Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 219/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 219/
Ședința publică din 06 Iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu judecător
JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de contestatorii și, domiciliați în comuna, sat, județul V, împotriva deciziei civile nr.126/R din 28 martie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică au răspuns: contestatorul, intimata (), lipsă fiind contestatorul, G, și.
Procedura este legal îndeplinită.
Cererea este legal timbrată cu suma de 10 lei - taxă judiciară de timbru, achitată cu chitanța seria - nr.- din 6.06.2008, aflată la fila 31 din dosar și timbru judiciar în valoare 3 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-au depus note scrise din partea contestatorului, însă nu au fost semnate de acesta.
Se procedează la semnarea notelor scrise de către contestatorul, în ședința publică de astăzi.
Contestatorul depune la dosar un memoriu și precizează că, de fapt numitul este decedat iar intimatul citat în cauză este fiul acestuia.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.
Contestatorul solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost motivată în scris, întemeiată pe dispozițiile art.318 Cod procedură civilă, arătând că este nemulțumit de hotărârea pronunțată în recurs, solicitând rejudecarea acestuia.
Intimata () solitică respingerea contestației în anulare ca nefondată.
CURTEA:
Constată că, rin p. cererea înregistrată la Judecătoria Rm. V la nr.8237/2000, reclamantul i-a chemat în judecată pe pârâții, și, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea averii rămase de pe urma autorilor lor, decedat la 29 martie 1980 și a, decedată la 15 ianuarie 1990, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul arată că de pe urma autorului au rămas ca moștenitori acceptanți: reclamantul, cu o cotă de din masa succesorală și autoarea a, cu o cotă de din masa succesorală; iar de pe urma autoarei au rămas ca moștenitori părțile, cu o cotă de câte fiecare.
Masa succesorală a autorului se compune din următoarele bunuri: o casă de locuit compusă din două camere din lemn și cărămidă, acoperită cu șiță și carton, un grajd cu fânar din lemn, acoperit cu carton, teren în suprafață de 2421 mp, situat în comuna, teren în suprafață de 1.000 mp. situat în comuna, teren în suprafață de 2500 mp, situat în comuna și teren în suprafață de 2500 mp, situat în pct."".
De la autoare au rămas următoarele bunuri: din terenul de 1.000 mp. situat în V satului Linia și cota de din casa cu două camere și din grajd.
În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, probei cu interogatoriul pârâților, probei cu martori și probei cu expertiză tehnică.
Prin cererea de la fila 18 din dosar, reclamantul și-a precizat cererea inițială, în sensul că solicită chemarea în judecată a pârâților G, (fiu al lui ), și, precum și partajarea următoarelor bunuri rămase de la autori: casă de locuit compusă din două camere și sală, acoperită cu șiță, fânar din lemn acoperit cu șiță și carton, teren în suprafață de 800 mp, situat în comuna, sat, teren în suprafață de 2500 mp, situat în comuna și teren în suprafață de 2500 mp, situat în comuna, pct. "Calea lui ".
Prin cererea de la fila 58 din dosar, reclamantul a solicitat suplimentarea masei partajabile cu următoarele bunuri primite la căsătorie de către pârâți: 3.000 mp. în comuna, pct. "Acasă", 3.500 mp. în pct. lui, 2.500 mp. în comuna, sat " lui ", 2.500 mp. în comuna, pct."", 6.000 mp. în comuna, pct."", 1.600 mp. în pct. "", 1.000 mp. în pct."Dealul " și 6.500 mp. în pct. "".
Pârâtul a formulat, la fila 62 din dosar, cerere reconvențională, prin care a solicitat ca la pronunțarea hotărârii să se țină seama și de cheltuielile pe care le-a făcut cu întreținerea autorilor, cu înmormântarea acestora, cu obiceiurile creștinești și cu datoriile casei părintești.
Prin încheierea de admitere în principiu nr.750/2 mai 2001, pronunțată de Judecătoria Rm. V în dosarul nr.8237/2000, a fost admisă în parte, în principiu, cererea principală, astfel cum a fost precizată; a fost respinsă, în principiu, cererea de la fila 62 din dosar; s-a constatat deschisă succesiunea autorilor, decedat la data de 29 martie 1980 și a, decedată la data de 15 ianuarie 1990; s-a constatat că de pe urma autorilor au rămas ca moștenitori cu vocație succesorală:, descendent de gradul I, cu o cotă de 1/6, G, descendent de gradul I, cu o cotă de 1/6, descendent de gradul I, cu o cotă de 1/6, și, descendenți de gradul I, cu o cotă de 1/6 fiecare și, în calitate de descendentă de gradul I, decedată, a cărei cotă de 1/6 din masa succesorală va fi culeasă de moștenitorul acesteia; s-a constatat că masa succesorală a autorilor se compune din următoarele bunuri: o casă de locuit compusă din două camere și sală, acoperită cu șiță, grajd cu fânar din lemn, acoperit cu carton, 2.500 mp. teren situat în pct. "" - parcela 25, 2.500 mp. teren în același punct - parcela 59, 1421 mp teren în pct. "" - parcela 482/2, 800 mp. teren în pct."Curtea Casei " - parcela 3, 1000 mp teren în pct. "" - parcela 483/1, 1.000 mp. teren în pct. "" - parcela 483/2, 1.600 mp. în pct. "" - parcela 531/36, 2300 mp teren în pct. "Dealul " - parcela 244/4, 1.600 mp. în pct. "" - parcela 531/36; și s-a dispus numirea unor experți pentru identificarea, evaluarea și lotizarea bunurilor.
Prin decizia civilă nr.105/30 ianuarie 2002, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.3597/2001, au fost admise apelurile declarate de reclamantul și de pârâtul; a fost modificată încheierea de admitere în principiu; a fost admisă cererea de suplimentare a masei partajabile de la fila nr.62 din dosar; a fost admisă cererea de la fila 58 din dosar; a fost menținută încheierea privind moștenitorii și drepturile succesorale; a fost modificată încheierea privind masa succesorală rămasă de la autori, în sensul că aceasta se compune din: o casă compusă din două camere și sală, construită din lemn și cărămidă, acoperită cu șiță și carton, aflată în stare avansată de degradare, demolată de moștenitorul,care a recuperat cărămida uzată, un grajd cu fânar din lemn, acoperit cu carton, aflat în stare avansată de uzură, demolat de pârâtul, terenurile cuprinse în titlurile de proprietate nr.901/25718/24 aprilie 1996, nr.1026/4456/10 aprilie 1997 și nr.754/50778/18 decembrie 1995; s-a reținut la partaj pasivul succesoral de 7.000 lei, privind pe autorul și de 10000 lei, privind pe autoarea a, suportat în totalitate de; și s-a stabilit că drepturile și obligațiile pârâtului, urmează să fie preluate de moștenitorii acestuia:, și, în indiviziune.
Prin decizia civilă nr.791/R/19 aprilie 2002, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr.R/1447/2002, a fost admis recursul formulat de reclamantul împotriva decizia civilă nr.105/30 ianuarie 2002, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.3597/2001 și s-a dispus casarea acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal.
Prin decizia civilă nr.1186/25 septembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.2858/2002, au fost admise apelurile formulate de și împotriva încheierii de admitere în principiu nr.750/2 mai 2001, pronunțată de Judecătoria Rm. V în dosarul nr.8237/2000; a fost modificată în parte această încheiere; au fost respinse în principiu cererea de suplimentare a masei partajabile de la fila 58 din dosar și cererea privind pasivul succesoral de la fila 62 din dosar; s-a constatat că de pe urma autorului, decedat la data de 29 martie 1980 au rămas ca moștenitori cu vocație succesorală: a, în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de din masa succesorală și reclamantul, în calitate de descendent de gradul I, cu o cotă de din moștenire, restul descendenților fiind renunțători; s-a stabilit că masa succesorală rămasă de la autor se compune din terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr.901/25718/1996, cu suprafața totală de 9221 mp pe raza comunei, sat, o casă cu două camere și sală din lemn și cărămidă, aflată în stare avansată de degradare, demolată de pârâtul, care nu a recuperat materialele rezultate, un grajd fânar aflat în stare avansată de uzură, demolată de pârâtul-apelant, care nu a recuperat materialele din acesta; s-a constatat că de pe urma autoarei a au rămas ca moștenitori cu vocație succesorală, și, cu o cotă de pentru fiecare; s-a stabilit că masa succesorală rămasă de la autoare se compune din din construcțiile menționate la autor și din cota de, dobândită de la acesta; s-a stabilit c de cota succesorală a descendentei, decedată, va beneficia descendentul acestuia, iar de cota succesorală cuvenită lui, decedat, vor beneficia moștenitorii acestuia: - soție supraviețuitoare, și - descendenți; au fost înlăturate de la masa succesorală a celor doi autori celelalte bunuri reținute prin încheierea de admitere în principiu; și au fost reținute restul dispozițiilor încheierii de admitere în principiu.
Prin decizia civilă nr.2285/R/28 noiembrie 2002,pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr.R/4825/2002, a fost respins recursul declarat de pârâții, și împotriva deciziei civilă nr.1186/25 septembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.2858/2002.
Prin sentința civilă nr.3822/01 septembrie 2004, pronunțată de Judecătoria Rm.V în dosarul nr.9860/2003, a fost admisă în parte cererea principală, astfel cum a fost precizată, au fost respinse cererea de suplimentare de la fila 58 din dosar și cererea privind pasivul succesoral de la fila 62 din dosar, s-a dispus sistarea stării de indiviziune a părților, a fost omologat raportul de expertiză întocmit de expertul, s-a dispus partajarea bunurilor în varianta Iaa cestui raport - fila 72 din dosar, au fost compensate în parte cheltuielile de judecată și s-a dispus obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 2.820.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel, pe de o parte, iar pe de altă parte, G, și.
În motivarea apelului său, reclamantul a solicitat modificarea sentinței primei instanțe, pentru următoarele considerente:
- varianta de lotizare propusă de expert și însușită de către instanță nu are în vedere actele depuse de ei la dosar și valorificate de către instanță prin încheierea de admitere în principiu; experta nu răspunde la obiecțiunile lor, prin care solicitau să se calculeze valoarea fiecărui lot inițial și apoi să se procedeze la împărțirea efectivă a bunurilor; experta trebuia să aibă în vedere și bunurile rămase de pe urma fiecăruia dintre autori;
- modul în care experta a înțeles să împartă bunurile și să calculeze sultele nu reflectă cotele stabilite prin încheierea de admitere în principiu;
- trebuie făcută o variantă de lotizare în care terenul din punctul " lui " să nu mai fie inclus în lotul său, deoarece acesta este stăpânit de un alt frate.
De asemenea, apelanții, G, și au solicitat desființarea sentinței atacate, pentru următoarele motive:
- deși au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, în sensul de a se mai întocmi cel puțin o variantă de lotizare, acestea le-au fost respinse fără o motivare legală și temeinică; varianta de lotizare întocmită nu corespunde cerințelor legale, atribuind bunuri numai unora dintre loturi și stabilind sulte disproporționate;
- experții au supraevaluat cele două construcții, care au fost demolate de și însușite de acesta;
- deși în pct. "" există 5000 mp de teren, expertul nu a măsurat decât 500 mp.; în pct. "" există o suprafață de 1.300 mp. iar expertul a măsurat numai 800 mp;
- la atribuirea bunurilor nu s-a ținut cont de modul de stăpânire a acestora;
- pentru terenurile situate în pct. "", expertul nu a făcut propuneri de drum de acces la calea publică, deși, prin partajare, aceste aspectul de drum înfundat;
- se impune ca terenurile din pct. "" să le fie atribuit lor, pentru a fi folosite într-un mod cât mai economicos, iar nu să fie împărțite între ei și;
- instanța de fond a atribuit lotul nr.4 lui, deși aceasta a decedat, având ca moștenitor pe.
Prin decizia civilă nr.268/14 martie 2005, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.51/C/2005, au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de reclamantul și de pârâții, G, și, împotriva sentinței civile nr.3822/01 septembrie 2004, pronunțată de Judecătoria Rm.V în dosarul nr.9860/2003.
Prin decizia civilă nr.740/R/02 iunie 2005, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr.1368/CIV/2005, a fost admis recursul formulat de recurentul-reclamant împotriva deciziei civile nr.268/14 martie 2005, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.51/C/2005, s-a dispus casarea acesteia și s-a trimis cauza spre rejudecare la același tribunal, reținându-se că la stabilirea cotei finale ce se cuvine moștenitorilor, experta a făcut erori de calcul, reclamantului revenindu-i o cotă de 13/16, iar nu de 17/32, celorlalte trei categorii de moștenitori revenindu-le o cotă de câte 1/16 pentru fiecare, iar nu de 5/32. Pentru refacerea variantelor de lotizare cu aceste cote calculate corect, instanța de recurs a dispus completarea raportului de expertiză.
Cu ocazia rejudecării apelului, în urma completării raportului de expertiză în sensul celor dispuse prin decizia de casare, Tribunalul Vâlcea prin decizia civilă nr.302/A din 30.11.2007 a admis apelurile și a schimbat în parte sentința, în sensul că a dispus partajarea bunurilor succesorale conform variantei I din expertiza, modificată de către instanță.
În adoptarea acestei soluții s-a reținut că motivele de apel referitoare la suprafața terenului din pct."" și la atribuirea terenului din pct. " lui " în lotul lui nu sunt întemeiate, deoarece terenul din pct. "" are, potrivit încheierii de admitere în principiu suprafața de 2.500 mp. iar atribuirea celuilalt teren în lotul celui care îl stăpânește nu este posibil, întrucât posesorul acestui teren, nu are calitatea de moștenitor a celor doi autori.
Expertul a întocmit două variante de lotizare, însă în niciuna dintre acestea nu a inclus în loturi terenul din pct. " lui ", deși face parte din masa succesorală.
De asemenea, nu avut în vedere faptul că prin divizarea terenului din pct." " se naște problema creării unor căi de acces la drumul public, iar în al treilea rând nu a ținut cont de faptul că, potrivit încheierii de admitere în principiu, reclamantul are o cotă finală de 13/16 din bunurile autorului, iar celelalte trei categorii de moștenitori câte 1/16, precum și de faptul că din bunurile proprii ale autoarei a, reclamantul are numai o cotă de, celelalte trei categorii de moștenitori având, la rândul lor, câte o cotă de din acestea.
Pentru înlăturarea acestei erori, tribunalul a modificat varianta Iar aportului de expertiză, după cum urmează: terenul din pct. " lui " în suprafață de 2.500 mp. cu o valoare de 1.000 lei a fost inclus în lotul nr.I ce se cuvine reclamantului, întregul teren din punctul " " în suprafață de 3.789 mp. în valoare de 7.578 mp. a fost inclus în lotul nr.II atribuit moștenitorilor defunctului, iar la reglarea loturilor și calcularea sultelor s-a ținut seama de cotele cuvenite părților, conform încheierii de admitere în principiu.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal reclamantul și pârâtul, care o critică pentru nelegalitate, sub aspectul motivului de modificare prev.de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, după cum urmează:
1. Nu s-a examinat precizarea la acțiune făcută la fila 18 din dosar nr.8237/2000, prin care a solicitat să fie introduse la partaj și alte bunuri, respectiv 800 mp. teren și alte două terenuri din satul.
- autorului a fost acceptată numai de și a, ceilalți moștenitori au renunțat la succesiune numai pentru bunurile existente în proprietatea autorului la data decesului, întrucât prin lege ei au fost repuși în termen pentru acceptarea terenurilor rămase de la autorul lor, formulând cereri în baza Legii nr.18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate;
- Chiar dacă au fost casate hotărârile, instanțele, cu prilejul rejudecării nu puteau trece și să nu se pronunța asupra cererilor lor și să omită titlurile de proprietate deduse judecății nr.1026/4456/10.04.1997 și nr.754/50/ 778/ 18.12.1998;
- Instanța face confuzie între bunurile rămase și la care s-a renunțat în certificatul de moștenitor cu bunurile pentru care li s-a reconstituit drept de proprietate în baza Legii nr.18/1991 și nu a observat că terenurile reconstituite ca urmare repunerilor în termen, revin separat ca masă de împărțit la toți moștenitorii în părți egale.
2. nu este menționat în loturi, fiind omis de la moștenire.
3. fost exclus de la orice drept ce i se cuvine din succesiune, motiv pentru care solicită să i se respecte dreptul de folosință asupra terenului din pct. " lui ", cu care fost înzestrat înainte de cooperativizare și care este stăpânit după apariția Legii nr.18/1991. În tot cursul procesului a fost dezmoștenit și astfel se impune casarea cu trimitere.
4. Au fost încălcate dispozițiile art.728 și urm. Cod civil, în sensul că, nu s-a procedat la repartizarea bunurilor în natură și nu s-a respectat dreptul de folosință.
Astfel, terenul din pct. " lui " trebuia trecut în lotul lui, iar terenul din pct. "" în lotul lui.
La termenul de judecată din data de 28.03.2008, recurenții au precizat că renunță la critica ce vizează neincluderea la partaj a terenurilor menționate în titlurile de proprietate nr- și nr.754/50/778 și că recursul se referă numai la titlul de proprietate nr.901/25718.
De asemenea, s-a precizat că a declarat recurs pentru terenul din pct. " lui ", pe care îl folosește, iar este nemulțumit de faptul că nu i s-a repartizat în lot terenul din pct. "" ( 638 dosar recurs ).
Pentru toate aceste motive se solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea spre rejudecare, pentru a se pronunța o nouă încheiere de admitere în principiu.
Prin decizia civilă nr.126/R/28 martie 2008 Curtea de APEL PITEȘTIa respins ca nefondat recursul declarat de reclamant și pârât și obligați recurenții să plătească intimatelor și () suma de 600 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut următoarele:
Astfel, prima critică invocată vizează în esență, neincluderea la partaj și a altor bunuri, așa cum au fost solicitate prin precizarea la acțiune făcută la fila 18 din dosarul nr.8237/2000 și faptul că moștenitorii care au renunțat la succesiunea autorului, au renunțat numai cu privire la bunurile existente în proprietatea autorului la data decesului, pentru celelalte, respectiv pentru terenuri fiind repuși în termen prin cererile de reconstituire formulate în baza Legii nr.18/1991 și astfel aceste terenuri trebuiau împărțite în mod egal la toți moștenitorii.
Critica este nefondată, întrucât componența masei succesorale rămasă de la cei doi autori, inclusiv persoanele care au vocație succesorală și deci calitatea de moștenitor și cotele ce se cuvin moștenitorilor în succesiune, au fost stabilite în mod irevocabil prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în cauză, cu nr.750/2 mai 2001 de Judecătoria Rm. Această încheiere a fost modificată în parte prin decizia civilă nr.1186/25.09.2002 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în sensul că au fost respinse în principiu cererea de suplimentare a masei partajabile de la fila 58 din dosar și cererea privind pasivul succesoral de la fila 62 din dosar, s-a constatat că de pe urma autorului au rămas ca moștenitori cu vocație succesorală a, în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de din masa succesorală și reclamantul, în calitate de descendent de gradul I, cu o cotă de din moștenire, restul descendenților fiind renunțători. S-a stabilit că masa succesorală rămasă de la autor se compune din terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr.901/25718/1996, cu o suprafață totală de 9.221 mp. pe raza comunei, sat, o casă cu două camere și sală din lemn și cărămidă, în stare avansată de degradare, demolată de pârâtul, care nu a recuperat materialele rezultate, un grajd fânar în stare avansată de uzură, demolat de pârâtul, care nu a recuperat materialele din acestea.
De asemenea, s- constata că de pe urma autoarei a au rămas ca moștenitori cu vocație succesorală, și, cu o cotă de fiecare, iar masa succesorală rămasă de la autoare se compune din din construcțiile menționate la autor și din cota de, dobândită de la acesta. S-a stabilit că de cota succesorală a descendentei, decedată, va beneficia descendentul acesteia, iar de cota succesorală cuvenită lui, decedat, vor beneficia moștenitorii acestuia:, și . Au fost înlăturate de la masa succesorală a celor doi autori celelalte bunuri reținute prin încheierea de admitere în principiu și s- menținut în rest încheierea.
Prin decizia civilă nr.2285/R din 28.11.2002 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, a fost respins recursul declarat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr.1186/25.09.2002 a Tribunalului Vâlcea.
Prin urmare, încheierea de admitere în principiu, așa cum a fost modificată prin decizia civilă nr.1186/2002 pronunțată de Tribunalul Vâlcea este intrată în puterea lucrului judecat, situație față de care nu mai pot fi reanalizate aspecte ce țin de componența masei succesorale, de vocația succesorală a părților și cotele ce li se cuvin în succesiune.
Motivele doi și trei de recurs se referă la neincluderea în loturi a recurentului, acesta pretinzând că a fost omis de la moștenire și deci dezmoștenit.
Așa după cum s-a arătat anterior, prin aceeași încheiere de admitere în principiu s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat că nu are vocație succesorală, fiind renunțător, așa încât, în această cale extraordinară de atac nu poate fi luată în discuție eventuala sa calitate de moștenitor legal.
Ultima critică invocată vizează lotizarea bunurilor succesorale.
Și din acest punct de vedere decizia recurată este legală, fiind respectate prevederile art.741 cod civil și art.6739Cod procedură civilă.
Astfel, deși recurentul susține că terenul din pct." lui " trebuia trecut în lotul său, pentru că îl folosește de mult timp, este imposibil a fi modificată decizia din acest punct de vedere, din moment ce nu are calitatea de moștenitor, iar acest teren face parte din succesiunea celor doi autori.
Tocmai datorită faptului că expertul nu a inclus la partaj și acest teren, a fost modificată de către instanță varianta I- a din expertiză.
Cât privește terenul situat în pct. "", așa cum bine a reținut și instanța de apel, prin divizarea acestuia se închide accesul la drumul public, or, nu odată cu partajul trebuie să se clarifice și aspectele legate de căile de acces, pentru ca terenurile din loturi să nu devină înfundate.
Acesta este considerentul care a determinat instanța să includă acest teren în lotul nr. II.
De altfel, prin modalitatea de lotizare dispusă, s-a respectat principiul partajării în natură a bunurilor, fiecare lot cuprinzând bunuri imobile, iar inegalitatea dintre loturi s-a compensat prin bani, respectiv sultă conform art.742 Cod civil.
Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de APEL PITEȘTI au formulat contestația în anulare și, invocând dispozițiile art.318 Cod procedură civilă, în sensul că pe de o parte soluția de respingere a recursului este rezultatul unei greșeli materiale, iar pe de altă parte instanța a omis să cerceteze toate motivele de recurs și în special cele de ordine publică, cum ar fi faptul că nu ar avea vocație succesorală de pe urma autorilor săi.
În motivarea contestației în anulare se precizează de către contestatori că nu ar fi înțeles să renunțe la prima critică din recurs, iar pe de altă parte, soluția pronunțată este nelegală deoarece terenul proprietate exclusivă a lui, situat în pct." lui " este trecut în mod eronat în lotul lui, acesta fiind un motiv de ordine publică, iar instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut.
Pe de altă parte s-a motivat greșit că încheierea de admitere în principiu din dosarul nr.750/2001 ar fi intrat în puterea lucrului judecat, deoarece aceasta a fost desființată și s-a reluat ciclul procesual, s-au încălcat dispozițiile art.741 Cod civil.
În mod eronat nu s-a analizat certificatul de moștenitor al autoarei a, de unde rezultă că a acceptat și în concluzie acestui contestator trebuia să i se acorde terenul din pct." lui " sau măcar o sultă. De asemenea i s-a luat terenul din pct."" în mod eronat, deși a renunțat la succesiunea autorilor.
Examinând actele și lucrările dosarului, precum și motivele contestației în anulare formulată de către contestatori, Curtea va constata că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.318 Cod procedură civilă, pe care contestatorii le invocă ca temei de drept al cererii lor, hotărârile de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Sunt greșeli materiale în înțelesul dispozițiilor art.318 Cod procedură civilă: respingerea unui recurs ca tardiv în raport cu data înregistrării la instanță, anularea recursului ca netimbrat deși la dosar se afla dovada taxei de timbru și altele.
Textul vizează astfel greșeli de fapt involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de rezolvare a unui incident procedural.
În speță, susținerile contestatorilor au reprezentat de fapt critici în recurs cu privire la care instanța s-a pronunțat în mod legal, astfel încât nu se mai poate rejudeca recursul și retracta hotărârea în calea extraordinară de atac.
Rezolvarea dată de către instanța de recurs, chiar dacă nu este în concordanță cu punctul de vedere al contestatorilor, nu-i îndreptățește pe aceștia să formuleze cererea de față.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.318 alin.1 teza a II-a Cod procedură civilă, invocate de asemenea de către contestatori, constituie motiv de contestație în anulare omisiunea instanței de recurs de a cerceta vreunul din motivele de modificare sau de casare, formulate în termen de către recurenți, astfel spus, calea contestației în anulare este deschisă numai atunci când instanța de recurs s-a pronunțat minus petita, neanalizând toate motivele de recurs cu care a fost legal investită.
Se constată astfel că deși s-a precizat de către contestatori temeiul legal, nu s-a indicat în mod concret care este motivul de recurs cu privire la care instanța a omis să se pronunțe.
Textul este astfel de strictă interpretare, astfel încât el nu poate fi extins la situația în care instanța de recurs deși a analizat toate motivele de modificare și casare ar fi stabilit o stare de fapt greșită, deoarece doar necercetarea acestor motive pot conduce la admiterea contestației.
O atare împrejurare excede deci limitelor de aplicare ale dispozițiilor art.318 alin.1 teza a II-a Cod procedură civilă, neputându-se constitui în motiv care să fundamenteze o contestație în anulare.
Practic, așa cum s-a precizat și în fața instanței, contestatorii doresc o rejudecare a recursului și pronunțarea unei alte soluții, situație inadmisibilă față de principiul autorității de lucru judecat, precum și față de cazurile speciale ale contestației în anulare.
Față de cele arătate mai sus, Curtea în baza dispozițiilor art.320 Cod procedură civilă va respinge ca nefondată contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorii și, împotriva deciziei civile nr.126/R din 28 martie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
R,
Grefier,
Red./9.06.2008
GM//2 ex.
Jud.recurs: -
-
-
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache
