Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 290/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 290/
Ședința publică din 25 septembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan judecător
JUDECĂTOR 2: Corina Pincu Ifrim
JUDECĂTOR 3: Florinița
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de intervenientul, domiciliat în B,-, sector 3, împotriva deciziei civile nr.105 din 13 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul-intervenient, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.80/2008, emisă de Cabinetul individual-Baroul A și intimata-reclamantă, asistată de avocat substituind pe avocat, în baza delegației din 16.09.2008, lipsind intimații-pârâți, și.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 0,30 lei-timbru judiciar și cu 10,00 lei-taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-/22.09.2008, emisă de Trezoreria Sectorului 3.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care: apărătorii părților, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra lui.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-intervenient, susține oral recursul așa cum este motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea deciziei și a sentinței, iar pe fond, respingerea acțiunii formulată de și admiterea cererii de intervenție în interes propriu formulată de recurent. Consideră că, în mod greșit, instanța de fond a stabilit calitatea de moștenitor al numai pentru, în baza presupusului testament din anul 1995, deoarece acest înscris sub semnătură privată este ilizibil și nici nu s-a confruntat copia de la dosar cu originalul. Precizează că intervenientul este nepot de soră al defunctului, iar pârâții sunt nepoți ai defunctului, fratele. Mai susține că, în urma soluționării procedurii de înscriere în fals s-a emis o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale, prin inducerea în eroare a organului de cercetare penală întrucât reclamanta a prezentat o tranzacție încheiată cu părțile, tranzacție cu care nu a mai fost de acord în fața instanței de judecată. Precizează că recurentul-intervenient nu solicită obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, consideră recursul ca fiind nefondat și solicită respingerea lui, pentru motivele invocate în concluziile scrise depuse la dosar, pe care le-a susținut oral în ședință. Susține că recursul vizează aspecte de fond, care nu mai pot fi invocate în fața instanței de recurs. Precizează că recurentul-intervenient nu are vocație succesorală la moștenirea neexistând nicio legătură de rudenie între aceștia, singura moștenitoare fiind în baza testamentului olograf perfect valabil. În ceea ce privește tranzacția încheiată în faza de cercetări penale, nu putea fi consfințită de instanță, întrucât ceilalți pârâți nu erau moștenitori ai. obligarea recurentului-intervenient la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 20 februarie 2007 la Judecătoria Câmpulung, sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții și pentru a se constata deschisă succesiunea, decedată la data de 6 februarie 2007 și a se constata că reclamanta este moștenitoarea.
În motivarea acțiunii a arătat că la data de 6 februarie 2007 decedat, care nu a avut moștenitori legali și a testat întreaga sa avere reclamantei, conform testamentului olograf încheiat la data de 15.09.1995.
În succesiunea au rămas următoarele bunuri: suprafața de 18.200. menționată în titlul de proprietate nr.-/2004, o casă bătrânească compusă din două camere, acoperită cu tablă și o magazie cu două camere, situate în terenul din pct."Acasă".
Aceste bunuri au fost dobândite de autoarea de la soțul său, prin testamentul autentificat sub nr.1991/1974.
La data de 6 martie 2007, a formulat cerere de intervenție în interes propriu, prin care a solicitat să se constate că este moștenitor legal al, cu o cotă de din moștenire, iar ceilalți pârâți cu restul cotei de, să se constate că testamentul olograf încheiat la data de 15 decembrie 1995 este lovit de nulitate absolută întrucât defuncta, la data respectivă, suferea de o boală psihică și nici nu știa carte, astfel că testamentul respectiv nu avea cum să fie scris de aceasta.
La data de 13.04.2007 reclamanta a depus întâmpinare la cererea de intervenție și a solicitat respingerea acesteia întrucât intervenientul nu poate avea calitatea de moștenitor al, fiind nepot de frate al defunctului, în succesiunea căruia nu au rămas bunuri, deoarece acesta a testat averea sa soției supraviețuitoare, la moștenirea căreia intervenientul nu are vocație.
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Câmpulung sub nr-, și au chemat în judecată pe pârâții -, și, solicitând partajarea bunurilor rămase în succesiunea; să se constate deschisă succesiunea acestei defuncte, să se constate că au calitatea de moștenitori legali reclamanții și pârâții și -; să se constate nulitatea absolută a înscrisului intitulat "testament" al cărui beneficiar este pârâta și să se constate că pârâtul este străin de succesiune deoarece nu are vocație succesorală utilă la succesiunea, fiind nepot de soră al defunctului, soțul predecedat al.
Prin încheierea de ședință din data de 17 decembrie 2007 s-a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
Prin sentința civilă nr.220 din 31 ianuarie 2008, Judecătoria Câmpulunga luat act de renunțarea la judecată privind acțiunea conexată care formează obiectul dosarului nr-. A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta și a constatat deschisă succesiunea, decedată la data de 06.02.2007. A constatat că în succesiunea a rămas suprafața de 18.200, menționată în titlul de proprietate nr.-/2004, o casă bătrânească compusă din 2 camere acoperită cu tablă, o magazie cu două camere, situate pe terenul din punctul "Acasă". A constatat că reclamanta are calitate de moștenitor în cotă de 1/1, în baza testamentului din data de 15 septembrie 1995. fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul și au fost obligați pârâții și să plătească reclamantei suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la acțiunea ce formează obiectul dosarului nr-, la termenul din data de 28.01.2008, mandatara, în baza procurii date de reclamanții și, a arătat că renunță la judecata acestei cauze, astfel că, potrivit art.246 Cod procedură civilă, s-a luat act de această renunțare.
i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,8200 ha. în calitate de moștenitoare a soțului său, conform titlului de proprietate nr.-/2004.
În succesiunea acestei defuncte a mai rămas o casă de locuit bătrânească compusă din 2 camere, acoperită cu tablă și o magazie cu 2 camere, ambele situate pe terenul din pct."Acasă".
Prin testamentul autentificat sub nr.1991/P/22.07.1974 a testat soției sale întreaga sa avere mobilă și imobilă ce se va găsi la decesul său.
La data de 15.09.1995 a întocmit un testament olograf prin care a lăsat întreaga sa avere mobilă și imobilă reclamantei.
Ca urmare, a înscrierii în fals de către intervenient prin rezoluția din data de 13.11.2007 din dosarul nr.1116/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulungs -a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât actul intitulat "testament" nu prezintă elemente care să conducă la concluzia că ar fi fost falsificat.
Potrivit art.859 Cod civil, "testamentul olograf este valabil dacă este scris în tot, datat și semnat de mâna testatorului, iar pârâții și intervenientul nu au făcut dovada că testamentul nu a fost scris, datat și semnat de mâna testatorului sau că, aceasta era bolnavă psihic și nu putea întocmi testamentul.
S-a reținut că pârâții sunt nepoți ai, bunicul acestora, (decedat) a fost fratele, fiind colateral al acesteia, clasa de moștenitori din care fac parte nu sunt rezervatari, putând fi înlăturați de la moștenire prin testament.
Intervenientul nu are nicio calitate de moștenitor la succesiunea, acesta fiind nepotul defunctului, soțul.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intervenientul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nici intervenientul și nici pârâții nu au calitatea de moștenitori ai deoarece intervenientul este nepot de soră al defunctului, iar pârâții și sunt nepoți ai defunctului - fratele, astfel că aceștia au o cotă de din bunurile moștenirii și intervenientul restul cotei de .
Se susține că în mod greșit instanța de fond a apreciat că singura persoană care are calitate de moștenitor este, în baza presupusului testament din anul 1995, deoarece acest înscris sub semnătură privată este ilizibil și nu se poate desluși fără putere de tăgadă cele consemnate în acesta. C mult, înscrisul respectiv putea constitui un început de dovadă scrisă ce trebuie coroborată și întărită cu alte mijloace de probă, aspect căruia instanța de fond nu i-a dat curs.
Recurentul mai susține că actul în sine are o importanță juridică deosebită și de aceea trebuie cercetat cu foarte mare atenție și nu se poate trage o concluzie decât după ce se verifică și se stabilește clar ce anume cuprinde înscrisul respectiv și care este natura juridică a acestuia.
Într-o altă critică recurentul arată că instanța de fond nu a ținut cont de declarațiile martorilor audiați în cauză, din care rezultă că defuncta nu avea intenția de a dezmoșteni pe succesorii săi.
Cu privire la soluționarea procedurii de înscriere în fals, recurentul arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că s-a emis o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale, în condițiile în care soluția adoptată nu este definitivă, fiind supusă căilor de atac prevăzute de legislația în materie.
Se mai susține că reclamanta a încercat inducerea în eroare a organului de cercetare penală, pentru a nu mai efectua cercetări privind valabilitatea testamentului olograf, prezentând o tranzacție încheiată cu părțile în cursul procesului și în baza căreia s-a pronunțat soluția penală, însă, ulterior, în fața instanței, aceasta nu a mai fost de acord cu tranzacția încheiată.
La termenul din data de 6 mai 2008, instanța a calificat calea de atac ca fiind apel, în raport de dispozițiile art.2811Cod procedură civilă.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.105 din 13 mai 2008, a espins ca nefondat apelul declarat de intervenient, cu consecința obligării acestuia la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată către intimată.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut, în ceea ce privește excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes cu privire la promovarea cererii de apel a intervenientului, invocată de intimata-reclamantă, că sunt neîntemeiate, fiind respinse, deoarece intervenientul a fost parte în proces, iar prin sentința apelată i-a fost respinsă cererea de intervenție formulată în interes propriu.
S-a mai reținut că prin testamentul autentificat sub nr.1991/P/22.06.1974, a testat întreaga sa avere mobilă și imobilă în favoarea soției sale,.
În lipsa unor moștenitori, soția supraviețuitoare, a cules întreaga avere a soțului predecedat,.
La data de 06.02.2007 (10, dosar fond) a decedat numita, a cărei succesiune se solicită a fi dezbătută.
Intervenientul, așa cum arată prin cererea de apel și interogatoriul ce i-a fost administrat de instanța de fond (38), este nepot de soră ( ) al defunctului, soțul predecedat al, iar potrivit dreptului civil, sunt chemate la moștenire persoanele care sunt în legătură de familie cu defunctul, adică rudele defunctului.
Tribunalul a reținut că între intervenient și defuncta nu există nici o legătură de rudenie, chiar dacă defuncta a cules întreaga moștenire a soțului ei, (ruda intervenientului). În consecință, în mod corect a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu, cu motivarea că intervenientul nu are vocație succesorală la moștenirea.
Față de lipsa calității de moștenitor a apelantului, celelalte critici formulate în calea de atac privitoare la valabilitatea testamentului olograf încheiat la 15.09.1995, au fost privite ca lipsite de interes.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, intervenientul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând, în esență, următoarele motive:
O primă critică adusă hotărârii instanței de fond privește modalitatea de soluționare a excepției lipsei de interes, fără aou ni cu fondul cauzei în vederea pronunțării unei hotărâri întemeiate. Se susține că instanța de fond trebuia să unească excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active cu fondul și să le cerceteze prin prisma motivelor de apel invocate de intervenient.
Întrucât instanța s-a pronunțat doar pe această excepție, fără a antama în vreun fel fondul cauzei, nu a analizat nici unul din motivele de apel formulate.
În dezvoltarea criticii se arată că dacă ar fi analizat excepțiile respective prin prisma criticilor aduse hotărârii instanței de fond, în special cea cu privire la nevalabilitatea testamentului și înlăturarea acestuia, instanța de apel ar fi concluzionat că C puțin pârâții și, în calitate de nepoți ai defunctului, fratele, dețin o cotă de din bunurile moștenirii.
Recurentul arată că în mod greșit s-a apreciat că singura persoană care are calitate de moștenitor ar fi, în baza presupusului testament din anul 1995, deoarece acest înscris sub semnătură privată este total ilizibil și nu se poate desluși, fără putere de tăgadă, cele consemnate în acesta. C mult, înscrisul respectiv putea constitui un început de dovadă scrisă ce trebuie coroborată și întărită cu alte mijloace de probă, aspect căruia instanța de fond nu i-a dat curs.
Tribunalul, susține recurentul, nu a analizat critica referitoare la faptul că instanța de fond nu a ținut cont de declarațiile martorilor audiați în cauză din care reiese că defuncta nu avea intenția de a dezmoșteni pe succesorii săi și rezoluția de neîncepere a urmăriri penale dată în urma soluționării procedurii de înscriere în fals, deoarece această soluție nu este definitivă, fiind supusă căilor de atac prevăzute de legislația în materie.
Se dezvoltă critica în sensul că reclamanta a încercat inducerea în eroare a organului de urmărire penală pentru a nu mai efectua cercetări privind valabilitatea testamentului olograf, prezentând o tranzacție încheiată cu părțile în cursul procesului și în baza căreia s-a pronunțat soluția penală, însă, ulterior, în fața instanței aceasta nu a mai fost de acord cu tranzacția încheiată.
Pentru aceste motive se solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Intimata a depus concluzii scrise la data de 25 septembrie 2008, prin care a solicitat respingerea recursului și obligarea intervenientului la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând criticile formulate în această cale de atac, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat.
În mod corect instanțele au constatat că intervenientul în interes propriu este străin de succesiunea autoarei. Intervenientul este nepot de soră ( ) al defunctului, ce a predecedat soției sale, și care a cules întreaga avere a acestuia, în baza testamentului autentic nr.1991/1974.
În aceste condiții, recurentul nu este în legătură de familie cu autoarea a cărei succesiune se dezbate și în consecință nu are vocație succesorală, așa cum în mod legal instanțele au reținut.
Soluționându-se apelul prin prisma excepției lipsei calității de moștenitor, era de prisos analizarea de către tribunal a celorlalte critici cu care a fost legal investit, privitoare la valabilitatea testamentului olograf încheiat la 15 septembrie 1995.
Este neîntemeiată critica conform căreia instanța de apel a soluționat greșit excepția lipsei de interes fără aou ni cu fondul cauzei.
Verificând considerentele deciziei recurate, se constată că instanța de apel, văzând prevederile art.137 alin.1 Cod procedură civilă, a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de reclamantă, respectiv excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes cu privire la promovarea cererii de apel d e către intervenient.
Tribunalul a reținut în mod just că intervenientul, fiind parte în proces și fiind nemulțumit de soluția adoptată de prima instanță, are atât calitate procesuală activă, cât și interesul formulării căii de atac.
analizei de față criticile privitoare la: calitatea de moștenitor testamentar a reclamantei, valabilitatea testamentului întocmit în anul 1995, cât și cea care vizează netemeinicia deciziei atacate, respectiv analizarea și interpretarea probelor testimoniale administrate în cauză.
Față de soluția adoptată de instanțe, este de prisos analizarea primelor două critici mai sus enunțate și urmare modificărilor aduse Codului d e procedură civilă prin abrogarea pct.10 și 11 ale art.304, netemeinicia deciziei recurate nu mai poate constitui obiect al acestei căi de atac.
Pentru aceste considerente, decizia atacată este legală și în consecință recursul va fi respins ca nefondat, în temeiul art.312 combinat cu art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Văzând cererea intimatei-reclamante, prevederile art.274 Cod procedură civilă și constatând că recurentul a căzut în pretențiuni, va fi obligat la plata sumei de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în recurs, dovedite cu înscrisurile de la filele 51, 52 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de intervenientul, domiciliat în B,-, sector 3, împotriva deciziei civile nr.105 din 13 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta și pârâții, și .
Obligă pe recurentul-intervenient să plătească intimatei-reclamante suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 septembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
, -,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./01.10.2008
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Corina Pincu Ifrim, Florinița
