Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
ECIZIA NR. 983
Ședința publică din data de 30 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Andra Corina Botez
JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamantele, domiciliată în comuna, sat, nr.320, jud.P, domiciliată în P, str.-.- G nr. 5.20.C.4.58, jud.P, domiciliată în P,-.2..A.4.18, jud.P, () -, domicliată în P,-.2..1.7, jud.P și de pârâta, domiciliată în comuna Cislău, sat, județ B, împotriva deciziei civile nr. 381/25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intervenienta, domiciliată în comuna, sat, jud.
Recursuri timbrate cu 10 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - nr.-/30.11.2009 și 0,15 lei timbru judiciar și respectiv 9,50 lei taxă judiciară de timbru în conform chitanței seria - nr.- /30.11.2009 și 0,15 lei timbru judiciare, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentele-reclamante, -, reprezentate de avocat G din Baroul d e Avocați P, în baza împuternicirii avocațiale nr.137/17.11.2009, recurenta-pârâtă prin avocat din Baroul d e Avocați P, în baza împuternicirii avocațiale nr.108 /10.10.2009.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile, având pe rând cuvântul prin apărători, arată că alte cereri nu mai au de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarațiile părților prin apărători, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat G având cuvântul pentru recurentele-reclamante, arată că, printr-o analiză eronată a materialului probator existent, nu au fost reținute la masa de partaj toate suprafețele de teren indicate în acțiune și recunoscute prin întâmpinarea - cerere reconvențională formulată de pârâta.
Precizează că, de comun acord, părțile au arătat că, dacă pentru unele din suprafețele de teren solicitate a fi incluse la masa de partaj au fost emise titluri de proprietate, nu era necesară emiterea acestora și pentru celelalte suprafețe, atât timp cât la dosarul cauzei există acte din care rezultă că acestea nu au fost supuse cooperativizării.
Apreciază ca fiind greșit reținută împrejurarea potrivit căreia pasivul succesoral fost suportat în exclusivitate de pârâta-intimată, deoarece nu s-a făcut nicio dovadă a sumei cheltuite cu înmormântările și pomenile creștinești ale celor doi defuncți.
Precizează că nu a fost reținută la masa de partaj cantitatea de 1.000 l Ť. existentă în domiciliul defuncților la data decesului lui, respectiv la 21.05.2005, deși prin probatoriul testimonial administrat în cauză s-a făcut dovada existenței acestei cantități.
Consideră că în mod eronat a fost omologată varianta unică de lotizare din raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul, deoarece intimata-pârâtă deține în totalitate bunurile ce fac parte din masa de împărțit, iar recurentele-reclamante nu posedă nimic din această masă, iar în această situație expertul avea obligația să întocmească mai multe variante de lotizare.
Solicită admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârilor pronunțate și a încheierii interlocutorii de partaj, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea întocmirii și omologării unei variante optime de lotizare.
Referitor la recursul declarat de pârâta, solicită admiterea acestuia în parte, numai în ceea ce privește terenurile ce urmează a fi incluse la masa de partaj.
Avocat având cuvântul pentru intimata-pârâtă, arată că instanța de apel a pronunțat o decizie nelegală, deoarece a exclus de la masa partajabilă terenul în suprafață de 65 și magazia de 30 p, reținând în mod greșit că nu s-a făcut dovada că acestea au constituit bun comun al autorilor.
Mai arată că în mod greșit instanțele anterioare nu au inclus la masa de partaj cele 13 terenuri, casa de locuit și terenul aferent acesteia, motivat de împrejurarea că nu au fost administrate dovezi privind existența și amplasamentul lor.
În continuare critică decizia sub aspectul greșitei atribuiri a celor cinci certificate CEC numai moștenitorilor reclamanților, motivat de faptul că, fiind cuprinse în masa partajabilă, în mod obligatoriu trebuiau incluse într-unul dintre loturi.
Solicită casarea deciziei atacate, trimiterea cauzei la instanța de apel în vederea includerii în masa partajabilă și a terenului de 65 și a casei de locuit amplasată pe acesta, precum și a celor 13 terenuri și a certificatelor CEC.
Referitor la recursul formulat de recurentele-reclamante, solicită admiterea numai în parte a acestuia, în ce privește terenurile solicitate a fi reținute la masa partajabilă, iar cu privire la includerea și a cantității de Ť. arată că, într-adevăr aceasta a fost folosită pentru cele două înmormântări și pomenile creștinești. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor civile de față, reține;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil sub nr.1685/2005, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, solicitând
instanței că prin sentința ce o va pronunța, să se constate deschise succesiunile defuncților, decedat la data de 04.09.2001 și, decedată la data de 21.01.2005, calitatea de moștenitori a părților cu o cota de 1/2 fiecare, componența masei succesorale și să dispună ieșirea din indiviziune asupra acestora.
In motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că la data de 04.09.20001 a decedat, de pe urma căruia au ramas ca moștenitori el și pârâta în calitate de descendenți și, soție supraviețuitoare, iar la data de 21.01.2005 a decedat și aceasta, având ca moștenitori pe cei doi descendenți menționați anterior cu o cota de din succesiune.
În ceea ce privește masa succesorală s-a menționat că aceasta este alcatuită dintr-o casa de locuit cu suprafața de 49 mp. si o magazie de 18 mp. precum si din mai multe terenuri cu categoria de folosință arabil, pasune, faneata, curti constructii, situate pe raza Com. si, identificate prin suprafete si puncte, precum si un teren forestier in suprafata de 2500 mp. inscris in Ocolul Silvic Cislau, tarlaua 33, parcela 1227/8 conform titlului de proprietate nr. 98/18.07.2002.
La data de 21.12.2005 reclamantul a depus o completare la actiune prin care a solicitat partajarea in cote egale si sumei existente la CEC pe numele defunctului in cuantum de 30 milioane ROL, 1000 litri țuica detinuta de parata, precum si produse din bunurile defunctului.
In dovedirea actiunii reclamantul a solicitat proba cu acte, interogatoriu si martori.
Parata a formulat intampinare si cererea reconventionala prin care a solicitat aducerea la masa de partaj a unei case de locuit, a unei magazii situata in Com. sat, ambele ocupate de reclamant, terenul de la pct., Pe coasta ", in suprafata de 0,5 ha. terenul de la pct.,Sat -, in suprafata de 2500 mp. un numar de 5 certificate de depuneri la CEC, iar la stabilirea cotelor să se aiba in vedere cheltuielile efectuate cu cele doua inmormantari ale autorilor defuncti, precum si pomenirile dupa datini.
Prin sentinta civila nr. 1000/2005 Judecatoria Mizila admis exceptia de necompetenta teritoariala invocata din oficiu in raport de ultimul domiciliu al defunctilor si declinat competenta de solutionare cauzei in favoarea Judecatoriei P pe al carei rol cauza a fost inregistrata sub nr-.
La termenul din 21.05.2007 față de împrejurarea că reclamantul a decedat s-a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia, respectiv, și ().
Prin incheirea pronuntata la data de 01.10.2007 Judecatoria Paa dmis in principiu actiunea completata si precizata si in principiu in parte cererea reconventionala precizata si completata, a constatat deschise succesiunile defuncților si, calitatea de succesori a partilor, cotele cuvenite acestora și componenta masei succesorale, inclusiv pasivul succesoral.
Dupa efectuarea expertizelor topo și constructor, prin sentinta civila nr. 9321/03.10.2008 Judecatoria P a admis in parte actiunea completata si in parte cererea reconventionala completata si precizata, a dispus partajarea averii succesorale ramasa de pe urma celor doi defuncti conform variantei unice de lotizare din raportul intocmit de expert completat din oficiu de instanta, retinand ca varianta omologata corespunde prevederilor art. 741 cod civil, respectă criteriul posesiei bunurilor si dorința partilor.
Impotriva sentintei pronuntat au declarat apel reclamantele, și criticând-o pentru nelegalitate pe considerentul că instanța nu a inclus în masa succesorala toate suprafatele de teren indicate in petitul actiunii, deși s-a învederat că pentru o parte din acestea nu s-au depus titlurile de proprietate întrucât zona in care se afla nu a fost supusa cooperativizarii.
In cadrul acestui motiv de apel, reclamantele au mai sustinut ca numai anumite suprafate de teren au fost cooperativizate in zona, astfel incat retinerea din considerentele incheierii si sentintei nu concorda cu probele administrate, pârâta a recunoscut existenta in masa succesorala a terenurilor, iar la dosar s-a depus si actul de proprietate anterior cooperativizarii.
O altă critică a vizat împrejurarea că nu s-a retinut în succesiune cantitatea de 1000. ce a existat în domiciliul defunctilor la data decesului autoarei la 21.01.2005, cu toate că în speță s-au administrat suficiente probe din care sa rezulte această situație.
În continuare s-a menționat că în mod gresit instanta de fond retinut pasivul succesoral ca fiind suportat in exclusivitate de întrucât, in realitate, nu s-a facut dovada sumei care s-a cheltuit pentru inmormantarile si pomenirea celor doi defuncti, martorii audiati relatând ca defunctii s-au pregatit pentru inmormantare inca din timpul vietii, iar in raspunsul la interogatoriu al defunctului- reclamant precizându-se ca intimata este cea care a suportat cheltuielile de inmormantare ale defunctilor dar acestea au fost facute din economiile din timpul vietii de autorii lor.
Ultima nemulțumire a recurentelor s-a referit la omologarea varinatei unice de lotizare din expertiza efectuata de exp., fara a se avea in vedere celelalte probatorii.
La rândul său a declarat apel si parata sustinând că în mod nelegal
instanta de fond a exclus de la masa partajabilă casa de locuit in suprafata de 65 mp. si magazia de 30 mp. aflata in posesia mostenitorilor reclamantului - defunct, desi din probele administrate in cauza reiese ca aceste imobile constituie bun comun al autorilor partilor la care reclamantul ar fi facut unele imbunatatiri.
Totodată s-a precizat că Judecătoria Ploieștia inclus în succesiune numai unul dintre terenurile solicitate, nu si cele 10 terenuri cerute de reclamant si 3 de catre parata fără arata motivele care justică această soluție.
A mai menționat apelanta că prin IAP instanța a inclus in masa succesorala si 5 certificate de depunere la CEC, iar in considerentele sentintei s-a precizat ca se va completa varianta de lotizare intocmita de expert prin atribuirea catre reclamanti celor 5 certificate a cate 500 lei fiecare. Din această formulare rezultă că urma se cuprinde in lotul mostenitorului defunctului la rubrica total
bunuri atribuite aceste 5 certificate, dar in dispozitiv ele nu sunt cuprinse in lotul nr. 1.
Prin decizia civilă nr. 381/25 mai 2009, Tribunalul Prahovaa respins ca nefondate apelurile declarate de reclamante și pârâta.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, în ceea ce privește apelul reclamantelor că, nemulțumirea acestora vizând neincluderea în masa de partaj a tuturor suprafețelor de teren indicate în petitul acțiunii este neîntemeiată, câtă vreme nu s-au administrat probe din care să rezulte existența și amplasamentul lor, înscrisurile prezentând neclarități și neconcordanțe cu aspectele susținute de părți.
Referitor la împrejurarea că instanța nu a reținut cantitatea de 1000 litri Ť. tribunalul a conchis că, prin declarațiile martorilor audiați nu s-a făcut dovada existenței cantității solicitate, iar la înmormântare dar și la parastase s-a consumat asemenea tip de alcool.
În privința pasivului succesoral, tribunalul a constatat că s-a probat suportarea acestuia de către, în exclusivitate, cuantumul său fiind de 10.000 lei, iar criticile reclamantelor în raport de varianta unică de lotizare întocmită de instanță au fost apreciate ca neîntemeiate, câtă vreme se respectă disp.art. 6739Cod proc. civilă și ale art. 741 Cod civil, ținându-se seama totodată de posesia bunurilor și de dorința părților.
Apelul pârâtei a fost respins ca nefondat, pe considerentul că, atât în ceea ce privește nereținerea la masa de partaj a 10 terenuri solicitate de reclamant și 3 suprafețe solicitate de pârâtă, cât și excluderea de la masa de împărțit a suprafeței de 65 mp și a magaziei de 30 mp, aflate în posesia moștenitorului reclamantului decedat pe parcursul procesului, nu s-a făcut dovada susținerilor părților, sub acest aspect.
Pe de altă parte, a fost respinsă și critica vizând neindicarea în dispozitivul hotărârii, în lotul nr. 1, celor cinci certificate CEC, motivat de faptul că o atare nemulțumire este irelevantă, deoarece în opțiunile de lotizare s-a ținut seama și de aceste certificate, care au fost atribuite uneia dintre părți.
Împotriva deciziei sus-menționate au formulat recurs reclamantele -, și () -, criticând-o pentru nelegalitate, pe considerentul că la masa de partaj nu au fost reținute toate suprafețe de teren indicate în acțiune și recunoscute prin întâmpinare de pârâta, deși pentru acestea, în cauză, au fost administrate probatorii, rezultând totodată împrejurarea că în privința lor nu au fost emise titluri de proprietate întrucât sunt amplasate într-o zonă care nu a făcut obiectul cooperativizării.
În continuare, au învederat reclamantele că în mod eronat nu s-a inclus în succesiune cantitatea de 100 litri Ť. aflată în domiciliul defuncților la data de 21.05.2005, cu toate că probatoriul testimonial administrat în cauză a confirmat o atare împrejurare, respectiv depozițiile martorilor audiați coroborate cu poziția oscilantă a intimatei-pârâte din întâmpinarea formulată și răspunsurile sale la interogatoriu.
O altă critică vizează reținerea de către instanțele anterioare a pasivului succesoral ca fiind suportat în exclusivitate de către pârâta-intimată, deși probele administrate au dovedit fără dubiu că intimata nu avea posibilități materiale
pentru a cheltui o asemenea sumă, martorii audiați au învederat că defuncții și-au pregătit încă din timpul vieții cele necesare pentru înmormântare, această situație fiind recunoscută și de reclamantul G, decedat pe parcursul soluționării prezentei cauze.
Ultimul motiv de recurs formulat de către reclamante s-a referit la omologarea de către instanța de fond a variantei unice de lotizare efectuată în cauză de expertul
, reținându-se greșit că aceasta ar fi fost cea dorită de părți. Au învederat reclamantele că, în raport de situația litigioasă dintre ele, coroborat cu împrejurarea că la acest moment pârâta deține toate bunurile ce alcătuiesc masa succesorală, expertul era obligat să întocmească mai multe variante de lotizare prin care să atribuie imobilul pe rând părților, urmând ca instanța, în funcție de celelalte probatorii să aleagă varianta optimă de partajare.
Pe cale de consecință, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârilor pronunțate și a încheierii interlocutorii, conform motivelor formulate.
La rândul său, pârâta a formulat recurs, învederând că decizia atacată este nelegală, întrucât nu a inclus în masa de partaj terenul și casa de locuit precum și 13 terenuri, cu toate că s-au administrat probe atât în ceea ce privește calitatea lor de bun comun al autorilor părților cât și existența și amplasamentul lor.
În privința certificatelor CEC, recurenta-pârâtă a menționat că instanța de apel rămâne în aceeași eroare ca și instanța de fond, în sensul că, în dispozitivul sentinței nu le cuprinde într-un lot, atribuindu-le separat numai moștenitorilor reclamanților.
Deoarece au fost cuprinse în masa partajabilă, era obligatoriu ca aceste certificate să fie incluse în unul din loturi, iar dacă erau evidențiate în lotul reclamanților, atunci ea nu mai putea fi obligată la plata sultei de 1731 lei.
Prin urmare, s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, în vederea includerii în masa partajabilă a bunurilor menționate anterior.
Ambele recursuri au fost întemeiate în drept pe disp. art. 304 pct.7,8 și 9 Cod proc. civilă.
Examinând decizia atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea cauzei, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește recursul declarat de reclamante, instanța apreciază că acesta este nefondat pentru argumentele ce se vor expune în continuare:
O primă critică formulată de reclamante, care de altfel este comună cu cea din recursul pârâtei vizează împrejurarea că la masa de partaj nu s-au reținut toate suprafețele de teren solicitate prin acțiune și cererea reconvențională depusă la dosar.
Prin încheierea interlocutorie din data de 1 octombrie 2007, Judecătoria Ploieștia stabilit ca făcând parte din masa succesorală a defuncților și suprafața de 2500 mp teren cu vegetație forestieră, situat pe raza comunei, conform titlului de proprietate nr. 98/2002, respingând în rest solicitările părților, pe considerentul că pentru restul suprafețelor de teren nu s-au depus nici un fel de acte de proprietate, iar evidențele din registrul agricol prezintă neclarități și contradicții în privința acestora.
Este de necontestat că terenurile solicitate de părți a fi partajate, terenuri situate în pct. "Poarta țârnii", "Pe vale", "Grădina mare", "", "Coasta lui ", "La fâneață", "Acasă", "" și suprafața de 2,5 ha situată pe raza com., nu au făcut obiectul legii fondului funciar, astfel cum reiese din adeverința nr. 3175/2005 eliberată de Primăria ( fila 7 dosar fond Judecătoria Mizil și fila 93 dosar fond Judecătoria Ploiești ), menționându-se că acestea figurează înscrise în rolul agricol al autorilor reclamantelor și pârâtei.
Potrivit dispozițiilor legale (art. 1 din Legea nr. 68/1991) registrul agricol constituie un act de evidență statistică în agricultură, care cuprinde în cele mai multe cazuri date privind suprafețele de teren rezultate din declarații și mai puțin din acte, el neputând face dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor respective.
În condițiile în care pentru terenurile solicitate a face obiectul împărțirii între moștenitori nu s-au administrat în afară de adeverințe de rol agricol coroborate cu recunoașterile părților la interogatoriu, alte dovezi care să probeze dreptul de proprietate al defuncților asupra lor, respectiv acte vechi de proprietate ale acestora, certificate sau adrese emise de autorități din care să rezulte într-un fel sau altul acest drept, extrase emise de arhivele statului care atestă existența dreptului de proprietate, în mod firesc instanța de fond nu a procedat la includerea lor în masa partajabilă, astfel încât criticile formulate sub acest aspect sunt neîntemeiate.
Deși se susține de către reclamante că pentru suprafața de s-a făcut dovada existenței titlului de proprietate (ridicat de pârâta, care a refuzat să-l depună la dosar), iar acesta trebuia reținut la partaj, afirmațiile acestora sunt contrazise de actele și lucrările dosarului.
În afara titlului de proprietate nr. 98/18.07.2002 emis defunctului pentru 0,25 ha teren pe raza comunei, Ocolul Silvic Cislău și reținut prin încheierea interlocutorie, reclamantul Gas usținut că pârâta ar fi ridicat titlul de proprietate pentru 2,5 ha teren fâneață (și nu cum se indică în motivele de recurs) și față de pretinsul refuz al acesteia de a-l depune la dosar, a solicitat la 15 ianuarie 2007 să fie abilitat prin încheierea de ședință să obțină acest înscris (fila 74 dosar fond).
Cu toate că prin încheierea de la acel termen (fila 86 dosar fond) a fost abilitat reclamantul să obțină relații de la Consiliul Local și de la copie de pe acest titlu, la dosarul cauzei nu au fost depuse aceste acte, situație în care ele nu puteau fi reținute la masa succesorală.
Pe de altă parte, în privința terenurilor solicitate de pârâți prin cererea reconvențională ca fiind amplasate în pct. "Pe coastă", " ", "Muchia mare", se constată de asemenea că nu s-au produs nici un fel de înscrisuri care să ateste existența lor în patrimoniul defuncților și dreptul de proprietate al acestora asupra lor.
Următoarele două motive din recursul reclamantelor vizează greșita neincludere la masa de partaj a cantității de 1000 litri Ť. existentă în patrimoniul defuncților la decesul și reținerea pasivului succesoral ca fiind suportat în exclusivitate de pârâta. În opinia recurentelor, o atare împrejurare este în totală contradicție cu probele administrate în cauză, respectiv declarații de martori, interogatorii, care fac dovada existenței unei alte situații de fapt.
Aceste critici vizând greșita stabilire a situației de fapt ca urmare a interpretării eronate a probatoriului administrat, nu mai pot face obiect de analiză al instanței de control judiciar în prezenta fază procesuală, deoarece nu mai constituie motiv de recurs în actuala reglementare, pct.11 al art.304 Cod proc.civilă, singurul care permitea cenzurarea în recurs a greșelilor grave de fapt consecutive greșitei aprecieri a probelor, fiind abrogat.
Referitor la varianta de lotizare omologată de instanța de fond, se reține că, în cadrul acesteia, reclamanților le-a fost atribuită în lot suprafața de 2500 mp precum și cele 5 certificate CEC, iar pârâtei construcția bun succesoral, împreună cu restul de 2500 mp, urmând ca pentru egalizarea valorică a loturilor aceasta din urmă să plătească sultă 1731 lei.
În condițiile în care, în raportul de expertiză construcții efectuat de ing. nu s-a menționat că imobilul construcție ar putea fi partajat astfel încât să se constituie două unități locative distincte, expertul a învederat prin lucrarea întocmită că acesta este rezultatul dorinței părților și ține cont de posesia lor (fila 214 dosar fond), în mod corect instanța de fond a omologat această lucrare, întrucât se respectă prevederile art. 741 cod civil și art. 6739Cod proc.civilă.
În raport de aceste considerente și ținând cont de împrejurarea că la instanța de fond reclamantele, prin apărător, nu au formulat obiecțiuni la lucrarea întocmită, ci au solicitat efectuarea partajului conform acestei variante unice din raportul de expertiză-completare, astfel cum reiese din practicaua sentinței atacate (fila 223 dosar nr- al Judecătoriei Ploiești ), nemulțumirile lor din recurs, în sensul întocmirii mai multor variante de lotizare, apar ca nefondate și urmează a fi respinse în consecință.
Având în vedere argumentele expuse în precedent, Curtea apreciază că nu sunt incidente în speță disp.art. 304 pct.7,8,9 Cod proc.civilă, invocate de reclamanți în susținerea cererii de recurs, motiv pentru care în baza art. 312 alin.1 Cod proc.civilă, va respinge ca nefondată calea de atac promovată de aceștia.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâta, se reține că nemulțumirea sa vizând neincluderea la masa de partaj a celor 13 terenuri a fost deja analizată odată cu recursul reclamanților și respinsă pentru considerentele arătate, situație în care nu se va mai proceda la o nouă examinare a acesteia.
Referitor la terenul de 65 mp și magazia aflată pe acesta în suprafață de 30 mp, se apreciază că în mod corect ele nu au fost incluse în masa succesorală, în condițiile în care nu s-au făcut probe, în sensul art. 1169 Cod civil, că ele ar fi făcut parte din succesiunea autorilor părților. Pe cale de consecință,în masa de împărțit s-a reținut doar construcția de 49 mp împreună cu magazia de 18 mp, pentru care defuncții aveau autorizație de construcție emisă în anul 1961 și cu care ei figurau în evidențele primăriei.
Sub aspectul certificatelor de depunere în valoare de 5 milioane lei vechi fiecare, având seria A nr. --- emise pe numele lui, se constată că prin încheierea interlocutorie din data de 1 octombrie 2007, acestea au fost reținute ca făcând parte din succesiunea defuncților.
Deși prin sentința civilă nr. 9321/20 octombrie 3008 pronunțată de JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
P aceste certificate în valoare totală de 2500 lei au fost incluse în lotul reclamanților, instanța, având în vedere că pârâtei i se cuvenea cota de din ele (căreia îi corespunde valoarea de 1250 lei), trebuia să procedeze la reducerea sultei pe care ea o datora reclamanților cu suma mai sus menționată. În atare situație, după efectuarea acestei operații, sulta pe care pârâta trebuia să o achite reclamanților era de 481 lei(reprezentând diferența dintre sulta de 1731 lei stabilită în urma atribuirii bunurilor imobile și suma de 1250 lei ce constituie c/val cotei de din certificatele de depunere atribuite reclamanților).
Pe cale de consecință, în raport de considerentele menționate anterior, Curtea apreciază că în privința acestor certificate, recursul pârâtei este fondat, motiv pentru care în baza art. 312 alin.3 Cod proc.civilă îl va admite și va modifica în parte decizia, în sensul că va admite apelul pârâtei, va schimba în parte sentința Judecătoriei Ploiești, precizând că sulta pe care lotul 2 trebuie să o plătească lotului 1 este de 481 lei.
Urmează a se menține, pe cale de consecință, restul dispozițiilor deciziei și sentinței.
Deoarece recurentele-reclamante se află în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod proc.civilă, vor fi obligați să plătească recurentei-pârâte suma de 800 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantele, domiciliată în comuna, sat, nr.320, jud.P, domiciliată în P, str.-.- G nr. 5.20.C.4.58, jud.P, domiciliată în P,-.2..A.4.18, jud.P, () -, domiciliată în P,-.2..1.7, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 381/25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu recurenta-pârâta, domiciliată în comuna Cislău, sat, județ B și intervenienta, domiciliată în comuna, sat, jud.
Admite recursul declarat de pârâta, domiciliată în comuna Cislău, sat, județ B, împotriva deciziei civile nr. 381/25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și în consecință:
Modifică în parte decizia civilă nr. 381/25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în sensul că admite apelul pârâtei. Schimbă în parte sentința civilă nr. 9321/20 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în sensul că sulta pe care lotul nr.2 trebuie să o plătească lotului nr. 1 este de 481 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței și deciziei.
Obligă recurenții-reclamanți să plătească recurentei-pârâte suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
--- - - - -- -
Fiind în zile libere fără plată,
conform Legii nr.329/2009, prezenta
se semnează de Președintele instanței
Grefier,
Red.VG
Tehnored.CC
8 ex/17.12.2009
nr. 3527/2006 Judecătoria Ploiești
Judecătoria Ploiești
nr- Tribunalul Prahova
,
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120/2006
Președinte:Andra Corina BotezJudecători:Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
