Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 273/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 273/
Ședința publică din 17 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ploscă JUDECĂTOR 2: Irina Tănase
JUDECĂTOR 3: Lică Togan
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamantul, domiciliat în, sat, județul A, împotriva deciziei civile nr.96 din data de 5 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul-reclamant G, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.61 din data de 01.07.2008, emisă de Baroul A-cabinet individual, intimatul-pârât, personal și prin procurator și intimata-pârâtă, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.3871 din data de 17.09.2008, emisă de Baroul A-cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin depunerea la dosar, la prezentul termen de judecată, a chitanței seria - nr.- din data de 15.09.2008, emisă de Trezoreria Pitești, din conținutul căreia rezultă achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 10 lei și a timbrului judiciar de 5 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură, întâmpinare din partea intimatei.
Avocat, pentru recurentul-reclamant G, precizează că recursul vizează numai lotizarea, astfel încât apreciază că este suficientă achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 10 lei.
Avocat, pentru intimata, precizează că nu are obiecțiuni cu privire la cuantumul taxei judiciare de timbru.
Curtea constată că recursul este legal timbrat.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Avocat, pentru recurentul-reclamant G, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea deciziei tribunalului și menținerea sentinței instanței de fond, sub aspectul omologării variantei 5 de lotizare a raportului de expertiză, cu cheltuieli de judecată. Precizează că puțul este poziționat în fața casei recurentului, fiind construit de acesta în anul 1973, iar fiecare lot al terenului are câte o fântână. De asemenea, potrivit actului de vânzare-cumpărare din 1987, aflat la filele 22-23, s-a cumpărat numai casa și nu se face vorbire de nici un puț nici în acel act și nici în schița anexă. Arată că intimata are în partea dreaptă a terenului o altă fântână, iar în prezenta cauză se urmărește să i se ia recurentului partea din față a terenului. Precizează că din anul 1991 până în prezent intimata nu a făcut nici un demers pentru restituirea suprafeței de 250
Avocat, pentru intimata-pârâtă, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. Precizează că motivele invocate vizează netemeinicia hotărârii, nu nelegalitatea. În ceea ce privește fântâna, arată că s-a recunoscut că aceasta a fost a părinților, iar aceștia au vândut-o intimatei, ulterior înstrăinării casei. De asemenea, arată că fântâna respectivă nu făcea obiectul partajului, iar casele sunt construite pe terenul părinților, imobilul recurentului fiind lipit de cel al părinților, astfel încât fântâna să fie în fața casei sale. Cu privire la poziționarea terenurilor, aceasta nu este o discuție de încălcare a legii, ci de apreciere a unei probe, respectiv un motiv de netemeinicie.
Procuratorul intimatului, solicită admiterea recursului.
La solicitarea instanței, intimata-pârâtă precizează că, în varianta IV a raportului de expertiză, are pe terenul său două fântâni, una cumpărată și una construită de ea.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 09.02.2006 reclamantul -. Gac hemat în judecată pe pârâții -. și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea terenurilor agricole rămase moștenire de pe urma autorului comun, în cote legale pentru fiecare din cei trei moștenitori, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că terenurile ce se solicită a fi împărțite sunt incluse în titlul de proprietate nr.24699/11.10.1993, emis pe numele defunctei, iar părțile sunt copiii acesteia, terenurile fiind situate pe raza localității, județul
La data de 23.03.2006 pârâta -. a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat a se introduce la masa de partaj și suprafața de 2 ha. teren cu vegetație forestieră inclusă în titlul de proprietate nr.4797/09.01.2004 situată în localitatea, tarlaua 6, parcela nr.326, să se scoată de la masa de partaj suprafața de 250 prevăzută în actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.440/15 ianuarie 1986 și să se constate că este proprietara unui puț (fântână) dobândit prin cumpărare potrivit actului autentificat sub nr.3754/1987, în sensul ca acesta să fie inclus în lotul ce îi revine și pe care se află gospodăria sa, fiind de acord ca restul terenurilor să se împartă în mod egal pentru a se evita orice litigii viitoare.
Judecătoria Pitești, prin încheierea interlocutorie pronunțată la data de 12.01.2007 a constatat deschisă succesiunea defunctei, decedată la 04.12.1992, cu ultimul domiciliu în comuna, județul A, reținând că masa succesorală rămasă de pe urma acesteia se compune din suprafața totală de 2 ha. și 3600, conform titlului de proprietate nr.24699/11.10.1993.
S-a mai reținut că moștenitori cu vocație succesorală utilă sunt G, și, toți în calitate de descendenți de gradul I, fiecare dintre aceștia cu o cotă de 1/3 din masa succesorală.
Nu s-a cuprins în masa de partaj terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 2 ha. inclusă în titlul de proprietate nr.4797/2004 emis pe numele defunctului G, întrucât niciuna din părțile prezentului proces nu a solicitat și dezbaterea succesiunii rămase de pe urma acestuia.
Din modalitatea în care s-a reținut în masa partajabilă întreg terenul cuprins în titlul de proprietate eliberat pe numele lui, mama părților, rezultă faptul că nu s-a dat eficiență actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.440/15.01.1986 de către fostul notariat de Stat Județean A și nici nu s-au reținut susținerile pârâtei-reclamante, în sensul de a se scoate de la masa succesorală terenul în suprafață de 250 cu vecinii: și - drum comunal, și - proprietate, tocmai pentru faptul că în actul de înstrăinare invocat de se face trimitere la vânzarea către aceasta a unor imobile construcții, nu și a terenului aferent acestora, despre care este făcută mențiunea că trece în proprietatea statului conform art.30 din Legea nr.58/1974, astfel că acesta a fost inclus în titlul de proprietate emis pe numele autorului în temeiul procedurilor speciale reglementate de legislația în materia fondului funciar, în acest fel dându-se o rezolvare parțială a cererii reconvenționale sub aspectul primelor două capete de cerere.
Ulterior, s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză care să alcătuiască mai multe variante de lotizare a bunurilor succesorale cuprinse în masa de partaj, după care s-au admis o parte din obiecțiunile formulare de părți, lucrarea fiind completată în mai multe rânduri (86-96, 140-155, 172-190).
Prin sentința civilă nr.6784/30.11.2007, pronunțată de aceeași instanță, s-a admis acțiunea formulată de reclamant, s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă și s-a dispus ieșirea părților din indiviziune potrivit variantei nr.5 din raportul de expertiză, completat, întocmit de exp., atribuind părților loturile potrivit dispozitivului sentinței.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța a constatat ca fiind echitabilă pentru părți partajarea terenurilor în varianta nr.5 din raportul de expertiză tehnică completat efectuat de expertul.
Cu privire la ultimul capăt din cererea reconvențională, instanța a reținut că pârâta, în actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3754/1987 a făcut dovada că a dobândit de la părinții săi un puț, însă în respectivul înscris acest bun nu este descris în nici un fel și nu este amplasat în teren, iar expertul a identificat pe suprafața ce face obiectul partajului trei asemenea fântâni, iar în lipsa altor probe, nu se va putea reține că cel dobândit de pârâta-reclamantă este chiar cel situat în fața casei în care locuiește pârâtul
Împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței, în termen legal a declarat apel pârâta-reclamantă, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că sunt date cu încălcarea legii și cu ignorarea probelor administrate.
- În mod greșit instanța nu a reținut la masa de partaj și suprafața de 2 ha. pădure, pe motiv că titlul de proprietate este emis pe numele defunctului G, tatăl părților, care nu au solicitat și dezbaterea succesiunii rămase de la acesta, deoarece instanța, în baza rolului activ, trebuia să pună în vedere părților să solicite partajarea averii ambilor părinți, mai ales că la dosar s-au depus actele de deces ale ambilor părinți și nu era nevoie de aceste probe.
Pentru acest motiv a solicitat casarea sentinței și includerea la partaj și a terenului în suprafață de 2 ha. pădure.
- În mod greșit instanța nu a scos de la masa de partaj suprafața de 250 pe care apelanta a dobândit-o de la părinții săi prin actul autentificat sub nr.440/15.01.1986.
Se impune scoaterea acestei suprafețe de la masa de partaj cu atât mai mult cu cât pe acest teren se află situată casa amplasată de apelantă cu anexele gospodărești și puțul conform schiței anexă de la actul de vânzare-cumpărare.
- În mod greșit instanța a respins capătul din cererea reconvențională prin care apelanta a solicitat să se constate că este proprietara puțului cumpărat prin act de vânzare-cumpărare, deoarece acest puț nu poate face obiectul partajului.
Prin întâmpinare, intimatul-reclamant a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.96 din 05 mai 2008, a admis apelul formulat de pârâtă și a schimbat sentința, în sensul că s-a dispus ieșirea din indiviziune în varianta a patra a raportului de expertiză tehnică întocmit de expert (181-185), după cum urmează:
Lotul nr.1 a fost atribuit lui G și se compune din:
terenul situat în pct."La " (schița nr.1-4) în suprafață de 1040,33 conturat cu culoare roșu în valoare de 7282,31 Ron (7 Ron/ - 1040,33 ), cu vecinii: la -, la E - pădure, la S - (), la V - drumul comunal.
terenul situat în pct."La " (schița nr.2-4) în suprafață de 3076, conturat cu culoare roșu, în valoare de 21.532 Ron (7 Ron/ -3076 ), cu vecinii: la N - teren, la E -, la S - (), la V - drumul comunal.
terenul situat în pct."" (schița nr.3-4), în suprafață de 841,66, conturat cu culoare roșu, în valoare de 2945,81 Ron (3,5 Ron/ - 841,66 ), cu vecinii: la -, la E - drumul comunal, la S - (), la V -, a
terenul situat în pct." ( schița nr.4-4 ), în suprafață de 582, conturat cu culoare roșu, în valoare de 2037 Ron (3,5 Ron/ - 582 ), cu vecinii: la -, la E - (), la S -, la V -.
terenul situat în pct."Acasă" (schița nr.6-4) în suprafață de 2857,33, conturat cu culoare roșu, în valoare de 26.715,97 lei Ron (9 Ron/ - 2857,33 ), cu vecinii: la N -, la E -drumul comunal, la S - (), la V - drumul național Pitești - Râmnicu
Lotul nr.2 a fost atribuit lui () și se compune din:
terenul situat în pct."La " (schița nr.1-4), în suprafață de 1040,33, conturat cu culoare, în valoare de 7282,31 Ron (7 Ron/ - 1040,33 ), cu vecinii: la N - G, la E - pădure, la S -, la V - drumul comunal.
terenul situat în pct."La " (schița nr.2-4), în suprafață de 3076, conturat cu culoare, în valoare de 21.532 Ron (7 Ron/ - 3076 ), cu vecinii la: N - G, la E -, la S -, la V - drumul comunal.
terenul situat în pct."" (schița 3-4), în suprafață de 841,66, conturat cu culoare, în valoare de 2945,81 Ron (3,5 Ron/ - 841,66 ), cu vecinii: la N - G, la E - drumul comunal, la S -, la V -,
terenul situat în pct." (schița nr.4-4 ) în suprafață de 582, conturat cu culoare, în valoare de 2037 Ron (3,5 Ron/ - 582 ), cu vecinii: la N -, la E -, la S -, la V -
terenul situat în pct."Acasă" (schița nr.6-4), în suprafață de 2857,33, conturat cu culoare, în valoare de 25,715,97 Ron (9 Ron/ - 2857,33 ), cu vecinii: la N - G, la E - drumul comunal, la S -, la V - drumul național Pitești - Râmnicu
Lotul nr.3 a fost atribuit lui și se compune din:
terenul situat în pct."La (schița 1-4), în suprafață de 1040,33, conturat cu culoare albastră, în valoare de 7282,31 Ron (7 Ron/ - 1040,33 ), cu vecinii: la N - (), la E - pădure, la S -, la V - drumul comunal.
terenul situat în pct."La " (schița nr.2-4), în suprafață de 3076, conturat cu culoare albastră, în valoare de 21.532 Ron (7 Ron/ - 3076 ), cu vecinii: la N - (), la E -, la S -, la V - drumul comunal.
terenul situat în pct."" (schița nr.3-4), în suprafață de 841,66, conturat cu culoare albastră, în valoare de 2945,81 Ron (3,5 Ron/ - 841,66 ), cu vecinii: la N - (), la E - drumul comunal, la S -, la V -,
terenul situat în pct."" (schița nr.4-4), în suprafață de 582, conturat cu culoare albastră, în valoare de 2037 Ron (3,5 Ron/ - 582 ), cu vecinii: la N -, la E -, la S -, la V-
terenul situat în pct."Acasă" (schița nr.6-4), în suprafață de 2857,33, conturat cu culoare albastră, în valoare de 25.715,97 Ron (9 Ron/ - 2857,33 ), cu vecinii: la N -, la E - drumul comunal, la S - G, la V - drumul național Pitești - Râmnicu
Totodată, prin aceeași decizie a fost menținută sentința în ceea ce privește cheltuielile de judecată, iar intimații au fost obligați la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată către apelanta.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut, în esență, că pentru suprafața de 2 ha. teren pădure, părților din prezenta cauză le-a fost reconstituit dreptul de proprietate, în calitate de moștenitori ai autorilor, fiind emis titlul de proprietate nr.4797/09.01.2004 (24, dosar).
Așadar, pentru acest tren s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991 de pe urma autorului, după urma căruia părțile care au beneficiat de apărare calificată nu au solicitat ieșirea din indiviziune.
Susținerea apelantei, potrivit căreia instanța avea obligația să pună în vedere părților să solicite partajarea averii ambilor părinți nu a fost primită de instanță, deoarece procesul civil este guvernat de principiul disponibilității în virtutea căruia părțile sunt cele care stabilesc cadrul procesual și nu instanța.
Părțile pot cere printr-o acțiune separată și partajarea acestui teren ce provine de la defunctul și nu de la defuncta pe urma căreia s-a solicitat în prezenta cauză partajarea averii succesorale.
Critica prin care se susține că nu s-a scos de la masa de partaj suprafața de 250 pe care apelanta a dobândit-o de la părinții prin contractul de vânzare-cumpărare nr.3754/1987 a fost privită ca nefondată.
Analizând contratul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.440/15.01.1986, s-a reținut că apelanta-pârâtă a dobândit dreptul de proprietate doar asupra casei de locuit compusă din 5 camere, a unui fânar cu polată și a unui grajd, iar terenul aferent construcțiilor în suprafață de 250 a trecut în proprietatea statului, conform art.30 din Legea nr.58/1974, acesta fiind atribuit în folosință dobânditorului pe durata existenței construcțiilor.
La apariția Legii nr.18/1991 pentru acest teren s-a reconstituit dreptul de proprietate autoarei apelantei, fiind inclus în titlul emis în beneficiul acesteia din urmă cu nr.24699/11.10.1993 (5), titlul a cărei anulare apelanta nu a solicitat-o cu privire la terenul în litigiu până în prezent.
Apelanta-pârâtă a formulat cerere de reconstituire pentru acest teren, la care era îndreptățită potrivit art.36 alin.2, astfel cum rezultă din adresa nr.2297/A/04.01.1995 (24, dosar apel), însă aceasta nu a obținut un titlu de proprietate în condițiile legilor fondului funciar, până la promovarea prezentei acțiunii, astfel că nu poate pretinde un drept de proprietate propriu asupra acestuia.
Mai mult, apelanta-pârâtă nu a contestat componența masei succesorale rămasă de pe urma autoarei în care a fost inclusă și suprafața de 250, astfel cum rezultă din cuprinsul certificatului de moștenitor nr.3/2006 pe care l-a semnat alături de ceilalți moștenitori (6, dosar fond).
În ceea ce privește cea de a treia critică, s-a reținut că este fondată.
Astfel, comparând schița anexă ce însoțește contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.440/15.01.1986 cu schița anexă la raportul de expertiză tehnică, completat, efectuat în cauză de exp. (185, dosar fond) și în raport de mențiunile efectuate în cuprinsul autorizației nr.602/19.12.1985, potrivit cărora casa ce a făcut obiectul înstrăinării face corp comun cu casa de locuit a reclamantului G, instanța a apreciat că puțul dobândit de apelanta-pârâtă prin contractul de vânzare-cumpărare nr.3754/09.05.1987 este cel identificat de expert în schița anexă de la fila 185 dosar fond și se află amplasat pe terenul în suprafață de 250 aferent construcțiilor ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare mai sus menționat.
În raport de această împrejurare, tribunalul a constatat că se impune schimbarea variantei de lotizare atribuită de prima instanță cu varianta a IV-a, întrucât în această variantă puțul dobândit de apelantă revine în lotul acesteia, cât și terenul pe care se află amplasate construcțiile, obiect al contractului de vânzare-cumpărare anterior analizat.
Împotriva deciziei civile nr.96 din data de 05 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, a formulat în termen recurs reclamantul G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul motivului de casare, prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, invocând aplicarea greșită a legii.
Motivând recursul, reclamantul susține că prin omologarea de către instanța de apel a variantei a IV-a de lotizare, a fost grav prejudiciat. Instanța de apel a greșit considerând că puțul în litigiu ar trebui atribuit pârâtei, fiind dobândit de aceasta prin contractul de vânzare-cumpărare nr.3754/09 mai 1987. În realitate, acest puț îi aparține reclamantului, fiind construit de el, fără nicio legătură cu cel ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare.
Prin lotizarea omologată de instanță, pretinde reclamantul că a fost prejudiciat și pentru că deschiderea la stradă i-a fost diminuată, având lățimea de 18,5, în timp ce pârâta deține în această variantă o lățime mai mare.
O altă critică se referă la faptul că prin admiterea cererii reconvenționale nu s-a statuat că pârâta este proprietara puțului în litigiu, ci că este proprietara unui puț, pe terenul supus partajului, aflându-se trei asemenea puțuri.
Pentru considerentele de mai sus se solicită admiterea recursului, modificarea deciziei și schimbarea variantei de lotizare, apreciindu-se că varianta a V-a este cea mai judicioasă.
Examinând criticile formulate se constată că nu sunt întemeiate, iar recursul nu este fondat.
Susținerile reclamantului nu se încadrează în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, acestea vizează situația de fapt și nu pot face obiectul examinării de către instanța de control judiciar. De altfel, în cuprinsul motivelor de recurs nu se indică ce text de lege a fost încălcat sau greșit aplicat de instanța de apel.
În ce privește formarea și atribuirea loturilor potrivit dispozițiilor art.741 Cod civil, nu s-au stabilit criterii preferențiale, fiind tot o chestiune de apreciere în sensul de a se da fiecărei părți pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se pe cât este cu putință îmbucătățirea imobilelor. Prin această dispoziție legală s-a urmărit a se asigura deplina egalitate între moștenitori, în sensul că prin împărțeală fiecare dintre ei să primească în natură partea de bunuri la care este îndreptățit. Prin hotărârea pronunțată instanța de apel a apreciat că varianta aleasă corespunde intereselor tuturor părților din proces. Cu referire la puțul despre care se tot face vorbire, acesta nici nu a făcut obiectul partajului dintre părți, el fiind un bun ce aparține în exclusivitate pârâtei, fiind cumpărat de aceasta printr-un contract de vânzare-cumpărare autentic, alături de alte bunuri.
De aceea, pentru considerentele arătate mai sus se apreciază că hotărârea pronunțată de tribunal este legală, așa încât conform dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă se va respinge recursul.
Conform dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, obligă pe reclamant să plătească pârâtei suma de 200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județul A, împotriva deciziei civile nr.96 din 05 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții și.
Obligă pe recurentul-reclamant să plătească intimatei-pârâte suma de 200 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./03.10.2008
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Maria PloscăJudecători:Maria Ploscă, Irina Tănase, Lică Togan
