Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 290/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE

DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA Nr. 290

Ședința publică din data de 12 martie 2008

PREȘEDINTE: Adriana Maria Radu

JUDECĂTORI: Adriana Maria Radu, Elena Costea Constanța

- C

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâții domiciliat în B, str. -, județul I, domiciliat în comuna, sat, județul D, domiciliată în comuna, sat de, județul D, împotriva deciziei civile nr. 540 din 29 noiembrie 2007 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții și domiciliați în comuna, sat de, județul

Recursul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 9,50 lei conform chitanței nr. -/12.03.2008, timbru judiciar de 0,15 lei, anulate și atașate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții pârâți personal, personal, personal, intimații reclamanți personal și personal.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care:

Recurenții pârâți depun la dosar concluzii scrise.

Părțile, având pe rând cuvântul arată că alte cereri nu mai are de formulat, solicitând cuvântul în dezbateri.

Curtea ia act de declarația părților, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Recurentul pârât având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, motivele sunt pe larg dezvoltate în concluziile scrise și depuse la dosar. Fără cheltuieli de judecată.

Recurentul pârât având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Fără cheltuieli de judecată.

Recurenta pârâtă având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Fără cheltuieli de judecată.

Intimatul pârât având cuvântul arată că lasă la aprecierea instanței asupra deciziei ce se va pronunța.

Intimata pârâtă având cuvântul arată că lasă la aprecierea instanței asupra deciziei ce se va pronunța.

CURTEA:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la data de 03.02.2006 sub numărul 353/2006 reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții, și pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea lor din indiviziunea în care se găsesc asupra bunurilor aflate în masa succesorală a defunctului.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că la data de 17.02.1992 a decedat, cu ultimul domiciliu în comuna, județul D și de pe urma acestuia au rămas ca moștenitori reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, reclamantul, fiu al acestuia și cei trei pârâți, și, nepoți de fiu predecedat, aceștia fiind fiii lui.

Au mai precizat reclamanții că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din terenul în suprafață de 15.400 metri pătrați, evidențiat în titlul de proprietate nr. 56859/08.02.1995, o casă din cărămidă și învelită cu tablă compusă din șase camere și două verande, un grajd de fier, două puțuri și gardurile împrejmuitoare.

În temeiul art. 115-118 Cod pr. civ. pârâții au formulat întâmpinare prin care au învederat că sunt de acord cu acțiunea formulată de către reclamanți.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

După administrarea probatoriilor la data de 28.02.2006 Judecătoria Răcaria pronunțat încheierea de partaj prin care admis cererea formulată de către reclamanții și împotriva pârâților, și, a constatat deschisă succesiunea defunctului, decedat la data de 17.02.1992, locul decesului fiind comuna, județul D, a constatat ca moștenitori ai acestui defunct pe:, soție supraviețuitoare, cu cota-parte de 1/4, fiu, cu cota parte de 3/8 și, și, nepoți de fiu predecedat, cu cote - părți de câte 3/24 din masa succesorală, a constatat că masa de partaj cuprinde:1/2dintr-o casă cu șase camere și două verande;1/2dintr-un grajd;1/2din grajdurile împrejmuitoare; un puț și terenul în suprafață de 15.400 metri pătrați evidențiată în titlul de proprietate nr. 56859 /08.02.1995, bunuri situate pe teritoriul comunei, județul D și certificatul de acționar numărul 72408/ 24.11.1996 depus la. Oltenia, fiind desemnați experți tehnici de specialitate agricultură și construcții, urmând ca cel constructor, să efectueze centralizarea și propunerea de variante de lotizare finală.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că la data de 17.02.1992 a decedat, locul decesului fiind comuna, județul D, moștenitorii acestuia fiind: reclamanta, soție supraviețuitoare, cu cota-parte de 1/4; reclamantul, fiu, cu cota parte de 3/8 precum și pârâții, și, nepoți de fiu predecedat respcetiv, decedat la data de 24.09.1987, cu cote-părți de câte de câte 3/ 24 din masa de partaj.

Cu privire la masa succesorală instanța a reținut că ea cuprinde J din construcțiile aflate în gospodărie, anume o casă cu șase camere și două verande, un grajd și două puțuri, gospodărie împrejmuită de gard și întreaga suprafață de teren evidențiată în titlul de proprietate numărul 56859/08.02.1995, bunuri situate pe teritoriul comunei, județul D, precum și certificatul de acționar depus la Societatea de Investiții Financiare Oltenia SA, certificat cu numărul 72408/24.11.1996.

În cauză au fost efectuate expertizele ordonate prin încheierea interlocutorie, rapoartele de expertiză și răspunsurile la obiecțiuni fiind depuse la dosar.

Prin sentința civilă nr. 2317/19.12.2007 Judecătoria Răcaria admis, în parte, cererea formulată de către reclamanții și împotriva pârâților, și, a dispus partajarea averii succesorale rămase la decesul defunctului, conform încheierii pronunțate la data de 28.02.2006 și raportului de expertiză tehnică întocmit de către expert tehnic inginer ( pe baza lucrării sale și a celei a expertei tehnice inginer ) - varianta a II-a, cu schița anexa nr. 1.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 28.02.2006 s-a pronunțat încheierea de partaj prin care s-a stabilit componența masei partajabile, calitatea de proprietari a părților, cota-parte ce li se cuvine, iar din analiza întregului material probator, reiese că părțile sunt moștenitoarele defunctului, conform încheierii interlocutorii și în raport de prevederile art.728 Cod civ. și 6739Cod proc.civ. s-a reținut că se impune partajarea bunurilor succesorale, atribuindu-li-se loturile conform variantei a II-a, apreciată a răspunde cel mai bine criteriilor de partajare.

Împotriva sentinței civile menționate au declarat apel, în termen legal, apelanții-reclamanți și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că, deși s-a solicitat ieșirea din indiviziune și s-a reținut prin încheierea de partaj suprafața de 15.400 mp teren cuprinsă în titlul de proprietate nr. 56.859/1995 expertul agricol a măsurat cu 640 mp teren mai mult în intravilan, introducându-1 și pe acesta la partaj, prin sentință fiind reținută și această suprafață de teren, că această situație a dus la supraevaluarea loturilor, care au fost atribuite în discordanță cu încheierea de partaj.

Se mai susține că nici expertiza finală nu a oferit o variantă avantajoasă pentru toate părțile, ținând seama că în ceea ce privește casa, supraevaluată, poate fi împărțită în natură, prin atribuirea uneia din cele două camere cu verandă pârâților, având funcționalitatea necesară și conducând la sulte mai mici.

Se mai arată că cei 7500 mp teren extravilan puteau fi împărțiți, ținând cont de modul de folosință, greșit fiind atribuiți în totalitate pârâtei.

Prin întâmpinarea formulată intimații, și au solicitat respingerea apelului, întrucât expertul agricol, la faza de măsurători, a găsit cu 640 mp mai mult decât în titlul de proprietate, făcând mențiunea la punctul 7 din raportul de expertiză că terenul intravilan este împrejmuit de toate părțile, nefiind vorba de o eroare de calcul.

Cu privire la al doilea motiv de apel, în sensul că imobilul casă de locuit putea fi partajat în totalitate în natură prin atribuirea uneia din cele două camere pârâților și, intimații au susținut că, pe de o parte, cei doi intimați pârâți nu au solicitat atribuirea în natură, iar pe de altă parte nu au domiciliul în localitate și nu locuiesc în casa respectivă, spre deosebire de apelanți, acesta fiind un criteriu prevăzut de art. 6739din Codul d e procedură civilă, același criteriu fiind avut în vedere de către instanța de fond și atunci când a atribuit terenul de 7.500 lei teren arabil extravilan intimatei, aceasta locuind în comună și putând lucra terenul potrivit destinației sale.

Instanța de apel a dispus refacerea expertizelor topografice și constructor potrivit obiectivelor din încheierea de ședință de la fila 36 dosar tribunal.

În cauză au fost efectuate cele două lucrări, rapoartele de expertiză fiind depuse la dosar.

Prin decizia civilă nr. 540 din 29 noiembrie 2007, Tribunalul Buzău - Secția civilă a admis apelul declarat de apelanții-reclamanți, în contradictoriu cu intimații - pârâți, și și a schimbat, în parte, hotărârea atacată, în sensul împărțirii bunurilor potrivit variantei A din raportul de expertiză întocmit în apel d e expertul.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că un prim motiv de apel l-a constituit faptul că, deși, s-a solicitat ieșirea din indiviziune și s-a reținut prin încheierea de partaj suprafața de 15.400 mp teren, cuprinsă în titlul de proprietate nr. 56.859/1995, expertul agricol a măsurat cu 640 mp teren mai mult în intravilan, introducându-1 și pe acesta la partaj, prin sentință fiind reținută și această suprafață de teren, situație ce a dus la supraevaluarea loturilor, care au fost atribuite în discordanță cu încheierea de partaj.

A mai reținut instanța că în ședința publică din data de 17.05.2007 în temeiul dispozițiilor art. 295 alin.2 din Codul d e procedură civilă, a pus în discuția părților necesitatea suplimentării probatoriilor cu înscrisuri pentru lămurirea regimului juridic al suprafeței de 640 mp, teren constatat ca fiind în plus la masa succesorală de experta, în sensul de a se emite o adresă către Comisia de fond funciar pentru a preciza dacă este o eroare de măsurătoare în legătură cu terenul de 1 ha și 5.400 mp din titlul de proprietate nr. 56859/8.02.1995, respectiv dacă în realitate suprafața este mai mare decât cea cuprinsă în titlul de proprietate cu cei de 640 mp identificați în raportul de expertiză de expertul, părțile fiind de acord.

Prin adresa nr. 3163/30.05.2007 Comisia locală de fond funciar a arătat că suprafața de teren de 640 mp identificată în raportul de expertiză este inclusă în titlul de proprietate nr. 21.869/21.03.1994, autor, cu moștenitori, în tarlaua 12, parcela 23 în suprafața de 1920 mp.

In ședința publică din data de 7.06.2007, în temeiul dispozițiilor art. 295 alin. 2 din Codul d e procedură civilă tribunalul a dispus refacerea expertizei topografice de către expertul cu excluderea plusului de 640 mp. teren ce nu face parte din masa succesorală, ci este inclus în titlul de proprietate nr. 21869/1994 eliberat altei persoane, lucrarea fiind depusă la dosar, împotriva ei părțile neformulând obiecțiuni.

Totodată, văzând susținerea apelanților potrivit căreia imobilul locuință este supraevaluat, precum și precizarea intimaților corespunzător căreia expertul constructor a pierdut din vedere că din masa de partaj fac parte construcțiile în proporție de1/2și nu în cotă întreagă, Tribunalul a dispus emiterea unei adrese către expertul pentru a preciza dacă în privința imobilelor casă, grajd și garduri împrejmuitoare a reținut că doar1/2din acestea fac parte din masa succesorală, restul de1/2fiind cuvenit soției supraviețuitoare, în caz negativ urmând a reface lucrarea în considerarea acestei împrejurări.

Expertul prin cererea depusă la dosar și aflată la fila 50 precizat, argumentat, că imobilele casă, grajd și gardurile împrejmuitoare s-au partajat în cota de1/2,iar restul de1/2a rămas soției supraviețuitoare.

În legătură cu relațiile comunicate de expert, părțile nu au formulat obiecțiuni.

Constatând că sub aspectul cotelor incluse în masa succesorală, pârâții nu au declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond și că la termenul din data de 07.06.2007 s-au impus verificări cu privire la reținerea sub aspect valoric a cotei corecte din construcțiile ce fac obiectul partajului, tribunalul a apreciat că nu se impune a se efectua verificări cu privire la aceste împrejurări, fapt pentru care a respins cererea formulată de apărătorului intimaților - pârâți.

Apreciind întemeiată cererea formulată de apărătorul apelanților în sensul de a se întocmi variantele finale de lotizare și față de poziția apărătorului intimaților, tribunalul a admis-o și a dispus ca expert să întocmească propunerile finale de lotizare, având în vedere încheierea de partaj a Judecătoriei Răcari, precum și noul raport de expertiză topografică întocmit în apel, prin care s-a diminuat terenul supus partajării cu suprafața de 640 mp, urmând ca expertul să avanseze mai multe variante de lotizare prin care să împartă pe cât posibil bunurile în natură, cu crearea unor loturi funcționale, evitând fărâmițarea excesivă și în raport de modul de exercitare a posesiei.

S-a depus la dosar lucrarea efectuată de către expertul, aflată la filele 55-62 din dosarul de apel, împotriva cărora părțile nu au formulat obiecțiuni.

Față de cele menționate tribunalul a apreciat că se impune omologarea raportului de expertiză în varianta A, astfel cum au cerut și apelanții și nu varianta C solicitată de către intimați, având în vedere că prin acesta se atribuie părților (apelanților, dar și intimatei ) bunuri în natură, cu excepția intimaților și care primesc sultă.

Pe de altă parte, chiar dacă cei doi intimați primesc sultă, iar nu bunuri în natură, această împrejurare, nu este de natură să ducă la omologarea variantei C, solicitată de către cei trei intimați, întrucât pe de o parte și la judecata în prima instanță intimații și au fost de acord cu acordarea variantei a-II-a pe care prima instanță a omologat-o, variantă prin care au primit sultă, nedeclarând apel sub acest aspect, iar pe de altă parte dacă s-ar omologa varianta C, s-ar crea apelantului o situație mai grea decât aceea din hotărârea atacată, întrucât în varianta C ar trebui să plătească sultă totală de 11.283,34375 lei, fapt ce duce la încălcarea dispozițiilor art. 296 teza II din Codul d e procedură civilă.

În acest context varianta corespunde criteriilor stabilite de dispozițiile art. 741 cod civil și art. 6739din Codul d e procedură civilă, căci prin această variantă de lotizare se satisface principiul partajării cât mai comode în natură a bunurilor, expertul având în vedere modul de folosință al terenurilor, cota - parte cuvenită fiecărui moștenitor și evitarea pe cât posibil a bunurilor reținute la masa de partaj.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții, și, criticând-o pentru motive de nelegalitate.

În motivarea cererii de recurs recurenții au arătat că prin raportul de expertiză depus la dosar expertul specialitate agricultură a schimbat cota ce îi revenea reclamantei și compunerea masei supuse partajului, reținând la punctele 5-6 din expertiză că soției supraviețuitoare îi revin 7700 mp din suprafața totală de 15400 mp, cotă de ce îi revine de drept, deși terenurile din titlu de proprietate au fost dobândite de defunct prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991, acestea fiind proprii ale defunctului, iar cota reclamantei de potrivit Legii nr. 319/1994.

Procedând în acest mod expertul nu a respectat încheierea de admitere a partajului pronunțată de instanță în temeiul art. 6736Cod pr. civ. iar expertul construcții a preluat această lucrare.

Au mai precizat recurenții că deși în instanța de apel au făcut precizarea că din masa partajabilă face parte terenul din titlul de proprietate în întregul său, iar nu numai cota de, în mod eronat acesta a emis o adresă către expertul constructor pentru ca acesta să precizeze dacă în privința imobilelor construcții acesta a reținut numai cota de, restul aparținând soției supraviețuitoare, în caz negativ urmând a reface lucrarea în considerarea respectivei împrejurări.

Așadar, de vreme ce reclamatei i s-a acordat mai mult decât s-a cerut, hotărârea este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

Recurenții au formulat și depus la dosar note de concluzii scrise.

Curtea, analizând cererea de recurs prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente reține următoarele:

Reclamanții și au investit inițial Judecătoria Răcari cu o cerere având ca obiect partaj succesoral de pe urma defunctului, acțiune formulată în contradictoriu cu pârâții, și.

Poziția procesuală a pârâților a fost aceea ce admitere a acțiunii.

După administrarea probei cu acte prima instanță a pronunțat o încheiere de partaj prin care a reținut că de pe urma defunctului au rămas mai multe bunuri mobile și imobile, printre care și un teren în suprafață de 15.400 mp evidențiat în titlul de proprietate nr. 56859/08.02.1995.

Deși din dispozitivul și considerentele respectivei încheieri rezultă fără putință de tăgadă că din masa de partaj face parte întreaga suprafață de teren, cu ocazia expertizării de către expertul specialitate agricultură, s-a reținut că reclamantei i se cuvine de drept o suprafață de 7700, reprezentând o cotă de din suprafața totală la care se adaugă 2085 mp corespunzător unei cote de 1/4, deci în total 9785 mp.

Aceiași întindere a drepturilor părților a fost preluată și de expertul constructor cu ocazia efectuării expertizei de lotizare și confirmată de instanța de fond cu ocazia dispunerii partajării averii succesorale de pe urma defunctului prin Sentința civilă nr. 2317/19.12.2006.

Instanța de apel investită cu soluționarea căii de atac promovată de către reclamanți a dispus refacerea expertizei topografice potrivit încheierii aflate la fila 36 dosar tribunal.

Cu ocazia efectuării acestei lucrări expertul desemnat - a reținut că din suprafața totală de 15400 mp soției supraviețuitoare îi revine o cotă de de drept, deci 7700 mp la care se adaugă o pătrime din diferență, deci 1925 mp, așadar în total 9625 mp.

Ca și în cazul expertizei efectuate în primă instanță, cu ocazia completării raportului de expertiză de către expertul constructor au fost preluate în mod greșit întinderile drepturilor părților în ceea ce privește suprafața de teren.

Respectiva lucrare a fost omologată de instanța de apel în urma admiterii apelului promovat de către reclamanți și schimbarea în parte a hotărârii.

După cum se știe, în lumina dispozițiilor procedurale care reglementează procedura partajului, atunci când instanța nu are suficiente elemente pentru formarea loturilor procesul de partaj parcurge două etape: darea unei încheieri care cuprinde elementele arătate de art. 6735al. 1 și partajul propriu-zis.

Respectiva încheiere este interlocutorie, motiv pentru care instanța nu poate reveni asupra ei decât în condițiile art. 6737Cod pr. civ. ori o astfel de hotărâre poate fi schimbată în căile de atac.

În speța dedusă judecății deși nici prima instanță și nici instanța de apel nu au revenit, respectiv nu au schimbat încheierea interlocutorie în ceea ce privește includerea în masa de partaj de pe urma defunctului a întregii suprafețe de 15400 mp evidențiați într-un titlu de proprietate eliberat pe numele acestuia, au omologat variante de lotizare întocmite cu nerespectarea respectivei hotărâri și prin care s-a reținut că J din teren revine de drept soției supraviețuitoare, iar numai cealaltă J intră în masa partajabilă.

Așadar, deși experți au schimbat natura juridică a bunului din bun propriu al defunctului în bun comun cu soția acestuia, instanțele de fond au ținut seama de respectivele lucrări și care încalcă încheierea de partaj.

Într-o atare situație Curtea consideră că nu a fost făcută o cercetare corespunzătoare a fondului cauzei, iar modificarea hotărârii nu este posibilă fiind necesară administrarea de probe noi.

Pentru toate considerentele arătate și având în vedere dispozițiile art. 312 al. 3 teza II Cod pr. civ. Curtea urmează să admită recursul.

Pe cale de consecință Curtea va casa decizia și va trimite cauza spre rejudecare instanței de apel.

Cu ocazia rejudecării tribunalul va dispune efectuarea în cauză a unei noi expertize specialitatea topografie și ale cărei obiective să fie în concordanță cu încheierea interlocutorie în sensul de se avea în vedere de expert că în masa partajabilă rămasă de pe urma defunctului se include întreaga suprafață de teren din titlu de proprietate, soția supraviețuitoare, respectiv reclamanta intimată având numai o cotă de din acesta în calitate de moștenitor legal.

Totodată instanța de apel va ordona efectuarea în cauză și a unei expertize specialitate construcții în vederea întocmirii variantelor de lotizare, urmând a se ține seama de concluziile raportului de expertiză topografie și care va fi efectuat așa cum s-a arătat mai cu respectarea întocmai a încheierii de partaj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâții domiciliat în B, str. -, județul I, domiciliat în comuna, sat, județul D, domiciliată în comuna, sat de, județul D, în contradictoriu cu reclamanții și domiciliați în comuna, sat de, județul

Casează Decizia nr. 540/29.11.2007 a Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12.03.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Adriana Maria Radu, Elena Costea Constanța

- - - - -

GREFIER,

Red

2 ex/18.03.2008

nr. 353/2006 Judecătoria Răcari

-

nr- Tribunalul Dâmbovița

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120





Președinte:Adriana Maria Radu
Judecători:Adriana Maria Radu, Elena Costea Constanța

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 290/2008. Curtea de Apel Ploiesti