Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 291/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 291/

Ședința publică din 25 septembrie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Mariana Stan judecător

JUDECĂTOR 2: Corina Pincu Ifrim

JUDECĂTOR 3: Florinița

Grefier

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamanta SOCIETATEA COOPERATIVĂ MEȘTEȘUGĂREASCĂ " CONSTRUCTORUL", cu sediul în Râmnicu V,-, județul V și de pârâtul MUNICIPIUL RÂMNICU V PRIN PRIMAR, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva deciziei civile nr.99/A din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: administrator, în baza delegației nr.56/24.09.2008, pentru recurenta-reclamantă Societatea Cooperativă Meșteșugărească "Constructorul"Râmnicu V, consilier juridic, în baza delegației nr.20125/23.09.2008, pentru recurentul-pârât Municipiul Râmnicu V-prin Primar, președinte G, pentru intimata-pârâtă Societatea Cooperatistă Meșteșugărească "Arta Populară" Râmnicu V, în baza delegației nr.801/24.09.2008 și avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.1111/22.09.2008, pentru intimata-pârâtă "" Râmnicu V, lipsind intimații-pârâți Direcția Telecomunicații Râmnicu V, "" Râmnicu V, " SERV"- prin Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice C, Direcția Apelor O, ROMTELECOM C și Râmnicu

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul declarat de reclamantă este timbrat cu 830,00 lei-taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-/24.09.2008, emisă de Trezoreria Râmnicu V și cu 5,00 lei-timbre fiscale. Recursul declarat de pârât este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că, prin intermediul serviciului registratură, s-a depus la dosar cererea formulată de Râmnicu V prin care aceasta solicită judecarea cauzei în lipsă.

Administrator G-reprezentantul recurentei-reclamante, președinte G, pentru intimata-pârâtă Societatea Cooperatistă Meșteșugărească "Arta Populară" Râmnicu V și avocat, pentru "" Râmnicu V, depun la dosar concluzii scrise, ce au fost comunicate părților prezente în ședință.

Curtea, pune în discuția părților admisibilitatea și legalitatea recursurilor, în raport de dispozițiile art.2821Cod procedură civilă, având în vedere valoarea litigiului, menționată de pîrît la instanța de fond și reținută în considerentele acestei instanțe, fila 630-dosar.

Administrator G-reprezentantul recurentei-reclamante Societatea Cooperativă Meșteșugărească "Constructorul"Râmnicu V, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția pusă în discuție.

Consilier juridic, având cuvântul pentru recurentul-pârât Municipiul Râmnicu V-prin Primar, lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția pusă în discuție. Fiind întrebat de instanță, precizează că nu au fost soluționate irevocabil litigiile pe Legea nr.10/2001 privind terenul ce face obiectul cauzei de față.

Președinte G, având cuvântul pentru intimata-pârâtă Societatea Cooperatistă Meșteșugărească "Arta Populară" Râmnicu V, consideră că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 2821Cod procedură civilă, astfel că tribunalul trebuia să soluționeze cauza în recurs.

Avocat, având cuvântul pentru intimata-pârâtă "" Râmnicu V, lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția pusă în discuție. Susține că trebuie să se verifice valoarea reală a terenului și precizează că în contractul de vânzare-cumpărare acesta a fost evaluat la 1 miliard de lei, în anul 2005.

CURTEA

Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursurilor civile de față, a reținut următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 12.10.2005, reclamanta Societatea Cooperatistă Meșteșugărească "Constructorul" Râmnicu Vas olicitat, în contradictoriu cu pârâții "" Râmnicu V, "" Râmnicu V, Direcția Apelor O, Societatea Cooperatistă Meșteșugărească "Arta Populară" Râmnicu V, Direcția de Telecomunicații Râmnicu V și Societatea Cooperatistă Meșteșugărească "" Râmnicu V, să se constate că este proprietara suprafeței de 10.700 teren situat în Râmnicu V,- (fostă 33 bis), cu vecinătățile: N-E - râul, E și S, S-V - rest proprietate (dobândite în temeiul Legii nr.10/2001), S-V - str.- și S-V - proprietatea "" - Sucursala V și A (teren dobândit de pârâta "" în temeiul Legii nr.10/2001 ), N-V - "" și Arta Populară.

La termenul din data de 02.12.2005, reprezentantul reclamantei a precizat că denumirea corectă a pârâtei "" este " Serv", chemată în judecată prin Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice

Prin cererea de la fila 147, reclamanta și-a restrâns pretențiile la suprafața de 9.900, prin cererea de la filele 413 și 419 precizat că obiectul cererii este terenul în suprafață de 9.920,04, iar la ultimul termen de judecată a precizat că solicită să se constate că este proprietara suprafeței de 10.700 ( 577).

Motivând în fapt cererea de chemare în judecată, reclamanta a arătat că, la data de 10.02.1970, s-a înființat Societatea Meșteșugărească "Constructorul", cu sediul în Râmnicu V,- bis și că, imediat după înființare, prin anii 1970 și 1975, unitatea a fost afectată de inundații, prin revărsarea râului, în urma căreia albia râului s-a mutat prin curtea unității, motiv pentru care, în anul 1976, Meșteșugărească "Constructorul" și Meșteșugărească "Arta Populară" au realizat investiții finanțate prin credite acordate de

Prin cererea de la fila 146, precizată la fila 155, reclamanta și-a modificat acțiunea, chemând în judecată Municipiul Râmnicu V, în calitate de pârât.

Modificarea acțiunii a fost cauzată de răspunsul dat de Primăria Râmnicu V, care a comunicat instanței că terenul în discuție a fost solicitat la reconstituire de foștii proprietari, în temeiul Legii nr.18/1991 (adresa nr.39166/14.12.2005 - fila 101, la care au fost anexate copii după cererile de reconstituire și alte înscrisuri - filele 158-177, și schița moșiei - 188).

Prin sentința civilă nr.5188 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei "" și respinsă acțiunea față de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul Râmnicu V, invocată de reclamantă și de pârâta ""

S-a admis în parte excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului-reclamant reconvențional Municipiul Râmnicu V invocată de reclamantă, precum și excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului-reclamant reconvențional Municipiul Râmnicu V invocată de pârâta "" în legătură cu cererea de nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare.

S-a luat act de renunțarea pârâtei "" la excepția autorității de lucru judecat și fost respinsă acțiunea, astfel cum a fost precizată la ultimul termen de judecată, formulată de reclamanta Societatea Cooperatistă Meșteșugărească "Constructorul".

S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta (fosta ""), precum și cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional Municipiul Râmnicu V, cu privire la nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2507/02.06.2005 de " " din Râmnicu V, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Prin aceeași sentință a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional Municipiul Râmnicu V cu privire la revendicare, și a fost obligată reclamanta să lase în deplină proprietate și posesie pârâtului-reclamant reconvențional Municipiul Râmnicu V suprafața de 5.210,18 situată în Municipiul Râmnicu V,- (fost 33 bis), identificată în schița de la fila 494 și să plătească pârâtului-reclamant reconvențional suma de 2.840 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost respinsă cererea prin care pârâta "" a solicitat obligarea pârâtului-reclamant reconvențional Municipiul Râmnicu V la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Municipiul Râmnicu Var evendicat suprafața de 14.976 alcătuită din 10.720 pretinși de reclamantă că au fost dobândiți prin avulsiune și 4.256 înstrăinați de reclamantă către "" Pentru suprafața de 4256 cererea reconvențională a fost privită ca neîntemeiată, întrucât acest teren face parte din suprafața de 8.181,73 dobândiți de reclamantă de la moștenitorii din fosta moșie.

S-a constatat că, din suprafața de 10.720, reclamanta ocupă numai 5.210, astfel cum apare în schița anexă de la fila 149, restul fiind ocupată de alte unități cooperatiste, motiv pentru care a fost găsită întemeiată cererea reconvențională prin care Municipiul a revendicat suprafața de 14.976 de la reclamantă, numai pentru suprafața de 5.210,18, care aparține Municipiului, conform art.35 din Legea nr.18/1991, nemodificată.

Instanța de fond a statuat că acest teren provine din lucrările de regularizare a râului, care a devenit, prin avulsiune, proprietatea statului, fiind în administrarea fostului S Popular V, iar după intrarea în vigoare a Legii nr.18/1991, a trecut în proprietatea Municipiului.

Tot astfel, instanța de fond a reținut că Municipiul Râmnicu V are calitate procesuală pasivă în acțiunea în constatare promovată de reclamantă, având în vedere că terenul se află în patrimoniul privat al Municipiului, respingând excepția invocată de reclamantă și pârâta ""

Împotriva sentinței sus-menționată au declarat apel reclamanta Societatea Cooperativă Meșteșugărească "Constructorul" și pârâtul Municipiul Râmnicu

În apelul declarat de Constructorul se critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:

Prin cererea introdusă în cauza ce formează obiectul dosarului, reclamanta a solicitat instanței să constate că este proprietara pe terenul intravilan în suprafață de 10.700, adăugați suprafeței ce o deține în-, ca urmare a avulsiunii și schimbării cursului râului în anii 1976-1977.

Instanța, în mod eronat și contrar probatoriului și concluziilor conturate din toate susținerile și expertizele administrate, a dispus că terenul accesat este proprietatea Primăriei Râmnicu V, care la data producerii fenomenului de schimbare a cursului râului era administratorul acestui teren; cheltuielile de judecată cad în sarcina reclamantei în totalitate, deși o parte nu au fost determinate de clarificarea obiectului cererii.

În cursul procesului, cu toate insistențele părților și ale instanței, Primăria Râmnicu V, care a reprezentat municipiul, nu a dovedit pe nicio cale și prin niciun act, modalitatea legitimă prin care ar fi intrat în proprietatea terenului ce face obiectul cauzei.

Al doilea motiv de apel privește stabilirea răspunderii pentru cheltuielile de judecată.

În apelul declarat de pârâtul Municipiul Râmnicu V se critică sentința pentru următoarele motive:

- în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a Municipiului Râmnicu V, invocată de pârâta "", în legătură cu capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2507/02.06.2005 de, încheiat între aceasta și reclamanta-pârâtă-reconvențională Constructorul Râmnicu Municipiul are calitate procesuală activă, dreptul său de proprietate decurgând din lege;

- în ceea ce privește capătul de cerere referitor la revendicare, soluția instanței de fond este corectă în esență, dar greșită ca și calcul al suprafețelor.

Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr.99/A din 22 aprilie 2008, a respins apelul declarat de reclamanta Societatea Cooperativă Meșteșugărească "Constructorul", a admis apelul declarat de pârâtul Municipiul Râmnicu V, reprezentat de primar, a modificat în parte sentința și în consecință a obligat apelanta-reclamantă să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 5.623,18 (în loc de 5.5210,18 ), așa cum a fost identificată de expertul topo în anexa la raportul întocmit la instanța de fond. Totodată, au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.

În adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut în esență următoarele:

Apelanta-reclamantă a recunoscut că terenul deținut pe strada - este proprietatea Municipiului Râmnicu V, sub acest aspect, al revendicării, în mod corect instanța de fond statuând că este proprietatea Municipiului Râmnicu V, însă, partea care este ocupată de reclamantă este de 5623,18 și nu 5210, așa cum a identificat expertul topo prin anexa la raportul de expertiză întocmit la instanța de fond.

Ca nefondată a fost privită și susținerea potrivit căreia terenul din- ar fi proprietatea reclamantei Societatea Cooperativă Meșteșugărească "Constructorul", atâta vreme cât la data producerii fenomenului de avulsiune terenul se afla în proprietatea fostului S Popular V, trecând în proprietatea Primăriei după intrarea în vigoare a Legii nr.18/1991.

Potrivit art.35 alin.1 din Legea nr.18/1991, terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităților și administrate de Primării, trec la data intrării în vigoare a legii, în proprietatea unității administrativ teritoriale, în speță, Municipiul Râmnicu

Critica potrivit căreia municipiul nu a dovedit pe nicio cale și prin niciun act modalitatea legitimă prin care ar fi intrat în proprietatea terenului ce face obiectul cauzei, nu se poate susține, deoarece dreptul său de proprietate publică decurge din lege.

Cu privire la cheltuielile de judecată, acestea au fost stabilite în mod corect, în temeiul art.274 Cod procedură civilă, reclamanta fiind partea căzută în pretenții.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, reclamanta Societatea Cooperativă Meșteșugărească "Constructorul" și pârâtul Municipiul Râmnicu V, prin primar.

În recursul său, reclamanta Societatea Cooperativă Meșteșugărească "Constructorul" Râmnicu V invocă următoarele motive:

- instanța de apel nu a judecat cauza reală, ci a judecat apelul pârâtei, respectiv cererea sa de revendicare a terenului de către reclamantă ce a făcut obiectul dosarului judecat de instanța de fond.

- motivele de apel ale reclamantei nu au fost puse în discuție și nu au fost luate în analiză în contextul legilor de restituire a terenurilor și anularea confiscărilor abuzive ca temei al pretinsei proprietăți de stat pe terenurile în administrarea Primăriei Râmnicu

- a fost schimbat obiectul litigiului din acțiunea soluționată la instanța de fond prin mutarea procesului pe revendicarea făcută de recurentă asupra terenului avulsionat ca fiind proprietatea Primăriei Râmnicu

Instanța de apel nu a analizat sub nicio formă motivele de drept.

Prin urmare, solicită instanței de recurs să cenzureze decizia tribunalului, deoarece efectele avulsiunii terenului solicitat, în condițiile în care la data producerii, profită proprietarului de atunci, întrucât s-a constatat că acesta nu era proprietar legitim în spiritul și litera legilor de reconstituire a proprietăților abuziv expropriate, arătând că efectele proprietății nelegitime nu se pot produce în beneficiul acesteia, ci al proprietarului legitim.

La rândul său, pârâtul Municipiul Râmnicu V, prin primar, a invocat următoarele motive:

Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii - art.304 pct.9 Cod de procedură civilă.

Se consideră că instanța de apel a pronunțat în cauză o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, astfel:

Fiind dovedit dreptul de proprietate publică a Municipiului Râmnicu V asupra întregului teren în litigiu și, implicit, respinsă excepția lipsei calității procesuale active a acestuia, care nu a mai putut fi susținută, așa cum a făcut instanța de fond, cu "nedovedirea" în niciun fel a dreptului respectiv, Tribunalul Vâlcea ar fi trebuit să constate și nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.2507/02.06.2005, deoarece la data autentificării acestuia terenul vândut aparține domeniului public al Municipiului Râmnicu V, având regimul juridic special prescris acestuia de Legea nr.213/1998, privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Terenul care a făcut obiectul acestui contract de vânzare-cumpărare era, potrivit art.11 alin.1 din Legea nr.213/1998, inalienabil.

Așa fiind și, conform ar.11 alin.2 din aceeași lege, " actele juridice încheiate cu încălcarea art.11 alin.1 sunt lovite de nulitate absolută".

Rezultă din cele de mai sus că, atât instanța de fond, care a admis excepția lipsei calității procesuale active a Municipiului Râmnicu V și, pe acest considerent, a respins cererea de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, cât și instanța de apel care, deși respinge aceeași excepție, menține soluția fondului, au pronunțat hotărâri cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, care trebuie corectate în recurs, Curtea de APEL PITEȘTI urmând să se pronunțe cu privire la acest capăt de cerere (constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare) nu numai pe excepție, ci și pe fond.

Se solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii și a capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2507/02.06.2005, încheiat între și - vânzători și - cumpărătoare.

În conformitate cu prevederile art.137 Cod procedură civilă, Curtea se va pronunța cu prioritate asupra excepției admisibilității și legalității recursului, în raport de dispozițiile art.2821(1) din același cod, excepție care face de prisos cercetarea în fond a pricinii și care este privită ca fondată.

de atac sunt prevăzute prin lege, legiuitorul consacrând astfel principiul legalității, potrivit căruia, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege. Altfel spus, de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Este o regulă cu valoare de principiu, prevăzută de art.129 din Constituție, care instituie dreptul părților interesate de a ataca hotărârile judecătorești numai în condițiile legii. Textul constituțional evocă nu numai faptul că mijloacele procesuale de atac ale hotărârilor judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie să se realizeze în condițiile legii.

Legalitatea căii de atac implică și consecința că mențiunea greșit făcută în dispozitivul hotărârii care se atacă nu acordă părții o cale de atac pe care legea însăși nu a prevăzut-

Conform dispozițiilor art.2821alin.(1) Cod procedură civilă, modificat prin Legea nr.195/2004, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind - litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv.

Termenul de litigiu folosit de legiuitor în art.2821Cod procedură civilă desemnează toate acțiunile cu caracter patrimonial calificate ca atare de doctrină și jurisprudența în materie prin raportare la obiectul acestora, care privește în mod direct o valoare patrimonială ori un act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani.

Or, litigiul dedus judecății are ca obiect constatarea pe cale judecătorească a dreptului de proprietate asupra unui teren în valoare de 100.000 lei, revendicarea aceluiași teren și constatare nulitate act acțiune care privește deci un drept real imobiliar, fiind de necontestat caracterul său patrimonial, în condițiile în care se tinde la apărarea acestui drept.

În raport de natura cauzei, care este evaluabilă, întrucât se urmărește constatarea dreptului de proprietate și revendicarea terenului, obiectul cauzei este patrimonial și sub valoarea de 100.000 lei. Față de dispozițiile art.2821Cod procedură civilă, hotărârea instanței de fond era supusă numai recursului, competența de soluționare revenind tribunalului conform dispozițiilor art.2 pct.3 Cod procedură civilă, calificarea căii de atac de către instanța de apel fiind contrară acestor dispoziții legale.

Cum se poate observa, legiuitorul a înțeles să confere un mai mare grad de celeritate în soluționarea acelor litigii considerate de mai mică importanță, alegând criteriul patrimonial. Astfel, nu s-a raportat la cereri evaluabile, ci la litigii privind un obiect de o valoare mai mică de 100.000 lei, inclusiv.

În această situație, indiferent de natura litigiului, s-a avut în vedere valoarea patrimonială a bunului asupra căruia poartă litigiul, atribuindu-se o importanță mai mică litigiilor de orice natură care poartă asupra unui obiect de o valoare mai mică, indiferent că ar fi vorba despre acțiuni evaluabile sau neevaluabile, în sensul legii nr.146/1997.

de a îngrădi drepturi consacrate constituțional, reglementarea prevăzută de art.2821Cod procedură civilă constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art.6 pct.1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces.

De altfel, reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate de atac prevăzute de legislațiile naționale, art.13 din aceeași convenție consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cazul " împotriva Regatului Unit", 1975, că dreptul de acces la tribunale nu este absolut, fiind vorba de un drept pe care convenția l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, existând posibilitatea limitărilor implicit admise, chiar în afara limitelor care circumscriu conținutului oricărui drept.

Acțiunea dedusă judecății, având caracter patrimonial, cu conținut economic, se încadrează astfel în acțiunile reglementate de art.2821Cod procedură civilă, valoarea obiectului dedus judecății este mai mică de 100.000 lei și se constată că în cauză soluția adoptată de către tribunal este una de recurs, iar nu una de apel.

Conform dispozițiilor art.299 Cod procedură civilă sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, în condițiile prevăzute de lege. În consecință, recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanțe de recurs, este inadmisibil.

Nu are relevanță calea de atac menționată în decizia tribunalului, deoarece aceasta este stabilită de legiuitor și este, potrivit textului mai sus menționat, recurs, astfel că, recursul la recurs formulat în cauză, apare ca fiind inadmisibil.

Hotărârea pronunțată de tribunal, chiar și într-o compunere greșită, fiind una pronunțată în recurs, față de dispozițiile art.299 alin.1 Cod procedură civilă, nu este supusă recursului, prin urmare prezenta cale de atac se observă a fi inadmisibilă.

În raport de considerentele mai sus expuse, se impune ca în temeiul art.2821raportat la art.299 și art.312 Cod procedură civilă, să fie respins atât recursul declarat de reclamanta SOCIETATEA COOPERATIVĂ MEȘTEȘUGĂREASCĂ "CONSTRUCTORUL" cît si cel formulat de pârâtul MUNICIPIUL RÂMNICU V, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta SOCIETATEA COOPERATIVĂ MEȘTEȘUGĂREASCĂ "CONSTRUCTORUL" și pârâtul MUNICIPIUL RÂMNICU V, prin primar, împotriva deciziei civile nr.99/A din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimate fiind pârâtele DIRECȚIA DE TELECOMUNICAȚII RÂMNICU V, "" RÂMNICU V, " SERV" RÂMNICU prin Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice, DIRECȚIA APELOR O, SOCIETATEA COOPERATISTĂ MEȘTEȘUGĂREASCĂ "ARTA POPULARĂ" RÂMNICU V, ROMTELECOM, SOCIETATEA COOPERATISTĂ MEȘTEȘUGĂREASCĂ "" RÂMNICU V și "" RÂMNICU

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 25 septembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

, -,

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./ 10.oct.2008

Jud.apel: /

Jud.fond:

Președinte:Mariana Stan
Judecători:Mariana Stan, Corina Pincu Ifrim, Florinița

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 291/2008. Curtea de Apel Pitesti