Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 265/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
ȘI PENTRU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR.265/
Ședința publică din 11 septembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Judecător: -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanta - împotriva deciziei civile nr.55 din 03 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru recurenta-reclamantă, lipsind intimata-pârâtă.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrelor judiciare în valoare de 5,00 lei și a chitanței de plata taxei judiciare în sumă de 10,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-reclamantă precizează că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-reclamantă, susține oral recursul așa cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, casarea deciziei tribunalului, desființarea încheierii pronunțată de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare la udecătoria Pitești, pentru continuarea judecății, fără cheltuieli de judecată.
Apreciază că soluția atacată prejudiciază ambele părți; de altfel, chiar pârâta a fost de acord ca apartamentul să fie inclus în lotul reclamantei.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului de față;
Constată că, prin încheierea din data de 17 octombrie 2007, Judecătoria Piteștia admis în parte, în principiu, acțiunea prin care reclamanta solicitase partajarea apartamentului rămas în succesiunile defuncților și, deschise la datele de 14 martie 2000 și, respectiv, 11 iunie 2006, în Municipiul Pitești, precum și cererea reconvențională formulată de către pârâta, constatând deschise cele două succesiuni și cota de a fiecăreia dintre părți asupra fiecărei succesiuni în parte, masa fiind compusă din apartamentul situat în Pitești, str.- B, bloc 33,.A nr.10 și pasivul de 286,13 lei, cheltuieli de întreținere a acestui apartament suportate de către pârâtă.
Dispunându-se efectuarea unei expertize de evaluare și lotizare, apărătorii celor două părți, în ședința din data de 7 noiembrie 2007, au arătat că o asemenea lucrare nu este necesară, evaluarea bunului fiind deja făcută și au cerut împărțirea masei prin atribuirea bunului către o singură parte cu obligarea acesteia la sultă, învederându-se și faptul că nici una din părți nu dorește primirea bunului.
Într-o asemenea situație, prin încheierea din 14 noiembrie 2007, instanța a dispus, în condițiile art.67311alin.3 și 67312Cod procedură civilă, vânzarea apartamentului prin intermediul executorului judecătoresc.
Această din urmă încheiere a fost atacată de ambele părți, reclamanta arătând că vânzarea prin intermediul executorului judecătoresc ar atrage vătămarea intereselor sale, câtă vreme, prin acțiune, a solicitat aducerea la masa partajabilă și a creanței pe care o deține împotriva succesiunilor, constând în suma utilizată la achiziționarea apartamentului, or, în măsura în care în căile de atac s-ar stabili că o asemenea creanță ar exista în favoarea sa, ar fi imposibilă realizarea ei.
La rândul său, pârâta a arătat că este nemulțumită de soluția vânzării prin executorul judecătoresc, fiind cunoscut că asemenea vânzări atrag o valoare cu mult mai mică decât cea de piață, instanța, de altfel, neținând cont de poziția inițială a reclamantei care, prin acțiune, a solicitat atribuirea către sine a bunului ca având valoare sentimentală.
Prin decizia civilă nr.53 din 3 martie 2008, Tribunalul Argeș, admițând ambele apeluri a schimbat încheierea, dispunând ca vânzarea să se facă prin bună învoială.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a considerat că reclamanta critică soluția atât sub aspectul modului de compunere a masei succesorale, considerând greșită constatarea prescripției dreptului său de acțiune în privința creanței împotriva celor două succesiuni, cât și sub aspectul scoaterii la vânzare prin intermediul executorului judecătoresc.
În aceste condiții, tribunalul a respins critica vizând excepția prescripției dreptului la acțiune, constatând că un asemenea termen a curs la data la care părinții au retras banii de pe -ul al cărui titular era reclamanta și au achitat prețul apartamentului, așa încât, nu se poate invoca vreo recunoaștere a creanței intervenită după trecerea celor trei ani de la data achiziției.
În ceea ce privește vânzarea prin intermediul executorului judecătoresc s-a constatat, pe de o parte, că nici una dintre părți nu a înțeles să solicite în lotul său apartamentul, așa că se impune vânzarea acestuia, dar că dispozițiile art.67311pct.3 Cod procedură civilă, dispun ca, numai în cazul în care apartamentul nu s-a vândut prin bună învoială operațiunea să se facă prin intermediul executorului judecătoresc.
Din acest motiv, soluția a fost schimbată, acordându-se părților un termen de 6 luni în vederea vânzării apartamentului prin bună învoială.
Împotriva deciziei, în termen, s-a formulat recurs de către reclamanta, soluția fiind criticată pentru faptul că instanța a luat în discuție excepția prescripției dreptului la acțiune, în lipsa unei asemenea critici, argumentația pentru care reclamanta considera că nu se putea dispune vânzarea bunului mai înainte de rămânerea irevocabilă a masei partajabile.
Se mai critică soluția pentru nelegalitate, în sensul că nu s-a ținut cont de voința părților în ceea ce privește atribuirea bunului, în calea apelului, chiar pârâta arătându-se de acord ca acesta să-i revină recurentei, așa cum solicitase, de altfel, în acțiune.
Curtea, examinând decizia prin prisma criticilor aduse, constată recursul ca fiind fondat.
Astfel, instanța de apel într-adevăr a pronunțat soluția sa în condițiile art.304 pct.6 Cod procedură civilă, acordând altceva decât s-a cerut.
motivarea criticii vizând valorificarea bunului succesoral prin prisma argumentelor vizând pretenția asupra unei creanțe, pretenție care însă nu putea fi atacată decât odată cu fondul, tribunalul examinează și situația acestei creanțe, deși partea nu formulase un asemenea motiv de apel.
De altfel, el nici nu putea fi formulat și nici nu putea fi examinat, încheierea prin care se constată compunerea masei succesorale, moștenitorii și cotele acestora fiind susceptibilă de exercițiul căilor de atac numai odată cu fondul, așa cum prevăd dispozițiile art.6738Cod procedură civilă.
Nici sub aspectul celorlalte critici formulate de părți, de data aceasta comune, așa cum a reținut și instanța de apel, soluția nu respectă dispozițiile legale.
Astfel, în fața instanței de fond s-au prezentat numai apărătorii părții care au arătat că nu doresc ca mandanții lor să primească bunul în lot.
O asemenea susținere contrazice poziția reclamantei care, prin acțiunea sa, a arătat că se opune vânzării apartamentului de către sora sa (fila 2), fără a se preocupa dacă într-adevăr există o revenire a părții asupra poziției sale, renunțarea la un drept, respectiv acela de a i se atribui bunul în natură sau la o cerere formulată în fața unei judecăți, cum este cea adresată instanței prin acțiune, neputând fi făcută decât de parte personal.
Mai mult, trebuia să se observe că, inclusiv în apel, pârâta s-a arătat de acord cu atribuirea bunului către sora sa și primirea sultei la care se consideră îndreptățită.
Nici în fața instanței de apel nu a existat preocuparea de a se stabili care este voința părților în această privință, deși art.6739Cod procedură civilă, impune a se verifica acordul părților la atribuirea loturilor, iar numai în cazul în care dezacordul acestora se manifestă referitor la primirea bunului în natură, urma a se proceda la vânzarea, fie prin învoială, fie prin intermediul executorului judecătoresc, așa cum dispun textele la care corect s-a raportat instanța.
În aceste condiții, trecându-se peste dispozițiile vizând renunțarea la cereri sau la drepturi a părților, atât instanța de fond, cât și cea de apel greșit au aplicat legea și s-a ajuns la acordarea a altceva decât s-a cerut, motiv pentru care în temeiul art.312 Cod procedură civilă, recursul urmează a fi admis și casate atât decizia, cât și încheierea atacate, cu trimiterea pricinii spre rejudecare primei instanțe de fond, neluarea în considerare a voinței părților echivalând cu o necercetare a fondului pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.55 din 03 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta.
Casează decizia și încheierea pronunțată de Judecătoria Pitești la data de 14 noiembrie 2007 și trimite cauza, spre rejudecare, primei instanțe de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 septembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
-,
Grefier,
Red.-/16.09.2008
GM/2 ex.
Jud.apel:
Jud. fond:
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Florinița Ciorăscu, Mariana
