Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 18
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Ștefan C -
JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Eliza Marin Violeta Stanciu
- - -
Grefier - - --
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în com., jud. D, împotriva deciziei nr. 306 din 1 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în com. D, sat D jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: recurentul reclamant, personal și asistat de avocat G, din Baroul Dâmbovița în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 9 dosar, intimatul pârât G, personal și asistat de avocat, din Baroul Dâmbovița, în baza împuternicirii aflată la fila 16 dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul a fost timbrat cu 10,00 lei, prin anularea chitanței nr. -/08.01.2010 aflată la fila 11 dosar și timbru judiciar de 0,15 lei.
Părțile pe rând, prin apărători, arată că nu au alte cereri și solicită cuvântul în fond.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat G, pentru recurentul reclamant, arată că recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă. Consideră că în mod greșit instanțele au dispus partajarea conform variantei 3 raportului de expertiză efectuat în cauză și nu conform variantei 1 pe care a solicitat-o recurentul. Precizează că varianta 1 raportului de expertiză era cea mai judicioasă, deoarece pe de o parte, sulta era mult mai mică, iar pe de altă parte, în această variantă, recurentul are acces la o magazie pe care a folosit-o permanent în scopul de depozitare a fructelor. Arată că până la această magazie s-ar putea crea un drum de acces pe o suprafață mică de teren și ar urma să-l despăgubească pe intimat pentru această suprafață.
Al doilea motiv de recurs se referă la cheltuielile de judecată la care nu ar fi fost obligat dacă s-ar fi dispus omologarea variantei 1 din raportul de expertiză.
Solicită admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză, urmând a se dispune partajarea conform variantei 1 raportului de expertiză.
Cu cheltuieli de judecată.
-2-
Avocat pentru intimatul pârât G solicită a se avea în vedere că fiecare dintre părți are casă și dependințe pe suprafețe diferite de teren, iar între ei există o stare conflictuală generată tocmai de utilizarea magaziei pe care o solicită recurentul. Așa cum rezultă din raportul de expertiză, în varianta omologată rezultă o situație clară a proprietăților. Dacă ar fi fost omologată varianta 1 raportului de expertiză, pentru a ajunge la magazia pe care recurentul o solicită, ar fi fost nevoie de demolarea unui zid de beton și la instituirea unei servituți de trecere pe toată lungimea proprietății intimatului. Totodată, arată că, prin raportul de expertiză s-a stabilit că recurentul are dependințe cu rol de depozit, deci nu este absolut necesară folosirea acestei camere din magazie.
Solicită respingerea recursului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Târgoviște la data de 23.11.2008 sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul G, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea bunurilor rămase de pe urma defunctului, decedat la 24.05.1984, cu ultimul domiciliu în comuna, jud. D și ieșirea lor din indiviziune.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 24.05.1984 a decedat defunctul, iar de pe urma acestuia au rămas următoarele bunuri: suprafața de 150. teren de construcție, situat în comuna - D, cu vecinii la E-, la V- G, la S-drum și la N-CAP; un grajd din cărămidă învelit cu țiglă, cu două încăperi și o magazie situate pe terenul de 150.; 2 ha. și 5.825. conform titlului de proprietate nr.-/10.02.2005 eliberat de Comisia Județeană, iar părțile sunt descendenți de gradul I, respectiv fii defunctului.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp.art.728 Cod civil, iar în dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertize de specialitate.
Pârâtul Gaf ormulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu admiterea cererii formulate de reclamant, solicitând ca terenurile ce compun masa succesorală să fie atribuite conform modului actual de stăpânire al acestora, iar terenul de 150. curți-construcții, grajdul și magazia aflate pe acesta, să îi fie atribuite lui în natură, cu plata unei sulte aferente către reclamant, întrucât aceste imobile se află în imediata apropiere a casei sale de locuit și compun gospodăria sa, iar o soluție de împărțire în natură a acestora ar duce la perpetuarea tensiunilor existente între părți în ceea ce privește modul de folosire al acestor bunuri.
Pentru fiecare dintre părți instanța de fond a încuviințat probele cu interogatoriu, înscrisuri și proba testimonială prin audierea a câte doi martori, probe administrate la termenul de judecată din data de 28.01.2009
La data de 28.01.2009 în cauză a fost pronunțată încheierea de admitere în principiu, prin care s-a reținut că: succesiunea defunctului, decedat la data de 24.05.1984, cu ultimul domiciliu în com., jud. D, a
-3-
fost dezbătută conform Certificatului de Moștenitor nr. 1161 întocmit de fostul notariat de Stat al Județului D la data de 27.08.1984 în dosarul succesoral nr. 1280/1984, că moștenitori legali ai defunctului, astfel cum au fost stabiliți potrivit certificatului de moștenitor sus menționat sunt reclamantul și pârâtul G în calitatea de fii (descendenți de gradul I), cărora le revin câte o cotă egală de și că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului este compusă din dreptul de proprietate asupra:
-bunurilor imobile menționate în certificatului de moștenitor nr. 1161/27.08.1984, respectiv:
-suprafeței de 150. teren curți-construcții situat în intravilanul com., jud. D având cu vecinătățile menționate în certificatul de moștenitor;
-unui grajd din cărămidă învelit cu țiglă cu două încăperi și o magazie situate pe terenul susmenționat, constituind un corp de clădire aflat lângă casa aparținând pârâtului G;
-bunurilor imobile (terenuri) menționate în Titlul de Proprietate nr. -/10.02.2005, cod-06930 emis pe numele celor doi moștenitori de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor D, titlu prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 2,5825 ha, de pe urma defunctului, respectiv:
-suprafața de 9000. teren extravilan categoria de folosință livezi, situat în tarlaua nr. 15, parcela nr. 585;
-suprafața de 5000. teren extravilan categoria de folosință pășune, situat în tarlaua nr. 4, parcela nr. 408;
-suprafața de 3620. teren extravilan categoria de folosință pășune, situat în tarlaua nr. 4, parcela nr. 408/1;
-suprafața de 1880. teren extravilan categoria de folosință fânețe, situat în tarlaua nr. 4, parcela nr. 408/2;
-suprafața de 500. teren extravilan categoria de folosință neagricol, situat în tarlaua nr. 15, parcela nr. 590/2;
-suprafața de 1285. teren intravilan categoria de folosință livezi, situat în tarlaua nr. 45, parcela nr. 1230;
-suprafața de 1285. teren intravilan categoria de folosință livezi, situat în tarlaua nr. 45, parcela nr. 1230;
-suprafața de 1607. teren intravilan categoria de folosință livezi, situat în tarlaua nr. 45, parcela nr. 1231;
-suprafața de 1607. teren intravilan categoria de folosință pășune, situat în tarlaua nr. 45, parcela nr. 1233;
-suprafața de 643. teren intravilan categoria de folosință curți și construcții, situat în tarlaua nr. 45, parcela nr. 1229;
-suprafața de 683. teren intravilan categoria de folosință alte terenuri, situat în tarlaua nr. 45, parcela nr. 1232;
Au fost încuviințate și s-a dispus a fi efectuate în cauză două expertize tehnice în specialitatea topografie, respectiv construcții în vederea identificării, delimitării, măsurării, evaluării și lotizării bunurilor ce compun masa succesorală rămase pe de urma defunctului, rapoartele întocmite de experții
-4-
desemnați respectiv și fiind depuse la dosar, filele 46-53, 64-76.
În urma administrării probelor încuviințate, Judecătoria Târgoviște, prin sentința civilă nr.3509/24.06.2009, a admis, în parte,cererea de partaj judiciar astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul G, a dispus partajarea bunurilor reținute în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului, decedat la data de 24.05.1984, cu ultimul domiciliu în comuna, jud. D potrivit încheierii de admitere în principiu pronunțată la data de 28.01.2009 și a raportului de expertiză tehnică judiciară și completarea la acest raport întocmite de expert tehnic judiciar în varianta nr. III prezentată și în schița anexă nr. 3 la raport (fila 73-76), sens în care:
- atribuie reclamantului Lotul nr. 1 format din:
- suprafața de 4480. teren extravilan categoria de folosință livezi, situat în tarlaua nr. 15, parcela nr. 585 din suprafața totală de 8960. teren care se învecinează pe latura de nord cu terenul atribuit pârâtului G;
- suprafața de 4307,82. teren extravilan categoria de folosință pășune, situat în tarlaua nr. 4, parcelele nr. 408 și nr. 408/1, din suprafața totală de 8618. teren care se învecinează pe latura de sud cu terenul atribuit pârâtului G;
- suprafața de 929,81m.p. teren extravilan categoria de folosință fânețe, situat în tarlaua nr. 4, parcela nr. 408/2, din suprafața totală de 1859. teren care se învecinează pe latura de sud cu terenul atribuit pârâtului G;
- suprafața de 250. teren extravilan categoria de folosință neagricol, situat în tarlaua nr. 15, parcela nr. 590/2 din suprafața totală de 500.;
- suprafața totală de 2912,5. teren intravilan din terenurile situate în tarlaua 45, parcelele 1229-1233, din suprafața totală de 5825. teren care se învecinează pe latura de est cu terenul atribuit pârâtului G pe o distanță de 49,89.;
- primește sultă de la Lotul nr. 2 respectiv de la pârâtul G suma de 14 164 lei.
- atribuie pârâtului G Lotul nr. 2 format din:
- suprafața de 4480. teren extravilan categoria de folosință livezi, situat în tarlaua nr. 15, parcela nr. 585 din suprafața totală de 8960. teren care se învecinează pe latura de sud cu terenul atribuit reclamantului;
- suprafața de 4309,09. teren extravilan categoria de folosință pășune, situat în tarlaua nr. 4, parcelele nr. 408 și nr. 408/1, din suprafața totală de 8618. teren care se învecinează pe latura de nord cu terenul atribuit reclamantului;
- suprafața de 929,63. teren extravilan categoria de folosință fânețe, situat în tarlaua nr. 4, parcela nr. 408/2, din suprafața totală de 1859. teren care se învecinează pe latura de nord cu terenul atribuit reclamantului;
- suprafața de 250. teren extravilan categoria de folosință neagricol, situat în tarlaua nr. 15, parcela nr. 590/2 din suprafața totală de 500.;
.//.
-5-
- suprafața totală de 2912,5. teren intravilan din terenurile situate în tarlaua 45, parcelele 1229-1233, din suprafața totală de 5825. teren care se învecinează pe latura de vest cu terenul atribuit reclamantului pe o distanță de 49,89.;
- construcțiile edificate pe terenul intravilan de mai sus reprezentate de un grajd din cărămidă învelit cu țiglă cu două încăperi și o magazie situate pe terenul susmenționat, constituind un corp de clădire aflat lângă casa aparținând pârâtului G;
- plătește sultă lotului 1 respectiv reclamantului suma de 14 164 lei.
Au fost compensate, în totalitate, cheltuieli de judecată efectuate de părți.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că e p. baza materialului probatoriu administrat în cauză, prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 28.01.2009 s-a menționat faptul că la data de 24.05.1984 a decedat defunctul, cu ultimul domiciliu în comune, jud. D iar succesiunea acestuia a fost dezbătută potrivit Certificatului de Moștenitor nr. 1161 întocmit de fostul Notariat de Stat al Județului D la data de 27.08.1984 în dosarul succesoral nr. 1280/1984, existent în copie la dosar, fila 5, că potrivit certificatului de moștenitor menționat mai sus și necontestat de vreuna dintre părți, moștenitorii legali acceptanți ai defunctului sunt reclamantul și pârâtul G ambii în calitate de fii, descendenți de gradul I, fiecăruia dintre aceștia revenindu-i câte o cotă egală de din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului lor tată, în condițiile în care sora părților în cauză respectiv, a renunțat la succesiune prin declarația notarială înregistrată sub nr. 815/27.08.1984, aceasta fiind astfel străină de moștenire.
În ceea ce privește masa succesorală rămasă de pe urma defunctului instanța de fond a reținut potrivit aceluiași material probatoriu faptul că aceasta se compune, atât din dreptul de proprietate asupra-bunurilor imobile menționate în certificatului de moștenitor nr. 1161/27.08.1984, respectiv: suprafața de 150. teren curți-construcții situat în intravilanul com., jud. D având cu vecinătățile menționate în certificatul de moștenitor, un grajd din cărămidă învelit cu țiglă cu două încăperi și o magazie situate pe terenul susmenționat, constituind un corp de clădire aflat lângă casa aparținând pârâtului G, precum și din bunurilor imobile (terenuri) menționate în Titlul de Proprietate nr. -/10.02.2005, cod-06930 emis pe numele celor doi moștenitori de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor D, titlu prin care în temeiul legilor fondului funciar s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 2,5825 ha, de pe urma defunctului, respectiv: suprafața de 9000. teren extravilan categoria de folosință livezi, situat în tarlaua nr. 15, parcela nr. 585; suprafața de 5000. teren extravilan categoria de folosință pășune, situat în tarlaua nr. 4, parcela nr. 408; suprafața de 3620. teren extravilan categoria de folosință pășune, situat în tarlaua nr. 4, parcela nr. 408/1; suprafața de 1880. teren extravilan categoria de folosință fânețe, situat în tarlaua nr. 4, parcela nr. 408/2; suprafața de 500. teren extravilan categoria de folosință neagricol, situat în tarlaua nr. 15, parcela nr. 590/2; suprafața de 1285. teren intravilan categoria de folosință livezi, situat în tarlaua nr. 45,
-6-
parcela nr. 1230; suprafața de 1285. teren intravilan categoria de folosință livezi, situat în tarlaua nr. 45, parcela nr. 1230; suprafața de 1607. teren intravilan categoria de folosință livezi, situat în tarlaua nr. 45, parcela nr. 1231; suprafața de 1607. teren intravilan categoria de folosință pășune, situat în tarlaua nr. 45, parcela nr. 1233; suprafața de 643. teren intravilan categoria de folosință curți și construcții, situat în tarlaua nr. 45, parcela nr. 1229 și suprafața de 683. teren intravilan categoria de folosință alte terenuri, situat în tarlaua nr. 45, parcela nr. 1232.
De asemenea, prima instanță a mai reținut că potrivit art. 728 cod civil "nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune".
În raport de dispozițiile art. 6736Cod Procedură Civilă, instanța de fond a dispus efectuarea în cauză a unor expertize în specializările construcții topografie, expertize efectuată de experții desemnați respectiv și, rapoartele întocmite fiind depuse la dosar, filele 46-53, 64-76, expertize în urma cărora s-au măsurat, delimitat și evaluat bunurile supuse partajării, fiind întocmite totodată mai multe variante de împărțire în natură a acestor bunuri astfel cum au fost reținute în masa partajabilă.
Potrivit rapoartelor de expertiză prima instanță a reținut că valoarea totală a bunurilor de împărțit, valoare necontestată de părți, este de 84 706 lei, iar variantele de lotizare au fost întocmite astfel încât să se poată asigura pe cât posibil, atribuirea către fiecare dintre părți în natură a bunurilor supuse împărțelii
Astfel la alegerea variantei de lotizare instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 6739din Cod Procedură Civilă potrivit cu care la formarea loturilor se va ține seama după caz și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea situații.
Așa fiind, prima instanță a dispus partajarea bunurilor reținute la masa succesorală potrivit încheierii de admitere în principiu pronunțată la data de 28.01.2009, omologând raportul de expertiză judiciară și completarea la acest raport întocmite de expertul tehnic judiciar în varianta nr. III prezentată și în schițele anexe la raport (filele 73-76), sens în care a atribuit în natură fiecăreia dintre părți suprafețele de teren menționate în această variantă, construcțiile către pârâtul G, iar pentru compensarea valorii loturilor va dispune obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei stabilită cu titlu de sultă respectiv 14 164 lei.
Pentru a reține această variantă instanța de fond a avut în vedere faptul că doar în ceea ce privește construcțiile și terenul intravilan în suprafață totală de 6 724,62. aferent acestora, au existat neînțelegeri între părți în ceea ce privește modalitatea de împărțire și că astfel prin alegerea variantei nr. III și atribuirea construcțiilor în proprietate doar pârâtului, se asigură, pe de o parte, evitarea unor litigii ulterioare între părți cu privire la folosirea acestora și implicit eliminarea unei cauze a situației tensionate existentă între părți, situație conflictuală generată tocmai de modul de folosire în comun a acestor construcții care se găsesc amplasate aproape de casa pârâtului, iar pe de altă parte, crearea unei căi de acces separate la acestea, alta decât cea existentă prin curtea locuinței pârâtului ar presupune, atât demolarea gardului edificat de pârât, cât și fărâmițarea suprafețelor de teren aferent
-7-
construcției și perpetuarea stării conflictuale existente și că mai mult această modalitate de atribuire a terenului intravilan corespunde și cu amplasamentele construcțiilor aparținând fiecăreia dintre părți, atât reclamantul cât și pârâtul primind suprafețe egale de teren.
În temeiul dispozițiilor art. 274-276 Cod Procedură Civilă instanța a compensat în totalitate cheltuieli de judecată efectuate de părți.
Împotriva sentinței civile menționate a declarat apel, în termen legal, reclamantul, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că față de dispozițiile art.741-742 și art.6739Cod procedură civilă, care prevăd că "la formarea și compunerea părților ( loturilor) trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile și de imobile", iar "inegalitatea părților date în natură se compensează prin bani", instanța de judecată era obligată să dispună partajarea bunurilor conform variantei I-a raportului de expertiză, situație în care i-ar fi fost atribuit lotul nr.1, compus din aceleași suprafețe de teren ca cele menționate în varianta a III-a, precum și magazia din cărămidă cu fânar din lemn și J din grajdul de lemn, apelantul urmând să dea sultă în sumă de 432 lei, iar pârâtului, lotul nr.2, compus, de asemenea, din aceleași suprafețe de teren ca cele menționate în varianta a III-a, precum și J din grajdul de cărămidă.
În argumentarea variantei solicitate de către apelant, acesta susține că în varianta I, sulta pe care trebuie să o dea pârâtului este de numai de 432 lei, iar în varianta a III-a, acesta trebuie să-i dea o sultă în sumă de 14.4162 lei, ceea ce ar crea dificultăți, în executarea hotărârii atacate; că magazia în care a depozitat butii pentru prune, lăzi, grătare și alte obiecte, îi este necesară pentru păstrarea fructelor obținute de pe terenurile proprietatea sa, iar până la imobilele - construcții atribuite, care sunt comod partajabile în natură, se poate crea un drum de trecere, atât din șosea, în suprafață de 24,57 mp. cât și din curtea locuinței mele, cu obligația de a-l despăgubi pe pârât, în condițiile în care, anterior, a folosit aceste anexe potrivit destinației lor.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Gas olicitat respingerea apelului, motivat de faptul că apelantul invocă existența unor dificultăți în executarea sultei de 14.462 lei stabilite în sarcina sa, în contextul în care a propus în mai multe rânduri apelantului să-l despăgubească cu suma de 20.000 lei, pentru a putea încheia o tranzacție, susținând și că prima instanță corect a reținut că pentru a se crea drum de servitute, din drumul principal, până la magazie, este necesară desființarea zidului de beton care a fost edificat de către intimat și amplasarea respectivului drum de servitute la 1,5-2m de casa proprietatea sa, soluție tehnică ce ar conduce la obligarea celor doi frați la a se întâlni foarte des, relația dintre ei, fiind caracterizată prin violență fizică și verbală, confirmată de ambele părți, de înscrisuri, dar și de martori.
Intimatul mai susține că cea de-a doua propunere, vizând crearea unui drum de servitute de pe terenul care i-a fost atribuit reclamantului, nu poate fi luată în considerare, în condițiile în care acesta ar trebui să treacă prin curtea pârâtului pe aproximativ 40 metri și 10 metri pe lângă casa lui, fără existența unui lot înfundat, că în magazia pe care o revendică apelantul depozitează butii pentru prune, or, așa cum rezultă din fotografii imobilul în litigiu se află la o distanță de 2-3 de casa în care locuiește pârâtul.
.//.
-8-
Cu privire la temeinicia hotărârii vizate de apel, intimatul a arătat că imobilele în discuție conform raportului de expertiză, în care C8, C6 și C7 reprezintă grajdul plus magazia, sunt utilizate de el, mai puțin o cameră și terenul curți-construcții pe care aceste imobile sunt edificate fiind folosit de el, în întregime, iar C5 este casa proprietatea sa, în care și locuiește, situată pe terenul menționat, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3478/ 10.08.1991.
Intimatul mai precizează că cele două imobile constituie alături de casă gospodăria sa, că terenurile care împrejmuiesc această proprietate sunt folosite de el, astfel că ar fi lipsit de eficiență practică și de logică să i se atribuie reclamantului vreuna dintre cele două proprietăți, susținând și că pe terenul în litigiu se află casa proprietatea, un alt criteriu în funcție de care acest imobil trebuie să îi revină, prima instanță reținând corect că sursa conflictului dintre părți este tocmai utilizarea în comun a imobilului magazie situat în incinta gospodăriei pârâtului, iar dacă s-ar procedează la atribuirea unei/unor camere din acest imobil către apelant, situația conflictuală se va menține și poate chiar se va accentua.
Tribunalul Dâmbovița, prin decizia civilă nr.306 din 1 octombrie 2009, respins ca nefondat apelul, reținând că:
Singura critică a apelantului privește varianta de partajare a bunurilor, solicitând omologarea raportului de expertiză în varianta I, întrucât aceasta corespunde criteriilor prevăzute de dispozițiile art.741-742 și art.6739Cod procedură civilă.
Tribunalul a reținut că prin varianta omologată de către prima instanță, respectiv varianta a-III-a, se atribuie fiecăreia dintre părți, în natură, în mod egal, suprafețele de teren, construcțiile pârâtului G, iar pentru compensarea valorii loturilor s-a dispus obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 14.164 cu titlul de sultă.
Prin varianta solicitată de către apelant în apel, respectiv varianta I a raportului de expertiză, s-ar atribui reclamantului apelant aceleași suprafețe de teren ca cele menționate în varianta a III-a, dar în plus magazia din cărămidă cu fânar din lemn și J din grajdul de lemn, apelantul urmând să dea sultă în sumă de 432 lei, iar pârâtului intimat s-ar atribui aceleași suprafețe de teren ca cele menționate în varianta a III-a, precum și camera de locuit, bucătăria cu și partea de grajd construită din cărămidă.
Un prim argument adus de apelant în favoarea omologării raportului de expertiză în varianta a-I-a este cel referitor la cuantumul mare al sultei la care a fost obligat intimatul, împrejurare care, însă, nu poate fi reținută ca pertinentă, deoarece doar acesta din urmă putea să invoce un asemenea aspect.
Apelantul nu are cum să fie afectat de cuantumul sultei stabilite în sarcina intimatului, deoarece, dacă acesta nu îi va plăti de bună-voie, el are deschisă calea executării silite asupra bunurilor atribuite acestuia din urmă.
Un alt argument invocat de apelant în sprijinul acordării variantei Iar aportului de expertiză se referă la faptul că magazia în care a depozitat butii pentru prune, lăzi, grătare și alte obiecte, îi este necesară pentru păstrarea fructelor obținute de pe terenurile proprietatea sa, aspect care nu este de natură să ducă la concluzia că se impune omologarea variantei solicitate de apelant, criteriul necesității, neputând fi absolutizat, în detrimentul celorlalte criterii de împărțire bunurilor și sub acest
-9-
aspect, instanța de fond a făcut o justă apreciere a probatoriului, omologând varianta a-I-a a raportului de expertiză, ce corespunde principiilor existente în materia procedurii împărțelii judiciare.
Astfel, articolul 6739Cod Procedură Civilă enumeră criteriile de care instanța va ține seama - după caz - la formarea și atribuirea loturilor.
Potrivit textului citat, la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama, după caz, și de " acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea".
Conform art.741 Cod Civil la formarea și compunerea loturilor trebuie să se dea, la fiecare parte, pe cât se poate aceeași cantitate de mobile, imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se pe cât este cu putință îmbucătățirea imobilelor.
Aceste criterii nu sunt, însă, limitate și nici nu pot fi absolutizate, instanța având obligația ca, în raport cu împrejurările specifice cauzei să stabilească partea în drept să primească bunul în proprietate exclusivă, concluzie ce se deduce din sintagma " sau altele asemenea", înscrisă în finalul textului citat.
Totodată, în aprecierea acestor criterii, precum și a posibilității de partajare în natură a imobilelor, trebuie să se țină seama și de alte criterii, cum ar fi posibilitatea ca bunul să fie exploatat de ambele părți și relațiile existente între copărtași și alte împrejurări similare
Or, în speță, probele administrate au dovedit că există criterii pentru ca toate construcțiile să fie atribuite intimatului.
Astfel, criteriul folosirii acestor construcții, mai puțin o cameră, folosită de apelant, operează în favoarea intimatului, iar pe de altă parte, așa cum a rezultat din probele administrate, în mod necontestat, există o situație conflictuală accentuată între părți generată tocmai de modul de folosire, în comun, a acestor construcții care se găsesc amplasate aproape de casa pârâtului, prima instanță, în mod corect, procedând la atribuirea construcțiilor în exclusivitate pârâtului, pentru că doar în acest fel mod s-ar evita alte litigii ulterioare între părți cu privire la folosirea construcțiilor și s-ar elimina sursa situației tensionate existentă între părți, context în care nu ar fi indicată nici crearea unui drept de servitute pe terenul pârâtului, așa cum solicită apelantul.
De altfel, în varianta solicitată de către apelant, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit expertul, crearea unei căi de acces separate la construcțiile ce ar fi atribuite apelantului, alta decât cea existentă prin curtea locuinței pârâtului, ar presupune, atât demolarea gardului edificat de pârât, cât și fărâmițarea suprafețelor de teren aferent construcției și perpetuarea stării conflictuale existente, iar așa cum corect a reținut și instanța de fond această modalitate de atribuire a terenului intravilan corespunde și cu amplasamentele construcțiilor aparținând fiecăreia dintre părți, atât reclamantul cât și pârâtul primind suprafețe egale de teren.
Împotriva deciziei sus-menționate a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, susținând în esență că varianta de atribuire a bunurilor, omologată de instanță, nu este cea optimă, că cea corectă și care satisfăcea interesele ambelor părți și având în vedere și dispozițiile
-10-
legale, era varianta I-a din raportul de expertiză, prin care i s-ar fi atribuit lotul nr. 1 compus din aceleași suprafețe de teren ca și în varianta a III-a și, în plus magazia din cărămidă cu fânar din lemn și J din grajdul din lemn, construcții pe care le-a folosit și care-i sunt necesare pentru depozitarea fructelor, urmând ca sulta pe care ar fi trebuit să o plătească intimatului să fie mult mai mică.
A mai invocat recurentul faptul că în varianta a III-a sulta pe care trebuie să o primească de la intimat este mare, respectiv 14.162 lei că aceasta ar crea dificultăți în executarea hotărârii și că în varianta I-a, în situația în care i s-ar atribui construcțiile, se poate crea un drum de trecere atât din șosea cât și din curtea locuinței sale, cu obligația d a-l despăgubi pe pârât.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul de față este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare, astfel:
Toate criticile formulate de recurent se referă modalitatea în care instanțele au dispus atribuirea bunurilor, în opinia acestuia varianta optimă de lotizare fiind varianta I-a și nu varianta a III-a pentru faptul că prin aceasta i s-ar atribui o magazie din cărămidă cu fânar din lemn și J dintr-un grajd din lemn, în legătură cu care recurentul susține că le-a folosit și că-i sunt necesare.
Aceste susțineri nu pot fi însă avute în vedere deoarece atât instanța de fond cât și instanța de apel au avut în vedere criteriile prevăzute de lege, respectiv art. 741 Cod civil și art. 6739Cod pr.civilă atunci când au dispus partajul conform variantei a III-a din expertiză.
S-a avut în vedere starea conflictuală existentă între părți, care, în situația omologării variantei I s-ar perpetua și ar genera noi conflicte între acestea, s-a avut de asemenea în vedere modul în care sunt amplasate în teren imobilele solicitate de recurent a-i fi atribuite, acestea aflându-se în cadrul gospodăriei intimatului, la o distanță mică de casa de locuit precum și faptul că în varianta pe care o solicită recurentul s-ar impune realizarea unei căi de acces pe proprietatea intimatului, ceea ce nu este de dorit datorită stării conflictuale dintre părți și față de faptul că recurentul are acces la bunurile care i-au fost atribuite, nemaifiind necesar a se greva cu o servitute de trecere terenul atribuit intimatului.
Susținerea recurentului în sensul că hotărârea tribunalului este greu de executat pentru că s-a stabilit în sarcina intimatului o sultă destul de mare, pe care acesta nu ar putea-o plăti, nu poate fi avută în vedere în condițiile în care imposibilitatea de plată nu este invocată de debitor, aspect corect reținut de instanță.
Cum nu s-a dovedit că s-au încălcat în speță dispoziții imperative ale legii, recursul de față este nefondat, urmând a fi respins ca atare, nefiind incidente motivele de casare sau modificare a hotărârilor prevăzute de art.3045 Cod pr.civilă.
În baza art. 274 Cod pr.civilă, urmează ca recurentul să fie obligat să plătească intimatului 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul pentru apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
.//.
-11-
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul, domiciliat în com., jud. D, împotriva deciziei nr. 306 din 1 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în com. D, sat D jud.
Obligă recurentul-reclamant la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimatul-pârâ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 15 ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Eliza Marin Violeta Stanciu
C - - - - -
Grefier,
- --
Red.EM
Tehnored.VM
4 ex./21.01.2010
f- Judecătoria Târgoviște
a- Tribunalul Dâmbovița
-,
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Constanța ȘtefanJudecători:Constanța Ștefan, Eliza Marin Violeta Stanciu
