Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1949/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1949/R/2008
Ședința publică din data de 13 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Denisa Băldean președintele secției
JUDECĂTORI: Denisa Băldean, Lucia Ștețca Eugenia Pușcașiu
- -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâtul recurent împotriva deciziei civile nr. 256/A/2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții intimați, și, având ca obiect partaj judiciar.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 3 octombrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 4288 din 26.05.2006 a Judecătoriei Cluj -N pronunțată în dosar nr. 7260/2005 s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanții, și împotriva pârâtului, având ca obiect sistare de indiviziune și, în consecință:
S-a constatat că reclamanții și pârâtul sunt coproprietarii imobilului înscris în CF nr. 5760 C-N, nr. top 15792, loc de casă în-, casă pe fundații de beton, zidărie din cărămidă, acoperită cu țiglă compusă din subsol, pivniță, parter: două camere, bucătărie, antreu, baie, de alimente în suprafață de 275 stj.p. în următoarele cote: reclamantul în cota de 2/16 parte, reclamanta în cota parte de 3/16, reclamantul în cota de 3/16 parte, pârâtul în cota de 8/16 parte.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului sus indicat în natură prin formarea de loturi și atribuirea lor conform variantei IV din raportul de expertiză tehnică judiciară completat întocmit de expert Poșta, raport de expertiză ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel:
1- imobilul cu nr. top nou 15792/1-loc de casă în- în suprafață de 275 stj.p. cu casa pe fundație de beton, zidărie de cărămidă acoperită cu țiglă, de la subsol: pivniță la parter: două camere, bucătărie, antreu, baie și de alimente se atribuie pârâtului cu titlu de întreținere și partaj ca bun propriu.
2 - imobilul nr. top nou 51792/2 loc de casă în- în suprafață de 737 mp. se atribuie reclamanților, în cota de 2/8 parte revine reclamantului, în cotă de 3/8 parte cu titlu de moștenire și partaj ca bun propriu.
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților cu titlu de sultă suma de 126.122.500 lei, în cotele sus indicate, respectiv pentru reclamantul suma de 31.530.625 lei, iar pentru reclamanții și câte 47.295.375 lei fiecare.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 180 lei/ lună în cotele sus indicate cu titlu de folos de tras începând cu data de 12.05.2005 și până la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Au fost respinse restul pretențiilor solicitate cu titlu de folos de tras.
A fost dispusă întabularea drepturilor de proprietate asupra imobilelor atribuite conform dispozițiilor de mai sus.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 22,4 RON cu titlu de cheltuieli de judecată
Au fost compensate cheltuielile de judecată constând în onorariu expert și onorariu avocat.
În motivarea hotărârii s-a reținut starea de coproprietate asupra imobilului și s-a optat pentru varianta IV din completarea la expertiză, apreciindu-se că prin această variantă, loturile atribuite sunt apropiate valoric, că pârâtul nu folosește grădina casei.
Cu privire la construcție s-a reținut că aceasta este folosită doar de pârât, ceea ce antrenează îmbogățirea fără justă cauză acestuia.
Cu privire la folosul de tras pentru lipsa de folosință a construcției de către reclamanți, instanța a reținut valoarea construcției stabilită prin expertiza efectuată de ing. ca fiind o valoare reală - 140.800 RON- valoarea lipsei de folosință a construcției fiind stabilită de același expert la suma de 180 RON/lună, adică la un preț ce corespunde cererii și ofertei de piață.
Împotriva acestei hotărâri pârâtul a declarat apel, solicitând schimbarea sentinței si sistarea indiviziunii conform variantei II din expertiza întocmita de ing. Poșta și totodată respingerea cererii privind plata folosului de tras, ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 256/A din 14.05.2008 s-a admis în parte apelul declarat de pârâtul în contradictoriu cu intimații, si, împotriva sentinței civile nr. 4288/26.05.2006 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr. 7260/2005 și, în consecință:
A fost dispusă sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în CF nr. 5760 C nr. top 15792 loc de casă în-, casă pe fundație de beton, zidărie din cărămidă acoperită cu țiglă, compusă din subsol cu pivniță; parter cu doua camere, bucătărie, antreu, baie, de alimente și teren în suprafață de 275 mp, potrivit variantei III din suplimentul la raportul de expertiza întocmit în apel d e ing. Poșta, astfel:
1- imobilul cu nr. top nou 15792/1-loc de casă în- cu casă pe fundație de beton, zidărie de cărămidă acoperită cu țiglă, compusă din subsol cu pivniță, parter cu două camere, bucătărie, antreu, baie, de alimente, și teren în suprafață de 375 mp. se atribuie pârâtului.
2 - imobilul nr. top nou 15792/2 teren în suprafață de 614 mp în C-N,- se atribuie reclamanților, în cota de 2/8 parte revine reclamantului, reclamanții și având câte o cotă de 3/8 parte.
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților sulta totală de 47.517 lei, din care 11.879 lei reclamantului și câte 17.818 lei reclamanților și.
A fost dispusă întabularea drepturilor de proprietate ale părților asupra loturilor atribuite cu titlu anterior de dobândire și partaj.
A fost respinsă cererea reclamanților privind obligarea pârâtului la plata folosului de tras de 180 lei lunar începând cu 12.05.2005.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Intimații, și au fost obligați să plătească apelantului cheltuieli de judecată parțiale în apel, în suma de 274 lei.
Raportat la motivele de apel, tribunalul a încuviințat o nouă expertiză pentru stabilirea valorii de circulație a terenului și pentru a se propune noi variante de partaj prin care, loturile de teren să fie în suprafețe egale.
Experta a stabilit că valoarea terenului este de 70 euro /mp.
Tribunalul a apreciat ca varianta III din completarea la expertiză este corectă chiar dacă suprafețele de teren sunt inegale.
În această variantă, lățimea drumului de acces este de 4. iar terenul aferent construcției este de 375 mp.
Instanța a avut în vedere și propriile susțineri ale apelantului în sensul ca dispune de o parte din suma necesară plății sultei urmând ca un nepot al său să îl ajute la plata întregii sulte.
Cât privește evaluarea construcției, aceasta probă a fost solicitată de intimați dar potrivit scriptului din 8.01.2008 aceștia au renunțat la această probă, iar apelantul nu a solicitat nici el administrarea acesteia, astfel că tribunalul avut în vedere evaluarea efectuată de ing., adică 140.800 RON.
În varianta încuviințată de tribunal, terenul are o valoare de 253.381,8 lei, la o valoare de 70 euro/mp și la un curs valutar de 3,66 lei.
În varianta III s-a atribuit pârâtului apelant imobilul cu nr. top nou 15792/1-loc de casă în- cu o casă pe fundație din beton, zidărie de cărămidă acoperită cu țiglă, compusă din subsol cu pivniță, parter cu două camere, bucătărie, antreu, baie, de alimente și teren în suprafață de 375 mp.
Intimaților li s-a atribuit parcela nr. top nou 15792/2 teren în suprafață de 614 mp din care cota de 2/8 parte revine reclamantului, reclamanții și având câte o cota de 3/8 parte.
La formarea loturilor s-au avut în vedere prevederile art. 6739. proc. civ.
În temeiul art. 22 din Legea nr. 7/1996, s-a dispus întabularea drepturilor de proprietate ale părților asupra loturilor atribuite.
Prin acțiunea formulată, reclamanții au solicitat și obligarea pârâtului la plata folosului de tras constând în nefolosința imobilului.
Din probele administrate, rezultă cu certitudine că grădina casei nu a fost folosită de niciuna dintre părți, iar construcția a fost folosită doar de pârât.
Reclamanții nu au dovedit că pârâtul i-ar fi împiedicat să folosească grădina sau construcția, în condițiile în care recunosc că au avut atât cheie de la poarta de intrare, cât și cheie de la construcție.
Din expertiza în construcții efectuată la fondul cauzei a rezultat că locuința este parțial folosibilă, având utilitățile defecte.
Sub aspectul constatărilor făcute de expert, susținerile intimaților în sensul că doar pârâtul apelant se face vinovat pentru starea în care se găsește construcția au fost înlăturate ca neîntemeiate deoarece, în calitatea lor de coproprietari reclamanții aveau aceeași obligație de întreținere și conservare, iar în caz de opunere din partea apelantului, reclamanții aveau la îndemână multiple mijloace legale în acest sens.
Cu privire la acest capăt de cerere tribunalul a reținut că reclamanții nu au probat nici existența vreunui minim demers din care să rezulte că pârâtul s-ar fi opus folosinței construcției sau terenului motiv pentru care această cerere a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul solicitând modificarea în sensul soluționării partajului potrivit variantei II din raportul de expertiză întocmit de exp. ing. Poșta, în dosarul de fond, respectiv variantei A din raportul de expertiză întocmit de același expert în dosarul de apel, depus la data de 23 mai 2007.
Motivând recursul, pârâtul susține că hotărârea instanței de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii, ea nu cuprinde motivele pe care se sprijin, iar motivele arătate sunt contradictorii ori străine de natura pricinii, verificându-se ipotezele art. 304 pct. 9 și pct. 7 C:proc. Civ.
Astfel, în mod arbitrar, instanța de apel a hotărât partajarea imobilelor în litigiu (construcție și teren) conform variantei III din suplimentul la raportul de expertiza întocmit de ing. Poșta, fără să motiveze care au fost argumentele ce au determinat-o să opteze pentru varianta III și de ce nu poate să efectueze partajul pe varianta II solicitată de apelantul-pârât.
În aceste condiții, decizia dată în apel este nemotivată, deci lovită de
nulitate.
Recurenții subliniază că varianta de partaj solicitată, anume varianta II din raportul de expertiză de la fond și varianta A din raportul de expertiză din apel, corespund în cel mai înalt grad intereselor ambelor părți fiind respectat criteriul valoric cât și criteriul privind exploatarea eficientă a fiecărui lot din cele formate și atribuite copartajanților, în viitor. Sub acest aspect, sunt relevate următoarele împrejurări:
a) cât privește construcția supusă partajului ambele părți sunt de acord ca aceasta să-i fie atribuită în întregime pârâtului recurent cu obligarea acestuia la plata suitei către reclamanții intimați, astfel cum aceasta a fost stabilită prin sentința pronunțată de instanța de fond;
b) cât privește terenul supus partajului, acesta reprezintă obiectul neînțelegerii între părți. Formarea a două loturi de teren sensibil egale ca suprafață și valoarea este de natură să dea satisfacție intereselor ambelor părți;
c) casa este construită pe terenul supus partajului, iar reclamanții sunt de acord ca aceasta să fie atribuită în totalitate recurentului care o locuiește efectiv, nu posedă o altă locuință în proprietatea sa și mai mult a participat efectiv cu muncă și materiale la edificarea acestei construcții. Dar valoarea economică a casei poate să fie mai mare sau mai scăzută și În funcție de suprafața terenului aferent acesteia ca și curte și grădină. În cazul în care recurentului i se va atribui o suprafață de teren mai mică decât J din suprafața totală de teren valoarea casei pe care el o obține prin partaj va suferi o scădere semnificativă ținându-se seama și de faptul că peste lotul de teren aferent casei reclamanții au solicitat și acordarea unei servituți de trecere considerabil de Iată (3-4 ) care practic ocupă cca. 30% din suprafața de teren ce ar reveni recurentului.
Deci în condițiile formării a două loturi de teren egale ca suprafață și evident ca valoare nici una din părțile împricinate nu ar fi obligate să plătească celeilalte suită.
d) atribuindu-se reclamanților 1/2 din suprafața de teren aflată în proprietate comună, lotul lor, care nu este grevat de servitute de trecere în favoarea pârâtului-recurent ar avea o suprafață de cca. 494 mp. or, pe această suprafață se poate construi un imobil de locuit de dimensiune medie, spre mare, care să fie format din mai multe apartamente și să aibă mai multe nivele.
În aceste condiții reclamanții nu pot justifica în nici un fel pretenția lor ca partajul să se facă după o variantă din cele propuse de expert care le-ar atribui lor o suprafață mai mare de teren decât 1/2 parte din total, dar și un drept de servitute de trecere peste lotul atribuit pârâtului recurent.
În instanța de apel reclamanții au depus un certificat de urbanism care a fost eliberat cu certitudine de complezentă, prin care se prevede ca drumul de acces să aibă o lățime de 4 ceea ce este aberant, absurd și totodată și contrar regulilor generale de urbanism în vigoare pentru zona în care se află imobilele supuse partajului.
Astfel prin HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism publicată în Of. nr. 149/16.07.1996, aflat la dosar în copie, s-a stabilit că: "Pentru toate categoriile de construcții și amenajări se vor asigura accese pentru intervenții în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu. În cazul construcțiilor ce formează curți interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o lățime minimă de 3m.".
Raportat la această dispoziție normativă de aplicabilitate generală la nivelul întregii țări, organul administrației locale nu putea decât să se conformeze acestor dispoziții normative, iar prevederea din certificatul de urbanism depus la dosar că drumul de acces trebuie să aibă 4 lățime în cazul dat, este evident abuzivă, nelegală și exorbitantă.
Lățimea de 4 a drumului de acces ar face ca acest drum să treacă prin imediata proximitate a imobilului proprietatea pârâtului-recurent și a ferestrelor existente pe peretele acestui imobil, ceea ce ar fi de natură să-i compromită intimitatea vieții private și să-i creeze un disconfort total și permanent din acest punct de vedere.O astfel de lățime a drumului de acces pentru reclamanți ar face impracticabilă calea de acces a pârâtului recurent în spatele casei sale deoarece i-ar rămâne acestuia numai 2 a respectivei căi de acces și astfel ar fi încălcate normele din Regulamentul general de urbanism fiind impracticabil pentru pompieri și mașinile de intervenție drumul de acces ce ar rămâne la dispoziția pârâtului.
Recurentul declară că are disponibilități financiare pentru a achita sulta corespunzătoare variantelor de partaj (II din expertiza de la fond și A din expertiza din apel) solicitate de el. În acest sens la dosar s-a făcut dovada acestor posibilități și există anexat la dosar dovezi suplimentare, respectiv lista cu depozitele de la CEC Bank SA în sumă de 33036,49 lei și respectiv suma depusă în conturile deschise pe numele său,respectiv suma de 50.479,39 lei.
La data de 24.09.2008, intimații, și au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii atacate și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată ( 9-10 dosar).
În esență, intimații arată că hotărârea instanței de apel a fost motivată, sub toate aspectele, motivele de fapt ale declarație de recurs fiind pur subiective și profund eronate, recurentul având în proprietate o altă locuință, dobândind cota de proprietate din imobil cu titlul de întreținere, iar nu de construire, iar terenul ce urmează a-i fi atribuit nefiind grevat de nici un drept de servitute. Problema disponibilităților financiare ale recurentului nu a făcut obiectul dezbaterilor în fața primei instanțe.
Verificând hotărârea atacată, curtea apreciază că recursul pârâtului este fondat, astfel că îl va admite, în considerarea celor ce urmează:
Sub aspectul stării de fapt, instanțele de fond au stabilit cu certitudine că imobilul care face obiectul cererii de împărțeală judiciară este situat administrativ în C-N-, identificat cu nr. top 15792 în CF nr. 5760 C-N și reprezintă casă și teren în suprafață de 275 stj.p. Coproprietarii acestui imobil sunt: reclamantul, în cotă de 2/16 părți; reclamantul, în cotă de 3/16 părți, reclamanta, în cotă de 3/16 și pârâtul, în cota de 8/16 părți.
Totodată, instanța de apel a reținut o valoare a terenului supus partajului de 70 EUR/mp. și o valoare de - lei ( 40228 EUR ), pentru construcție.
Instanța de apel a dispus sistarea stării de coproprietate în modalitatea împărțirii în natură, prin formarea a două loturi și atribuirea lor, după cum urmează: parcela formată din casă și teren în suprafață de 375 mp. a fost atribuită pârâtului, iar parcela formată din teren în suprafață de 614 mp. A fost atribuită reclamanților, împreună, cu obligarea pârâtului la plata unei sulte în valoare de 47.517 lei, în scopul echilibrării valorice a celor două loturi, conform variantei a III - a din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. Poșta.
Criticile dezvoltate de către pârât, prin declarația de recurs, vizează în exclusivitate terenul supus partajului, acceptând soluția instanței cu privire la construcție, în sensul ca aceasta să-i fie atribuită în întregime, cu obligarea corelativă la plata echivalentului valoric al cotelor deținute de reclamanți. Sub acest aspect, observă curtea că intimații în mod constant și-au exprimat poziția procesuală în sensul atribuirii acestui bun pârâtului.
În privința terenului, recurentul solicită în esență partajarea acestuia în natură prin formarea a două parcele sensibil egale ca suprafață și valoare.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 6731. proc. civ. judecarea oricăror cereri de împărțeală privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună se face cu procedura prevăzută în capitolul VII al proc. civ. dacă legea nu stabilește o altă procedură.
În art. 6739.proc. civ se stipulează că pentru formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri sau altele asemenea.
În principiu, instanța va face împărțeala în natură, prin formare de loturi și atribuirea lor, iar în cazul în care loturile nu sunt egale valoric, ele se vor întregi printr-o sumă în bani; în acest sens sunt dispozițiile art. 6735alin. 2. proc. civ.
În speță, instanța de apel a procedat la o împărțeală în natură a imobilului care face obiectul dreptului de proprietate comună pe cote părți, însă la formarea și atribuirea loturilor a optat pentru una dintre variantele de partaj propuse de expert care nesocotește criteriile stipulate în art. 6739. proc. civ. conducând în final la un partaj inechitabil, de natură să diminueze considerabil valoarea economică a lotului atribuit pârâtului prin partaj, reprezentând teren în suprafață de 375 mp. în cea mai mare parte ocupat de construcția cu destinație de casă de locuit, lipsită astfel de o suprafață aferentă strict necesară folosinței.
Varianta de partaj solicitată de către recurent corespunde mărimii cotelor părți deținute de coproprietari, printr-o împărțire relativ egală a întregii suprafețe de teren, în condițiile în care pârâtul deține singur o cotă de parte din imobil. Totodată, se asigură, prin această variantă, o suprafață de teren utilă construcției și un lot corespunzător în favoarea pârâților, având aproximativ aceeași suprafață, și acces direct la drumul public pe o lățime de 3 metri, necesară și suficientă pentru intervenția mijloacelor de stingere a incendiilor și alte împrejurări de forță majoră. Această variantă de partaj asigură implicit respectarea normelor Regulamentului general de urbanism, aprobat prin nr.HG 525/1996, republicat, referitoare la respectarea acceselor obligatorii și amplasamente în interiorul parcelei ( art.24-26 ).
Prin urmare, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 2și 3 raportat la art. 304 pct. 9. proc. civ. curtea va admite recursul pârâtului și va modifica decizia instanței de apel cu privire la soluția dată capătului de cerere având ca obiect partaj judiciar.
Într-o nouă judecată a fondului, curtea va dispune încetarea stării de coproprietate conform variantei A din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. exp. Poșta la data de 23.05.2007 ( 55 dosar tribunal), urmând ca pentru echilibrarea valorică a celor două loturi pârâtul să fie obligat la plata unei sulte în sumă de 70.400 lei, în favoarea reclamanților, corespunzător mărimii cotelor de proprietate deținute de aceștia.
Toate celelalte dispoziții ale deciziei urmează a fi menținute.
Aplicând dispozițiile art. 316 raportat la art. 274. proc. civ. curtea va obliga intimații să plătească recurentului cheltuieli de judecată în recurs în cuantum de 9,65 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru datorată potrivit dispozițiilor Legii nr. 146/1997 dispunând totodată restituirea către recurent a diferenței de 1.098,78 lei, taxă judiciară de timbru achitată în recurs și nedatorată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 256/A din 14 mai 2008 Tribunalului Cluj pe care o modifică în parte, cu privire la soluționarea capătului de cerere având ca obiect partajul judiciar.
Judecând, dispune încetarea stării de coproprietate asupra imobilului identificat cu nr. top 15792 în CF. nr. 5760 C, reprezentând casă și teren în-, C-N, prin partaj conform variantei A din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de exp. ing. Poșta la data de 23 mai 2007, după cum urmează:
- parcela cu nr. top nou 15792/1 reprezentând casă și teren în suprafață de 494 mp. în-, se atribuie pârâtului .
- parcela cu nr. top nou 15792/2, reprezentând teren în suprafață de 495 mp, în- se atribuie reclamanților, în coproprietate, cotele fiind cele înscrise în cartea funciară.
Obligă pârâtul să plătească reclamanților suma de 70.400 lei pentru echilibrarea valorică a loturilor, respectiv: 17.600 lei reclamantului, 26.400 lei reclamantului și 26.400 lei reclamantei.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei.
Obligă intimații să plătească recurentului 9,65 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Dispune restituirea, către reclamantul, a diferenței de taxă judiciară de timbru achitată în recurs, în cuantum de 1098,78 lei, și nedatorată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 2008
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.BD/dact.MM
2ex
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Denisa BăldeanJudecători:Denisa Băldean, Lucia Ștețca Eugenia Pușcașiu
