Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Încheierea /2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMANI
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 8 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Rodica Duboșaru
JUDECĂTORI: Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în com., sat, nr.265, jud.P, împotriva deciziei civile nr.563/9.10.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în com. sat, nr. 394, Jud.
Recurs timbrat cu 44 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - nr.5630/08.01.2008 și 0,15 lei timbru judiciar anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-reclamant personal și asistat de avocat din Baroul d e Avocați P potrivit împuternicirii avocațiale nr.13/24.11.2007 și intimatul-pârât personal și asistat de avocat potrivit împuternicirii avocațiale nr.419/19.12.2007 aflată la fila 10 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin intermediul serviciului registratură intimatul-pârât Gad epus la dosarul cauzei întâmpinare.
Se comunică un exemplar de pe întâmpinare recurentului-reclamant.
Părțile având pe rând cuvântul prin apărători, arată că alte cereri nu mai au de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarațiile părților prin apărători, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul-reclamant, arată că decizia civilă nr.563/9.10.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova este nelegală și netemeinică, întrucât în mod eronat instanța a apreciat că imobilul nu poate fi partajabil în natură și a atribuit astfel imobilele de la pct."Acasă" intimatului-pârât pentru îmbunătățirile pe care acesta le-ar fi adus.
De asemenea, contestă adeverința nr.13762/28.11.2007 eliberată de Primăria Comunei, arătând că în mod eronat a fost trecută ca fiind
fiica lui, în realitate aceasta fiind nora acestuia, aspect confirmat și de părți.
Precizează că terenul în suprafață de 2085 situat în intravilanul comunei are o deschidere la calea comună de 14,68 m, fiind pe deplin partajabil în natură.
În ceea ce privește imobilul casă de locuit, arată că acesta, fiind situat în mediul rural, având patru camere, prispă, antreu și bucătărie, fără alte utilități, fiind de tip "vagon" și având două intrări, este posibilă partajarea în natură în două loturi, fiecăruia revenindu-i astfel câte trei încăperi.
Arată, de asemenea, că atât imobilul casă de locuit, cât și terenul aferent acestuia au fost folosite permanent în comun de către părți și de succesorii acestora, iar timp de 19 ani pârâtul-intimat nu a mai efectuat nici o lucrare proprie la imobilele situate la pct."Acasă".
Solicită admiterea recursului, desființarea deciziei nr.563/09.10.2007 a Tribunalului Prahova și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Câmpina pentru efectuarea unei expertize în vederea partajării în natură a imobilului situat în pct."Acasă".
Cu cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-pârât, arată că susținerile recurentului-reclamant sunt în contradicție cu probele dosarului, instanțele anterioare au apreciat în mod corect că terenul în litigiu nu are lățimea corespunzătoare la stradă și nu se pot face două loturi distincte, iar imobilul casă de locuit nu este partajabil în natură, astfel încât se insistă cu rea-credință ca acesta să fie partajat.
De asemenea, arată că nu s-a dovedi de către recurent existența vreunui prejudiciu, mai mult decât atât, acesta a primit bunuri în natură.
Referitor la cererea de casare cu trimitere a cauzei spre rejudecare, consideră că aceasta este nelegală, deoarece nu s-a invocat vreun motiv de casare.
Consideră că hotărârile pronunțate de instanțele de fond și apel sunt legale și temeinice.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei civile nr.563/09.10.2007 a Tribunalului Prahova.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 15 ianuarie 2008.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 8 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
GREFIER,
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120
ROMANI
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 28
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Rodica Duboșaru
JUDECĂTORI: Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în com., sat, nr.265, jud.P, împotriva deciziei civile nr.563/9.10.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în com. sat, nr. 394, Jud.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 8 ianuarie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru data de 15 ianuarie 2008, când a dat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Câmpina sub nr- reclamantul a chemat în judecată civilă pe pârât solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale rămase de pe urma defuncților și.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că la decesul tatălui său care a avut loc la 21 august 1982, au rămas ca moștenitori soția supraviețuitoare, el și pârâtul în calitate de fii, și ca avere succesorală bunurile menționate în certificatul de moștenitor nr.204 /13 martie 1985, ulterior eliberându-se titlul de proprietate nr. 7055/21 septembrie 1993 prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1 ha. moștenitorilor defunctului, teren aflat în tarlaua 10, parcela 482, 483 și 342/29.
A mai arătat reclamantul că după decesul mamei sale au rămas ca moștenitori el și pârâtul în calitate de fii, cu cote egale asupra masei partajabile care se află exclusiv în posesia pârâtului.
Prin întâmpinarea cerere reconvențională depusă la dosar, pârâtul a precizat că este de acord cu partajarea averii succesorale solicitând să i se atribui imobilul teren cu construcție în lotul său, motivat de faptul că a efectuat îmbunătățiri la construcție,la rândul lui a solicitat să se deducă din valoarea masei de împărțit val. lucrărilor efectuate și menționate expres în cuprinsul cererii reconvenționale și a cerut de asemenea să se aducă la masa de partaj pasivul succesoral constând în cheltuielile de întreținere a defuncților în perioada cât aceștia au fost bolnavi precum și cheltuielile de înmormântare și pomeni suportate exclusiv de el.
Reclamantul prin întâmpinarea depusă la dosar a negat susținerile pârâtului în legătură cu edificarea anumitor lucrări, pretins a fi efectuate de pârât la imobilul succesoral și a precizat că multe din acestea au fost efectuate în perioada când ambii părinți trăiau, cu contribuție comună iar în privința pasivului succesoral a precizat că deși pârâtul a avansat cheltuielile le-a recuperat integral în ce privește pe mama părților, în timp ce cheltuielile cu înmormântarea și parastasele prilejuite cu decesul tatălui au fost suportate exclusiv de defuncta lor mamă.
A solicitat același reclamant prin cererea completatoare ca pârâtul să fie obligat să aducă la masa de împărți mai multe bunuri mobile și obligarea pârâtului la plata val. lipsei de folosință a terenurilor menționate în titlul de proprietate nr. 7055/21 septembrie 1993.
După administrarea probatoriilor cu interogatorii, acte martori și expertiză topometrică Judecătoria Câmpinaa pronunțat la 21 aprilie 2006 încheierea de admitere în principiu prin care a admis în principiu în parte acțiunea completată și în principiu în parte cerere reconvențională constatând deschise cele două succesiuni, succesorii defuncților, cotele și compunerea masei partajabile.
S-a constatat ce lucrări de îmbunătățiri a efectuat pârâtul la construcția bun succesoral și a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata lipsei de folosință și deducerea parțială a pasivului succesoral,reținând că ambele părți au suportat cheltuielile acestea.
Aceeași instanță a desemnat experți constructor și merceolog pentru identificarea bunurilor, evaluarea lor, dispunând ca expertul topometru să întocmească propunerile de lotizare.
După efectuarea expertizelor dispuse prin încheierea e admitere în principiu și a unei alte expertize construcții judecătoria Câmpinaa pronunțat sentința civilă nr.1559/28 mai 2007,prin care admițând în parte acțiunea completată și în parte cererea reconvenționale și a dispus partajarea bunurilor succesorale conform variantei 1 din expertiza topometrică lotizare completare întocmită de expert atribuind reclamantului 2 suprafețe de teren extravilan și obligându-l la plata unei sulte de 6.715,85 lei iar pârâtului terenul în suprafață de 2085 mp. și casa aflată pe acesta precum și îmbunătățirile aduse imobilului.
Prin aceeași sentință s-au respins capetele de cerere privind obligarea pârâtului la plata lipsei de folosință a imobilului bun succesoral și deducerea parțială a pasivului succesoral ca neîntemeiate.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că această variantă de atribuire a bunurilor respectă dispozițiile art.673/1 și 9 Cod pr.civilă și art. 741, 742 cod civil deoarece bunurile se împart în natură cu respectarea drepturilor valorice, se respectă posesia, construcția fiind atribuită pârâtului care a și efectuat îmbunătățiri la aceasta.
Prin apelul declarat împotriva acestei sentințe reclamantul a susținut că este nelegală și netemeinică deoarece s-au încălcat dispozițiile legale în ce privește atribuirea bunurilor în natură, punându-se temei pe expertiza construcții care a apreciat că imobilul casă de locuit nu poate fi împărțit în natură deși o atare împărțire este perfect posibilă întrucât imobilul este situat în zona rurală fără instalații sanitare, și împărțirea se impunea cu atât mai mult cu cât casa are două intrări separate,este tip vagon cu mai multe camere care nu comunică între ele. A susținut apelantul că în mod greșit instanța și-a însușit concluziile experților constructor care au argumentat că imobilul nu poate fi comod partajat în natură pentru că nu s-ar putea constitui două unități locative distincte, deoarece o atare împărțire este posibilă față de situarea imobilului, de modul în care sunt amplasate camerele, fiecare din ele putând constitui o unitate locativă de sine stătătoare,că terenul pe care se află amplasată construcția are o suprafață mare, cu o deschidere mare la stradă de 14,65 ml.permițând crearea unor loturi suficient de mari pentru ambele părți.
Pe baza acelorași probe Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia civilă nr.563 din 9 octombrie 2007, prin care a respins ca nefondat apelul reclamantului și cererea de refacere a probelor ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel tribunalul a reținut că la instanța de fond s-au efectuat expertize,au fost audiați martori,interogatoriile părților astfel că nu se impune refacerea sau completarea probelor, cererea formulată de apelant fiind neîntemeiată, și că pe fondul cauzei în mod corect s-a omologat varianta I de lotizare din expertiza în care ambele părți primesc bunuri în natură iar imobilul casă de locuit este atribuit intimatului pârât,el nefiind comod partajabil în natură așa cum rezultă din expertiza, pârâtul fiind cel care a adus și îmbunătățiri imobilului.
A mai reținut tribunalul că reclamantul apelant primește mai multe suprafețe de teren în natură și potrivit art.673/9 Cod pr.civilă la formarea și atribuirea loturilor instanța ține seama și de acordul părților,mărimea cotei ce se cuvine fiecăruia, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților și faptul că unul din coproprietari a făcut îmbunătățiri respectându-se și posesia bunurilor.
Împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs în termen legal reclamantul considerând-o nelegală și netemeinică în raport de prevederile art.304 Cod pr.civilă, constând în aceea că în mod greșit ambele instanțe au concluzionat că imobilele de la punctul acasă, respectiv terenul în suprafață de 2085 mp și casa aflată pe acesta nu pot fi împărțite în natură și nu pot fi astfel atribuite ambelor părți, o atare concluzie bazându-se pe expertizele efectuate în cauză. A arătat recurentul că suprafața de 2085 mp. intravilan care are o deschidere la calea publică de 14,68 ml poate fi lesne și pe deplin împărțit în două loturi de peste 1000 mp. fiecare, expertul topometru neprecizând în lucrarea sa nici un impediment care să ducă la împărțirea acestuia în două loturi.
În ce privește casa de locuit s-a susținut de recurentul că și aceasta poate fi împărțită în natură având în vedere faptul că are configurația tip vagon, fiind compus din 4 camere, prispă,antreu bucătărie și alte utilități care nu comunică între ele, că deja are două intrări separate și cu cheltuieli minime el poate fi împărțit și atribuit ambelor părți,neputându-se susține că din acest imobil nu se pot realiza două unități locative distincte.
Același recurent a susținut că împrejurarea că intimatul a efectuat lucrări la imobilul succesorale nu constituie un argument care să ducă la atribuirea imobilului în totalitate acestuia, în condițiile în care aceste lucrări au fost efectuate în timpul vieții părinților, cu peste 19 ani în urmă, dată de la care intimatul nu a mai efectuat lucrări, toate cele efectuate de el fiind în fapt necesare pentru normala folosință a casei și grădinii
A mai susținut recurentul că se impunea ca terenul de la punctul Acasă și construcția să fie atribuite ambelor părți cu atât mai mult cu cât locuiește în condiții improprii împreună cu întreaga sa familie compusă din 7 persoane.
În dovedirea susținerilor sale recurentul a depus la dosar certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local din care rezultă că acesta figurează în evidențele fiscale cu teren reconstituit pe numele defunctei conform titlului de proprietate nr.7080/21 septembrie 1993 și o adeverință eliberată de Primăria comunei care atestă că recurentul este înscris în registrul agricol volumul I poziția 56 nr.casă.265 sat cu următorii membrii de familie - fiu, - fiu, - fiică, - fiu, - fiică, (noră conform susținerilor părților) și.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul de față este fondat în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:
Instanța de fond a fost investită cu soluționarea unei cereri de ieșire din indiviziune promovată de reclamantul recurent în contradictoriu cu fratele său intimatul pârât,asupra averii succesorale rămase de pe urma autorilor lor compusă din mai multe suprafețe de teren printre care un teren intravilan situat în comuna în suprafață de 2085 mp. și casa de locuit cu anexele acesteia,amplasate pe terenul acesta.
Prin hotărârea pronunțată, judecătoria a dispus împărțirea averii succesorale conform variantei I din raportul de expertiză topometru completare a expertului, în sensul că a atribuit reclamantului teren în suprafață de 7915 mp. teren extravilan situat în comuna sat, 5000 mp. situat în comuna, județ D, categorie de folosință arabil, iar pârâtului intimat suprafața de 2085 mp. teren intravilan comuna, casa de locuit situată pe acesta și îmbunătățirile aduse de el imobilului, cu obligarea reclamantului la plata unei sulte de 6715,85 lei.
Atât instanța de fond cât și instanța de apel au reținut că se impune această modalitate de împărțire a bunurilor deoarece terenul intravilan împreună cu casa aflată pe acesta nu pot fi împărțite în natură pentru a se asigura unități locative distincte și pentru că acest mod se respectă și posesia pe care pârâtul intimat a exercitat-o asupra casei, el fiind cel care a făcut îmbunătățiri.
Din examinarea expertizelor efectuate în cauză rezultă că expertul topometru care a și formulat propunerile de lotizare a identificat și evaluat terenul dar acesta nu a precizat dacă față de suprafața terenului,de deschiderea pe care acesta o are la calea publică și locul situării construcției pe el poate sau nu să fie împărțit în natură, expertul mulțumindu-se să preia concluziile experților constructori care au arătat că imobilul casă de locuit nu poate fi comod partajat în natură și astfel a formulat propuneri de atribuire în întregime uneia din părți atât a terenului cât și a construcției.
În mod normal acest expert însărcinat de instanță să facă propuneri de lotizare în mai multe variante având în vedere și dorințele părților și dispozițiile legale, trebuia să-și expună punctul de vedere cu privire la posibilitatea partajării în natură a terenului în condițiile în care pe tot parcursul procesului recurentul a susținut că imobilele din punctul acasă pot fi comod partajate în natură.
Pe de altă parte, în cauză s-au efectuat două expertize construcții, ambii experți concluzionând că imobilul nu poate fi împărțit în natură pentru că nu s-ar crea unități locative distincte.
În raportul de expertiză întocmit de expert, acesta își exprimă opinia că imobilul nu se poate partaja pentru că nu se pot crea două unități de locuit distincte fiecare cu bucătărie și grup sanitar propriu și că lățimea terenului pe care se află situată casa nu permite realizarea de loturi, deși același expert în același raport de expertiză arată că nu a întocmit propuneri de lotizare pentru că acestea au fost date în sarcina expertului topometru care să le realizeze în raport de modul de împărțire a terenului.
Ori, expertul topometru însărcinat cu întocmirea variantelor de atribuire nu se preocupă de posibilitatea împărțirii în natură a terenului preluând concluziile expertului constructor în a cărui opinie casa nu poate fi împărțită.
Pe aceste concluzii și-au bazat instanțele hotărârile fără a se preocupa de stabilirea cu certitudine a posibilității sau imposibilității împărțirii în natură a acestor bunuri, cu atât mai mult cu cât din schița de plan anexă la raportul de expertiză construcții rezultă că acest imobil are intrări separate, mai multe încăperi care teoretic ar putea fi împărțite, neputându-se pune problema creării de unități locative distincte în sensul dispozițiilor legale,astfel ca fiecare unitate locativă să aibă bucătărie și grup sanitar propriu, locuința fiind situată în mediul rural și neavând grup sanitar încorporat.
Sub acest aspect instanțele erau datoare să ceară experților să-și argumenteze opiniile exprimate în sensul imposibilității partajării în natură a imobilelor respective și să cenzureze aceste rapoarte de expertiză pentru că numai astfel se poate da eficiență prevederilor art.673/9 Cod pr.civilă și art.741 Cod civil.
Numai după ce făcea acest lucru instanța se putea pronunța în mod corect asupra modalității de ieșire din indiviziune cu atât mai mult cu cât din actul nou depus în recurs rezultă că recurentul are condiții improprii de locuit,el având familie compusă din 7 persoane toți ocupând un imobil.
În acest sens se impune refacerea rapoartelor de expertiză cu atât mai mult cu cât expertul care a efectuat propunerile de lotizare a preluat datele expertizei deși s-au efectuat două expertize construcții, iar instanța nu a precizat acestui expert care expertiză construcții să o aibă în vedere la formularea propunerilor de lotizare.
Pe de altă parte expertul evaluează imobilul succesoral ajungând la alte valori dar nu evaluează îmbunătățirile pe care intimatul le-a adus casei de locuit mulțumindu-se să le preia din expertiza, ceea ce nu este corect, acest expert desemnat să identifice și să evalueze imobilului având obligația să evalueze și îmbunătățirile aduse de intimat casei așa cum au fost reținute prin încheierea de admitere în principiu.
Preluarea valorilor îmbunătățirilor din expertiza nu este legală și pentru faptul că acest din urmă expert evaluează și alte îmbunătățiri decât cele reținute prin încheierea de admitere în principiu.
Instanțele au avut în vedere contravaloarea acestor îmbunătățiri pe care intimatul le-a adus imobilului, au avut în vedere de asemenea și posesia pe care părțile au exercitat-o dar nu au avut în vedere și alte criterii ce trebuie satisfăcute atunci când se impune împărțirea bunurilor,nerespectând în totalitate prevederile art. 673/9 Cod pr.civilă și art.741 Cod civil, prin sentința pronunțată de instanța de fond rămânând neatribuite părților bunurile mobile care au fost identificate și evaluate.
Având în vedere cele arătate recursul de față este fondat urmând ca în conformitate cu disp.art.312 pct.2 Cod pr.civilă să fie admis, pe cale de consecință să se caseze decizia pronunțată de tribunal și să se trimită cauza aceleiași instanțe pentru a proceda conform considerentelor prezentei decizii, urmând ca după aceea, respectiv după refacerea probelor în acest sens să se pronunțe asupra modalității de ieșire din indiviziune, cu respectarea dispozițiilor legale, tribunalul fiind instanță de apel cale de atac care datorită caracterului devolutiv poate să refacă probatoriile administrate la instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 563/9 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul pârât și în consecință;
Casează sus menționata decizie și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal pe linia considerentelor prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. EM/BA
3 ex./16.01.2008
4321/2005 Jud.Câmpina
nr- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120/2006
Președinte:Rodica DuboșaruJudecători:Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
