Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 290/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 290
Ședința publică din data de 27 martie 2009
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu C -
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul, domiciliat în P,-,. 72,. 8, jud., împotriva deciziei civile nr.367 din 10 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta domiciliată în P, B-dul. -, nr. 153,. 29.,. 34, jud.
Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 20 martie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea apărătorului recurentei să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 27 martie 2009, când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA:
Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 07.10.2003, Judecătoria Buzăua admis în parte, în principiu, acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul, a admis în parte și în principiu cererea reconvențională formulată de pârât, a constatat că de pe urma defunctei - decedată la data de 28.12.2000, a rămas ca avere succesorală un imobil casă de locuit cu anexe și suprafața de 1000. teren aferent situat în com. sat, jud.B, 40 acțiuni nominative la SC Câmpina, iar ca moștenitori reclamanta și pârâtul, cu cote de fiecare din masa succesorală.
A mai reținut instanța, ca pasiv al succesiunii, suma de 18 milioane lei, ce se va imputa în mod egal asupra lotului celor doi moștenitori, reținând că aceasta a fost suportată numai de reclamantă.
Curtea de Apel Ploiești, prin decizia civilă nr. 719/11.03.2004, a admis apelul formulat de reclamantă, a modificat în parte încheierea instanței de fond, în sensul că a reținut la masa succesorală cota de 50% din construcții, restul de 50% reprezentând contribuția proprie a reclamantei, ce va fi dedusă în favoarea acesteia și a adăugat la pasivul succesoral suma de 5.000.000 lei cheltuieli efectuate cu ultima boală a defunctei, suportate de reclamantă.
Prin sentința civilă nr. 2302/2006 a Judecătoriei Buzăus -a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul, s-a dispus partajarea masei succesorale rămase de pe urma defunctei
-2-
prin omologarea raportului de expertiză refăcut întocmit de experți și și au fost atribuite reclamantei imobilul casă de locuit cu anexe, cu suprafața de 1000 mp. teren aferent situat în loc., com., jud.B, în valoare de 113.588.800 lei, 20 acțiuni nominative deținute de defunctă la SC SA Cîmpina.
Prin aceeași sentință au fost atribuite pârâtului 20 de acțiuni deținute de defunctă la aceeași societate și a fost obligată reclamanta să plătească sultă pârâtului în valoare de 11.769.400 lei în termen de 2 luni, s-au compensat în parte cheltuielile de judecată și a fost obligat pârâtul la 3.000.000 lei lei cu acest titlu către reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 728 Cod civil, art. 6731și urm. Cod pr.civilă, precum și situația de fapt stabilită prin încheierea de admitere în principiu din 07.10.2003 astfel cum a fost modificată prin decizia nr. 719/2004 a Curții de Apel Ploiești.
În ceea ce privește reactualizarea sumelor reținute cu titlu de pasiv succesoral, instanța a reținut că pârâtul a fost de acord cu reactualizarea făcută, conform adresei de la fila 35 și a stabilit ca pasiv succesoral suma de 48.454.100 lei, ce urmează a se imputa egal asupra loturilor celor două părți.
S-a reținut că la atribuirea imobilului casă de locuit instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 6739Cod pr.civilă și faptul că reclamanta deține o cotă parte mai mare din construcție și a atribuit acesteia integral construcția și terenul aferent de 1000 mp. reținând că partajarea acesteia nu se poate face în natură, întrucât s-ar ajunge la exploatarea ineficientă de către părți.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, apreciind-o ca nelegală și netemeinică.
Prin decizia nr.354/2006 s-a admis apelul formulat de pârâtul, s-a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a obligat intimata reclamantă la plata sumei de 24.846.900 lei ROL cu titlu de sultă către apelantul pârât, ca urmare a înlăturării actualizării pasivului succesoral.
Pentru a pronunța această decizie, s-a reținut că prin încheierea de admitere în principiu din 07.10.2003 s-a constatat că, de pe urma defunctei a rămas ca avere succesorală un imobil casă de locuit cu anexe și suprafața de 1000 mp. teren aferent situat în com., sat., 40 acțiuni nominative la SC Câmpina și ca moștenitori reclamanta și pârâtul cu cote de fiecare din masa succesorală, iar ca pasiv s-a reținut suma de 18 milioane lei ce se va imputa egal asupra loturilor părților.
De asemenea, s-a reținut că prin decizia nr.719/2004 Curtea de Apel Ploieștia admis apelul reclamantei, a modificat în parte încheierea de admitere în principiu în sensul că a reținut la masa succesorală cota de 50% din construcție, restul de 50% reprezentând contribuția proprie a reclamantei, ce va fi dedusă în favoarea acesteia și a adăugat la pasivul succesoral suma de 5.000.000 lei.
A apreciat instanța de apel, că încheierea de admitere în principiu astfel cum a fost modificată de Curtea de Apel Ploiești, a intrat în puterea lucrului judecat și instanța de fond nu putea interveni peste conținutul acesteia și nu putea actualiza pasivul succesoral cu indicele de inflație, motiv pentru care tribunalul a dispus înlăturarea actualizării efectuată de instanța de fond pentru că a intervenit peste puterea lucrului judecat în privința pasivului succesoral.
-3-
Referitor la celelalte două motive de apel, s-a reținut că sunt nefondate, întrucât rapoartele de expertiză întocmite în cauză nu sunt afectate de nulitate, iar atribuirea făcută de instanța de fond pentru întregul imobil este corectă.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul pentru următoarele motive:
O primă critică a fost că soluția instanței de fond, mai ales cea cu privire la atribuirea exclusivă reclamantei a bunurilor imobile este nelegală, deoarece art.6735al.2 Cod pr.civilă obligă la împărțirea în natură a bunurilor chiar dacă reclamanta are un drept mai mare.
Referitor la efectuarea expertizelor, recurentul arată că a făcut obiecțiuni care au fost admise, însă, ulterior instanța a revenit asupra refacerii expertizelor, cu toate că s-a reținut că nu a avut cunoștință de ziua când experții s-au deplasat pentru măsurători și evaluări, situație în care s-au făcut constatări contrare realității.
Chiar expertiza topografică reține unele probleme cu privirie la împărțirea suprafeței de 384, 4 mp. dar nu și cu restul terenului.
Consideră recurentul că atribuirea exclusivă a terenului reclamantei este contrară chiar expertizei topografice.
O altă critică este că motivarea făcută de către instanța de apel, în sensul că terenul și locuința nu sunt partajabile în natură, este contrară raportului de expertiză topografică și chiar din locuință i se pot atribui trei încăperi întrucât aceasta are 8 camere și două intrări.
Consideră recurentul că cea mai gravă nesocotire a motivelor de apel se referă la efectuarea expertizei constructor fără a fi anunțat, ceea ce atrage nulitatea expertizei conform art.312 alin.5 Cod pr.civilă, fiind incidente disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, se arată că nu există semnătura sa pe dovada de convocare de către expertul constructor, iar în obiecțiunile formulate a motivat pe larg nulitatea raportului de expertiză, necesitatea efectuării unei alte expertiză rezultă din valoarea redusă de 82.790.000 lei ROL a construcției și anexelor, astfel că era necesară refacerea raportului de expertiză pe care instanța a dispus-o, iar ulterior a revocat-o nejustificat.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unei noi expertize construcții.
Prin decizia nr. 286/13.03.2007, Curtea de apel Ploiești admite recursul formulat de pârâtul, împotriva sentinței civile nr.2302/10.05.2006, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă, a casat decizia nr.354/2006 a Tribunalului Buzău și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța aceată soluție, curtea a constatat că este fondată prima critică a recurentului, în sensul că nu a avut loc o împărțire în natură conform art.6735alin.2 Cod pr.civilă, atribuind toate bunurile imobile intimatei reclamante, dând prioritate unui singur criteriu și anume acela că reclamanta are o cotă mai mare din valoarea bunurilor succesorale, încălcând și disp.art.741 cod civil care prevede că împărțirea se face în natură.
Ca atare, în mod nelegal ambele instanțe au greșit când au motivat că nu este posibilă împărțirea în natură din moment ce expertul constructor, stabilește două
-4-
variante de lotizare, iar în varianta a II-a i se atribuie și recurentului încăperi din casa de locuit.
Referitor la expertiza topografică, se va reține că expertul a arătat că numai terenul curți-construcții este dificil de parcelat în două loturi egale și distincte, pe când terenul arabil și vie poate fi împărțit în două loturi.
În consecință, instanțele anterioare au greșit atunci când au atribuit numai reclamantei atât locuința cât și întregul teren, pe când recurentului nu i s-a atribuit nici un bun în natură, ci doar sultă, deși experții au propus și variante de împărțire în natură.
Chiar și valoarea bunurilor imobile este mult prea mică față de valoarea de piață a acestora, motiv pentru care se impune refacerea celor două expertize topografică și constructor, urmând ca experții să evalueze imobilele la valoarea de circulație a acestora, să propună variante de lotizare în natură pentru cele două părți și să se dispună citarea tuturor părților la efectuarea expertizei.
Cauza a fost înregistrată la tribunal sub nr- și rejudecând apelul după casare cu trimitere a constat că este întemeiat iar prin decizia civilă nr. 376/23.11.2007 Tribunalul Buzăua admis apelul formulat de pârâtul, a schimbat în parte sentința civilă nr. 2302/2006 a Judecătoriei Buzău în sensul că a dispus omologarea variantei 1 raportului de expertiză și în parte a raportului de expertiză astfel:
Atribuie reclamantei lotul nr. 1 compus din teren respectiv 493,5 mp. conform anexei 1 valoare de 6381 lei, casa de locuit și anexa edificată pe acesta în valoare de 8926 lei și plătește pârâtului sulta de 1580 lei.
Primește de la pârât sulta de 1150 lei, sumă ce se va actualiză în funcție de rata inflației începând cu data de 11.03.2004 până la pronunțarea prezentei decizii.
Atribuie pârâtului lotul nr.2 respectiv teren - respectiv 493,5 mp. conform anexei 1 în valoare de 6381 lei și majorări în valoare de 818 lei și plătesc sultă pârâtei suma de 1580 lei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că a fost omologat raportul de expertiză în condițiile în care expertul a procedat la efectuarea expertizei fără citarea acesteia prin carte poștală recomandată conform art. 208 (1) Cod pr. civilă, iar raportul de expertiză nu a fost înregistrat la Biroul de Expertize Tehnice, nu este semnat de expert atât conținutul explicațiilor, cât și schițele anexate.
Prin decizia nr. 228/27.02.2008, Curtea de Apel Ploieștia admis recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 376/23.11.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău și a casat cauza cu trimitere spre rejudecare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar a reținut că sunt fondate criticile recurentei referitoare la necitarea procedurală conform dispozițiilor art. 208 alin.1 Cod proc.civilă la momentul efectuării raportului de expertiză în apel, care prevede că pentru expertoiză este nevoie de o lucrare la fața locului și nu poate fi făcută decât după citarea părților prin carte poștală recomandată cu dovadă de primire, arătându-se zilele și orele când începe și continuă lucrarea, iar dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului.
Expertul nu a făcut aceste dovezi de citare, astfel că rapotul de expertiză întocmit este nul conform art. 108 alin.3 Cod pr.civilă.
-5-
De asemenea, s-a precizat că instanța de apel va avea în vedere, cu ocazia rejudecării cauzei șși celelalte critici ale recurentei-reclamante, referitoare la modalitatea de formare și atribuire a loturilor, cu respectarea dispozițiilor art. 6739și art. 67310Cod pr.civilă.
După trimiterea cauzei spre rejudecare, aceasta a fost înregistrată la Tribunalul Buzău la nr. 1090/114 din 26.03.2008.
În raport de considerentele deciziei de casare, prin încheierea din 23.04.2008 s-a dispus adresă către Biroul Local de Expertize, înaintarea listei cu experți de specialitate topo, urmând ca după desemnarea experului topo să se solicite și expertului să participe la efectuarea expertizei.
S-a dispus refacerea expertizei de expert, în sensul de a se avea în vedere și poziția apelantului, prin care să se împartă terenul și imobilul în raport de cota de moștenire și o variantă în care apelantul să primească cele două magazii și J din terenul aferent imobilului casă de locuit.
Expertul a precizat în raportul de expertiză că nu se poate face o partajare comodă în natură a imobilului casă de locuit, având în vedere cota de moștenire a fiecărei părți și exigențele minimale pentru locuire.
Apelantul a depus obiecțiuni, în sensul că expertul nu a respectat obiectivele stabilite și susținerea acestuia că imobilul nu poate fi partajat în natură încalcă dispozițiile art. 741 și art. 6731alin.2 Cod pr.civilă. Mai susține apelantul că expertul știe că intimata are locuință la răzorul casei părintești și din acest motiv are nevoie de întreaga curte, deși construcția în litigiu poate fi partajată.
A susținut că nu solicită ca expertul să răspundă obiecțiunilor, ci să se aibă în vedere faptul că rezultă din cele două lucrări întocmite că i se pot atribui cele două magazii și din terenul aferent.
Prin decizia civilă nr. 367/10.12.2008 Tribunalul Buzăua admis apelul declarat de apelantul împotriva sentinței civile nr. 2302/10.05.2006 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 3434/2003 în contradictoriu cu reclamanta; a schimbat în parte sentința, în sensul că s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform rapoartelor de expertiză întocmite în cauză de experții - în varianta I și - în soluția unică (expertiza centralizatoare) și a atribuit bunurile conform acesteia; a atribuit intimatei bunurile imobile, respectiv: locuința în valoare de 7668 lei, o anexă în valoare de 1258 lei, magazie în valoare de 868 lei, 286 mp. teren curți-construcții în valoare de 3140,39 lei și teren grădină 701,4 mp. în valoare de 3850,74 lei, bunuri în valoare totală de 16785,13 lei și va plăti cu titlu de sultă apelantului suma de 5944 lei; a atribuit apelantului sultă în sumă de 5944 lei, pe care o primește de la intimata-reclamantă. Apelantul va plăti intimatei suma de 1150 lei (reprezentând din pasivul succesoral și cheltuielile efectuate cu ultima boală a defunctei); a menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate și s-au compensat în parte cheltuielile de judecată obligând apelantul la 250 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Pentru a pronunța această soluție a reținut următoarele:
Este cert că reclamanta are o cotă de 75 % din masa succesorală, astfel că imobilul casă de locuit urmează să-i fie atribuit acesteia, avându-se în vedere și dispozițiile art. 6739Cod pr.civil, care prevede că la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama de mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia, natura bunurilor,
-6-
domiciliul și ocupația părților, precum și faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărțeala au făcut îmbunătățiri sau edificat alte construcții.
În speța de față nu se poate împărți în natură imobilul, deoarece ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia și s-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, având în vedere că este vorba de un imobil situat în mediul rural și de esența unei gospodării situată în mediul rural este exploatarea în mod optim a acesteia și folosirea rațională și efectivă a terenului aferent unei astfel de gospodării.
În situația în care intimatului i s-ar atribui cele două magazii și J din terenul aferent, reclamanta ar fi în imposibilitate de a folosi imobilul casă de locuit asupra căruia are o cotă mai mare, respectiv de 75 % conform destinației sale, ceea ce i-ar crea un prejudiciu major.
Un alt aspect pe care instanța l-a avut în vedere este și acela că în vecinătatea imobilului succesoral se află un alt imobil proprietatea familiei reclamantei și prin atribuirea celor două magazii și a din teren apelantului s-ar crea o stare de tensiune permanentă între părți și, în același timp, lotul atribuit ar fi în mijlocul proprietății și nu ar face altceva decât să fărâmițeze proprietatea reclamantei și în același timp ar împiedica-o să folosească terenul conform destinației sale.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate, în baza art.304 pct.9 Cod pr.civilă, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul omologării var.III din raportul de expertiză.
În motivarea recursului se arată că nu s-au respectat indicațiile date prin decizia de casare nr.286/13.03.2007 a Curții de Apel Ploiești, în sensul atribuirii în natură a bunurilor succesorale, fiind omologată varianta prin care toate bunurile au fost atribuite exclusiv intimatei.
A mai precizat recurentul că motivarea instanței de apel în sensul că nu se poate împărți în natură imobilul întrucât s-ar produce o scădere importantă a valorii acestuia, nu poate fi reținută față de faptul că intimata are în vecinătate o altă locuință al cărui teren se află în continuarea celui ce i s-a propus în var. a-II-a a raportului de expertiză și care ar fi slujit pe deplin exploatării locuinței în litigiu.
Față de apelul formulat, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că în vecinătatea imobilului succesoral se afla un alt imobil proprietatea familiei sale și prin atribuirea celor două magazii și din teren, recurentului s-ar crea o stare de tensiune permanentă între părți și în același timp, lotul atribuit ar fi în mijlocul proprietății și nu ar face altceva decât să fărâmițeze propeietatea recurentului și l-ar împiedica să folosească terenul conform destinației sale.
Mai este de reținut că experții desemnați în cauză în tot cursul procesului, au arătat că imobilul nu poate fi împărțit în natură.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile legale în cauză, reține următoarele:
Prin dispoziția nr.367/2008 pronunțată de Tribunalul Buzăus -a dispus ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămase de pe urma defunctei, conform var.I din expertiza și variantei unice
-7-
centralizatoare -, atribuind intimatei toate bunurile imobile, apelantul urmând să primească sultă în sumă de 5944 lei.
Procedând astfel, Tribunalul Buzăua luat valorile bunurilor imobile din expertiza, însă sulta nu a mai fost stabilită conform acestui raport de expertiză (care era în sumă de 4375,70 lei), ci a fost omologată sulta din raportul de expertiză.
Analizând acest raport de expertiză (filele 31-33 dosar apel) se constată că experta, deși a întocmit mai multe variante de lotizare, nu a întocmit și loturile corespunzătoare pentru fiecare parte, astfel încât omologarea unei alte variante de lotizare nu ar putea fi realizată, neputând fi pusă în executare.
Pe de altă parte, instanța de apel a încălcat disp. art.315 Cod pr.civilă întrucât nu a respectat indicațiile date de Curtea de Apel Ploiești prin decizia nr.286/13.03.2007, în care s-a menționat că "instanțele anterioare au greșit când au atribuit numai reclamantei atât locuința cât și întregul teren, pe când recurentului nu i s-a atribuit niciun bun în natură, ci doar sultă, deși experții au propus și variante de împărțire în natură".
Această dezlegare dată modului de atribuire în natură a bunurilor succesorale era obligatorie pentru instanța de apel, chiar dacă ulterior s-a mai pronunțat o decizie de Curtea de Apel Ploiești, fiind trimisă cauza spre rejudecare datorită încălcării normelor de procedură referitoare la citarea părților la efectuarea raportului de expertiză.
Față de considerentele mai sus expuse, din care rezultă că prin decizia recurată s-a dispus atribuirea în natură a tuturor bunurilor exclusiv intimatei-reclamante, fiind încălcate îndrumările date de Curtea de Apel Ploiești prin decizia de casare nr.286/2007 și a fost creată o variantă de lotizare prin combinarea celor două rapoarte de expertiză, Curtea constată că recursul este fondat și urmează ca în baza art.304 pct.9 și art.312 alin.3 Cod pr.civilă, să-l admită și să trimită cauza spre rejudecare la Tribunalul Buzău.
Cu ocazia rejudecării urmează să se întocmească un raport de expertiză care să cuprindă mai multe variante de lotizare, prin care să se atribuie și recurentului-pârât bunuri în natură, conform solicitărilor sale, iar variantele întocmite de expert să cuprindă loturi pentru fiecare parte, cu stabilirea corespunzătoare a sultei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul, domiciliat în P,-,. 72,. 8, jud., împotriva deciziei civile nr.367 din 10 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta domiciliată în P, B-dul. -, nr. 153,. 29.,. 34, jud.P și în consecință:
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Buzău.
-8-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 27 martie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu
- - C - - -
Grefier,
- -
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red.VS /tehnored.VM
2 ex./23.04.2009
3434/2003 Judecătoria Buzău
a- Tribunalul Buzău
, G
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu
