio referire la îndrumările date de instanța de casare, ceea ce practic echivalează cu o nepronunțare pentru acest aspect.

De aceea Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312(5) Cod pr. civilă, a admis recursul și a casat decizia pronunțată de către instanța de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare, urmând a se verifica dacă susținerile recurenților din apel, în sensul că varianta a treia din raportul de expertiză centralizatoare întocmit de expert, corespunde sau nu îndrumărilor din decizia civilă 2928/2004 a Curții de APEL PLOIEȘTI, vis-a-vis și de varianta a treia din raportul de expertiză. De asemenea, rejudecând cauza, tribunalul va avea în vedere și va analiza și celelalte critici invocate în recurs de către pârâtul și intervenienta.

Conformându-se deciziei de casare, ținând seama de poziția și susținerile părților,Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr.289 din 29 octombrie 2009, a admis în parte acțiunea principală completată, cererea reconvențională și cererea de intervenție în interes propriu formulate de pârâtul și de intervenienta, împotriva sentinței civile nr.829 pronunțată la data de 15.02.2009 de Judecătoria Buzău, în dosarul civil nr.1046/2004 în contradictoriu cu reclamanta Clemența, pârâții, și - și a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea variantei I din răspunsul la obiecțiuni formulat de expert ing., compensând cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a dispus efectuarea expertizei tehnice de către experții tehnici și, iar cu privire la aceste expertize părțile au formulat obiecțiuni, dar în final au fost de acord cu răspunsul la obiecțiuni formulat de expertul.

Ținând seama de opțiunea părților și de îndrumările din decizia de casare Tribunalul Buzăua apreciat că, admițând în parte acțiunea principală completată, cererea reconvențională și cererea de intervenție în interes propriu, urmează a dispune ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea variantei I din răspunsul la obiecțiuni formulat de expert ing..

Împotriva deciziei civile nr.289 din 29 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzăuau formulat recursreclamantele Clemența și -, pârâții, și intervenienta, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că decizia atacată este afectată de nulitățile prevăzute de dispozițiile art.304 alin.1, pct.6, 7, 8 și 9 cod pr.civilă.

Astfel, recurenții susțin că, urmare a deciziei civile nr.561/25.05.2007 a Curții de APEL PLOIEȘTI, care a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, Tribunalul Buzăua dispus efectuarea unei expertize care să aibă în vedere dacă susținerile recurenților și sunt în sensul că varianta a II-a din raportul de expertiză centralizator, corespunde sau nu îndrumărilor din decizia civilă nr.2928/2004 a Curții de APEL PLOIEȘTI, față de raportul de expertiză și de asemenea, să se aibă în vedere și celelalte critici invocate în recurs.

Referitor la aceste expertize, recurenții arată că acestea au fost contestate de părți, dar obiecțiunile formulate nu au fost în nici un mod rezolvate, în condițiile în care toate instanțele care au judecat până la acest moment au stabilit în baza actelor administrate că suprafața de teren de 300 mp este fără construcții și este separată de terenul pe care se află imobilul supus partajării, prin aceasta comițându-se o gravă eroare și denaturându-se realitate.

Cu privire la varianta a II-a omologată inițial, din raportul de expertiză, recurenții menționează că era cea mai judicioasă și clarifica în mod corect situația de fapt.

Mai mult, susțin recurenții că prin variantele propuse de expertul se încalcă grosolan dreptul recurentei Clemența, ignorându-se contractul de întreținere prin care defunctul i-a înstrăinat acesteia 5/8 din imobil, iar loturile stabilite nu sunt distincte cu posibilități reale de folosire, nu s-au făcut evaluări pe bunuri și nu s-au întocmit planuri cu poziția, forma și dimensiunile terenurilor.

Totodată, recurenții arată că nu s-a avut în vedere principiul partajării în natură, primordial în asemenea cauze, omologându-se varianta cea mai neechitabilă, în care părțile sunt obligate să plătească sulte foarte mari, care în condițiile actuale devin imposibil de achitat, iar referitor la casă, deși din probele administrate în cauză rezultă că aceasta este comod partajabilă în natură, se admite tocmai varianta prin care nu se partajează practic imobilul.

Pe de altă parte, susțin recurenții, că decizia atacată nici nu este motivată, conține afirmații contradictorii și nu se arată care este justificarea din punct de vedere tehnic și juridic, ce a dus la omologarea variantei I din raportul de expertiză.

Pentru motivele arătate mai sus, recurenții solicită admiterea recursului, casarea în tot a deciziei și pe fond respingerea apelului ca nefondat, iar într-o altă ipoteză solicită casarea cu trimitere spre rejudecare cu respectarea tuturor dispozițiilor legale încălcate.

Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate, raportat la actele și lucrările dosarului și textele legale incidente în cauză, Curtea de Apel constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art.261 alin. 1 pct.5 cod pr.civilă, hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

De asemenea, potrivit art. 315 cod pr.civilă, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, iar când hotărârea a fost casată pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata reîncepe de la actul anulat, urmând ca după casare, instanța de fond să judece din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.

În speța de față, Tribunalul Buzău, deși investit cu rejudecarea cauzei, potrivit deciziei nr.561 /2007 a Curții de APEL PLOIEȘTI, în cuprinsul hotărârii sale a reluat doar istoricul prezentei cauze, motivarea în sine constând în următoarele: "ținând seama de opțiunea părților și de îndrumările din decizia de casare, Tribunalul apreciază că, admițând în parte acțiunea principală completată, cererea reconvențională și cererea de intervenție în interes propriu, urmează a dispune ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea variantei I din răspunsul la obiecțiuni formulat de expert ing. ".

Ca atare, decizia recurată nu răspunde nici motivelor de apel formulate, nici îndrumărilor date prin decizia de casare și mai mult, Tribunalul Buzău se pronunță direct asupra acțiunii și cererii reconvenționale, fără a se pronunța asupra cererii cu care, în realitate, era investită, respectiv cererea de apel formulată de și.

Nemotivarea hotărârii judecătorești, prezintă un temei pentru instanța de recurs de aoc asa, deoarece este imposibil de a realiza controlul ei, nemotivarea sau motivarea insuficientă, în termeni vagi, impunându-se ca un viciu de procedură, ce afectează hotărârea adoptată.

Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, iar decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel, întrucât asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs.

Ca atare, nepronunțarea asupra cererii de apel cu care a fost investită instanța de judecată, cât și neanalizarea în totalitate a motivelor de apel prin prisma dezlegărilor date de către instanța de casare, afectează decizia pronunțată, fiind întrunite motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.7, 8 și 9 cod pr. civilă cu raportare la art.312 alin.5 cod pr. civilă potrivit căruia, în cazul în care instanța cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanța de recurs, după casare, este obligată a trimite cauza spre rejudecare instanței care pronunțat hotărârea casată.

Pe cale de consecință, cu ocazia rejudecării, Tribunalul Buzău se va pronunța, în primul rând, asupra cererilor de apel cu care a fost investit, asupra motivelor cuprinse în acestea, ținând cont de îndrumările conținute în deciziile de casare anterioare, astfel încât să asigure o judecată completă a cauzei și în conformitate cu dispozițiile legale în materie.

Raportat la soluția adoptată de către Curtea de Apel, care a constatat nepronunțarea tribunalului asupra cererii de apel, instanța de recurs nu mai poate analiza și celelalte motive de recurs inserate în cadrul cererii cu care a fost investită, urmând ca acestea să fie avute în vedere de către de instanța de apel cu ocazia rejudecării cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de reclamantele CLEMENȚA, domiciliată în comuna, Cod poștal -, Județ B și, domiciliată în C,-, - 1,. A,. 9, Cod poștal -, județul C, pârâții, domiciliat în P, Calea B,. 33,. 11, Cod poștal -, județul P, domiciliată în B,-,.112 B,.B,.20, sector 3, Cod poștal - și intervenienta, domiciliată în comuna, str. - -, Cod poștal -, județul B, împotriva deciziei civile nr.289 pronunțată la 29 octombrie 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu pârâții, domiciliat în comuna, str. - -, Cod poștal -, Județ B și, domiciliat în B,- bis, județul B, cod poștal -.

Casează decizia sus menționată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Buzău.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2010.

Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia

- - - - - -

Grefier,

Red.tehnored./CC

10 ex./05.03.2010

apel- Tr.

apel.

-

fond.1046/2004 Jud.

fond.

operator date cu caracter personal

notificare nr.3120

Președinte:Elena Staicu
Judecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 166/2010. Curtea de Apel Ploiesti