Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 303/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.303/
Ședința publică din 28.09.2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Gabriel Lefter
JUDECĂTOR 3: Mihaela Ganea
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul-pârât, T, domiciliu procesual ales în-. 23,. A,.12 județ T și respectiv T,- împotriva deciziei civile nr.199 din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanta și a sentinței civile nr.2509/03.06.2007 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, - T,- având ca obiect partaj judiciar
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 14 septembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată, pentru a da părților posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 21.09.2009 și respectiv 28.09.2009.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la 08.06.2006, reclamantul l-a chemat în judecată pe pârâtul pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajul averii succesorale rămasă de pe urma defuncților lor părinți și constând într-o casă și teren situată în T,- și să fie obligat pârâtul la plata unui drept de creanță în sumă de 1500 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului din masa bunurilor partajabile.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că părinții lor, și au deținut un imobil casă și teren situat în T,-, acest imobil fiind achiziționat de către aceștia prin act de vânzare cumpărare în anul 2000; asupra bunului sunt moștenitori cu vocație succesorală părțile, în calitate de fii, cu o cotă de fiecare.
Reclamantul a mai arăta că, din anul 1998 s-a mutat împreună cu părinții săi, aducând unele îmbunătățiri imobilului, constând în construirea unei bucătării și a unei băi în care a pus faianță și gresie, utilare băii construite, efectuat tencuieli interior, zugrăveli interior, renovarea unei camere în care s-a pus gresie, racordarea la rețeaua de apă curentă, spargerea unui perete pentru altă ieșire.
Prin sentința civilă nr. 2509 din 3 iunie 2007, Judecătoria Tulcea, a admis în parte acțiunea și a constatat că, de pe urma defuncților și a rămas ca masă succesorală dreptul de proprietate asupra imobilului situat în T,-, format din teren în suprafață de 1600. și o casă de locuit construită din chirpici, acoperită cu tablă, compusă din 4 încăperi în valoare de -,63 lei; s-a constatat că părțile, în calitate de fii, sunt moștenitori cu o cotă de fiecare, deținând în indiviziune imobilul Instanța a mai constatat și că reclamantul a adus îmbunătățiri imobilului în valoare totală de 16532,1 lei, după care a dispus ieșirea din indiviziune și a atribuit reclamantului lotul nr. 1, cu o valoare de 167,574 lei, iar pârâtului lotul nr. 2, cu o valoare de -,4 lei, ambele individualizate conform raportului de expertiză, obligând pârâtul la plata sumei de 863 lei către reclamant reprezentând contravaloarea dreptului de creanță, a sumei de 274,4 lei - sultă și a sumei de 88,23 lei - cheltuieli de judecată rămase necompensate.
Pentru pronunța această soluție, judecătoria a reținut că, după decesul lui și, tatăl și respectiv mama părților, de pe urma lor a rămas ca în succesorală dreptul de proprietate asupra imobilului situat în municipiul T,- format din teren în suprafață de 1600. și o casă de locuit construită din chirpici, acoperită cu tablă, compusă din 4 încăperi, moștenitori în cauză fiind părțile, în calitate de fii, cu o cotă succesorală de fiecare.
Din interogatoriul luat pârâtului s-a constatat că, înainte de decesul părinților dar și după aceasta, reclamantul a efectuat o serie de îmbunătățiri la imobil, constând în: construit bucătărie și baie, tencuit interior și zugrăveli interior pentru partea din casă în care locuiește reclamantul, renovat o cameră în care s-a pus gresie, s-a pus gresie, s-a pus gresie în B și bucătăria ridicate de reclamant, tras apă în bucătărie și baie, utilaj B; nu au fost reținute însă toate îmbunătățirile precizate de către reclamant în petitul acțiunii, respectiv construit o cameră lipită de casă întrucât pârâtul la interogatoriu a arătat că era aceeași cu cea dinaintea decesului și nu s-a reținut că s-a pus faianța în B și bucătăria construite de către reclamant întrucât la interogatoriu pârâtul a precizat că faianța exista, iar în lipsa unor alte probe în acest sens îmbunătățirile respective nu au putut fi reținute.
La stabilirea loturilor pentru ieșirea din indiviziune, instanța a valorificat raportul de expertiză efectuat de către expertul și nu raportul de expertiză extrajudiciară depus la dosar de către părți, în considerarea faptului că prioritar era raportul de expertiză efectuat în cauză și dispus de către instanță, și nu cel extrajudiciar; pe de altă parte, în conținutul raportului de expertiză efectuat de către expertul desemnat de către instanță s-a argumentat în mod explicit modalitatea de partajare propusă, precum și imposibilitatea efectuării unei alte variante de lotizare (fila 105), arătând expertul că varianta propusă în raportul de expertiză extrajudiciară era nefuncțională.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și neteminicie; în motivarea apelului, s-a arătat că expertul a omis evidențierea în cuprinsul lucrării sale a unui corp de casă, ce intra în compunerea masei de partaj cu o suprafață de 35.; de asemenea, sub această cameră se află construit un beci, din beton, în anul 1994.
S-a mai învederat că propunerea de lotizare reținută de către instanță conduce la atribuirea către pârât a unor camere în care nu există nicio cale de acces în interior și nicio cale de comunicare între camere, lipsind și utilitățile (cu excepția curentului electric) ce face ca aceste condiții să nu fie suficiente unei familii cu un copil.
Prin decizia nr. 199/19.12.2008, Tribunalul Tulceaa admis apelul și a schimbat in parte încheierea din 4.09.2007 si sentința civilă nr. 2509/03.06.2007 a Judecătoriei Tulcea în ceea ce privește componența masei de împărțit, constatând că valoarea acesteia este de 343.919,95 lei, prin includere în componență și camerei 6, cu o valoare de 8276,32 lei; drept urmare, valoarea lotului 1 atribuit reclamantului intimat a devenit-,92 lei, astfel că pârâtul-apelant a fost obligat la plata sumei de 3890,95 lei cu titlu de sultă, către reclamantul-intimat; au fost păstrate celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Tribunalul, analizând apelul din punctul de vedere al motivelor invocare de pârât și al probatoriilor administrate de prima instanță a constatat că, judecătoria nu a inclus în categoria îmbunătățirilor aduse imobilului de către reclamant o cameră alăturată casei de locuit (aceasta fiind individualizată în raportul de expertiză prin camera P6), dar nici nu a reținut-o ca făcând parte din masa indiviză, deși, din constatările expertului, a rezultat existența acesteia; camera este folosită în prezent de către reclamantul, ce nu a contestat soluția în ceea ce privește situația îmbunătățirilor solicitate.
Se impunea, în aceste circumstanțe, includerea sa în masa bunurilor de împărțit, valoarea acesteia fiind de 8276,32 lei, pentru o suprafață de 18,4.
În privința beciului pretins situat sub camera P6, tribunalul a constatat că existența acestuia nu a reieșit din cererea principală, iar pârâtul nu a formulat cerere reconvențională cu acest obiect și nici după pronunțarea încheierii de admitere în principiu nu s-a cerut completarea acesteia; de asemenea, după efectuarea expertizei, nu s-au formulat, de către niciuna dintre părți, obiecțiuni relativ la acest aspect, în apel fiind prima dată la care se invocă și se critică neevaluarea respectivului beci, aceasta echivalând cu o cerere nouă în apel, art. 294 alin. 1 Cod proc. civ. nepermițând o atare procedură.
Deoarece s-a considerat că modalitatea de lotizare propusă de expert și însușită de instanță, prin hotărârea pronunțată, valorifică situația imobilului de împărțit, amplasamentul casei de locuit în teren și, parțial, modul de folosire actual al încăperilor, tribunalul a inclus și camera P6 în lotul intimatului-reclamant pentru că se află în continuarea lotului atribuit acestuia, apreciind că aceasta este singura modalitate funcțională de folosire, pentru că, dacă s-ar fi atribuit celeilalte părți, se intra în lotul de teren nr. 1.
Referitor la lipsa utilităților de care dispune numai reclamantul-intimat, tribunalul a considerat întemeiată situația deoarece doar acesta a edificat bucătăria și B pe care le-a utilat corespunzător, de aceste îmbunătățiri neputând beneficia și pârâtul-apelant, pentru că nu a avut nicio contribuție.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs apelantul criticând-o pentru nelegalitate și nerespectarea criteriilor de atribuire avute în vedere la formarea loturilor, ignorându-se cotele egale ale părților ce impun loturi egale cu privire la teren dar și construcții.
s-a arătat că expertiza administrată la fond duce la atribuirea către recurent a unui lot total nefuncțional în condițiile în care cele două camere ce au fost atribuite nu au nici măcar o ușă de acces și de asemenea nu dispun de utilități: apă, canalizare, electricitate, nu există de asemenea baie sau bucătărie, ori vreun alt spațiu ca dependință. Nu este lipsit de importanță faptul că de curând în familia recurentului s-a născut o, iar condițiile în care ar trebui să locuiască în imobil nu sunt tocmai reflectarea drepturilor pe care le-au dobândit frații după decesul autorilor. Intimatul nici nu locuiește în casa părintească fiind plecat în străinătate.
Așa fiind, solicită să se aibă în vedere că instanța de apel nu a interpretat corect cererea privitoare la introducerea în masa de partaj a imobilului - construcție aflată separat de casa de locuit, ca bun aflat în indiviziune în cote de .
Tribunalul a admis apelul și a introdus camera 6 în masă, soluție pe care nu o solicită, deoarece este neconformă cu realitatea și cu totul de neînțeles, a mărit sulta de la 274 lei la 3890 lei.
Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, considerând că decizia atacată în apel este corectă și respectă delimitarea loturilor făcută conform expertizei administrată în fond.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs și prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă, instanța constată că recursul este întemeiat și urmează a fi admis.
Părțile în proces solicită împărțirea averii succesorale rămasă de pe urma părinților lor alcătuită dintr-un imobil - teren și construcție.
Bunul a fost dobândit în parte prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2931/28.08.2001 la.; prin acest act și au dobândit o cotă de 64/96 din terenul de 1.600 mp (1602 din măsurători) situat în-.
În contract s-a menționat că pe teren se află edificată o casă de locuit construită din chirpici compusă din 4 camere, cu o suprafață de 126,11 mp, separat o anexă de 28,27 mp (suprafață totală construită de 154,38 mp) având număr cadastral 2617.
O altă mențiune importantă a contractului a fost aceea că imobilul cu destinația de construcție a fost edificat de cumpărătoarea împreună cu soțul ei în anii 1960-1961 pe locul vechii construcții; restul cotei de 32/96 din teren aparținea lui prin moștenire de la părinții ei și, care au dobândit terenul din anul 1943.
Contractul de vânzare-cumpărare a fost înscris în Cartea Funciară nr.6531/N a orașului T, în baza documentației cadastrale înregistratată sub nr.5622/18.07.2001 la Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie T; conform acestei documentații (filele 20-23 dosar Tribunalul Tulcea ) și au fost înscriși ca proprietari ai terenului de 1.600 mp și a unorconstrucții în suprafață totală de 154,38 mp: C1 locuință în suprafață de 126,11 mp și anexă C2 de 28,27..
Cu toate că, din cuprinsul acestui act dar și din răspunsul la interogatoriu al pârâtului reieșea în mod evident că pe lângă cele "4 camere" existau construcții noi, raportat la cele ridicate de autorii părților în anii 1960-1961 (fila 27 dosar judecătorie) și îmbunătățiri efectuateînaintea decesului părinților(!); judecătoria a dispus efectuarea unei expertize a imobiluluifără includerea în masa partajabilă a îmbunătățirilor.
În mod corect, prima instanță a reținut doar "îmbunătățirile" (noțiune în care a inclus atât noile construcții cât și lucrările de ameliorarea confortului) recunoscute de pârâtul recurent, în condițiile lipsei oricărei alte probe care să dovedească susținerile reclamantului.
dată expertului (încheierea de admitere în principiu din 04.09.2007) de a exclude îmbunătățirile este de natură a crea confuzii raportat la identificarea imobilului ce constituie masa succesorală și, prin efectele create - greșita stabilire a masei de împărțit -, contravine prevederilor art.6735Cod pr.civilă, dar și art.492 cod civil reținute de instanță greșit.
Se impune constatarea că, solicitând partajul bunurilor rămase de pe urma părinților lor, reclamantulnu a cerut și constatarea calității de proprietarasupra construcțiilor noi (baie și bucătărie - pentru îmbunătățirile ce au fost făcute restului imobilului cererea ar fi fost absurdă) ci doar constatarea calității sale de creditor (al succesiunii - nota curții).
În mod incorect judecătoria a reținut incidența prevederilor art.492 Cod civil conform căruia orice construcție, plantație sau lucru făcut in pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedește din contra. Accesiunea este un mod de dobândire a proprietății conform căruia tot ce se unește cu un lucru sau se încorporează în acest devine proprietatea aceluia căruia îi aparține lucrul care s-a făcut unirea sau încorporarea.
Art.492 Cod civil instituie două prezumții: că orice nouă lucrare făcută asupra unui imobil este 1. făcută de proprietar și este așa și este 2. făcută de proprietar cu cheltuiala sa.
Textul nu are aplicabilitate în speță: îmbunătățirile nu au fost făcute de proprietari (defuncții și ) și nici cu cheltuiala lor. După cum a recunoscut și pârâtul, acestea au fost făcute exclusiv de reclamant pe cheltuiala proprie; pentru lucrările făcute în timpul vieții părinților, aceștia și-au dat acordul la efectuarea lucrărilor, astfel încât devin incidente prevederile art.494 Cod civil.
Cum constructorul a fost de bună-credință (dat fiind acordul proprietarului) și nu a înțeles să invoce o eventuală înțelegere care să confere un drept de proprietate asupra noilor edificii, instanța era ținută să constate calitatea sa de creditor pentru sporul de valoare adus fondului.
De aceea, în mod greșit s-a constatat că masa succesorală se alcătuiește din teren și construcțiefără îmbunătățiriacestea devenind proprietatea defuncților prin accesiune, deci, trebuind împărțite.
Nu mai puțim, este corectă constatarea judecătoriei că reclamantul a sporit valoarea bunului succesoral, însă raționamentul nu a fost finalizat, respectiv evidențierea contravalorii acestor lucrări raportat la întregul imobil care ar da și măsura calității de creditor al succesiunii a creditorului.
De asemenea, prima instanță ar fi trebuit să verifice lucrarea expertului raportând concluziile acestuia la actul ce justifică calitatea de proprietar a autorilor părților, în special cu referire la suprafața totală construită: 154 mp față de 73,2 mp (incluzând și camera 6) cât a constatat expertul.
Față de această situație, constatându-se din punct de vedere al prevederilor art.304 pct.9 Cod pr. civilă, greșita aplicare a prevederilor art.6735Cod pr.civilă și greșita reținere a prevederilor art. 492 Cod civil, incident fiind art. 494 Cod civil,
Având în vedere disp. art. 315 Cod pr. civilă conform cărora, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului,
Considerând că pentru justa soluționare a cauzei (inclusiv constatarea calității de creditor a reclamantului) se impune efectuarea unei noi probe cu expertiza tehnică imobiliară având ca obiective identificarea tuturor construcțiilor și evaluarea întregului imobil, evidențierea și evaluarea separată a îmbunătățirilor efectuate de reclamantă, avându-se în vedere răspunsul la interogator al pârâtului (construcții noi și ameliorări/renovări) în funcție de care urmează a se face propuneri de lotizări și stabilirea de eventuale sulte,
Cum, atât sentința civilă nr.2509/03.06.2007 a Judecătoriei Tulcea cât decizia civilă nr.199/19.12.2008 a Tribunalului Tulcea sunt afectate de aceleași vicii de judecată, decizia instanței de apel confirmând în mare parte soluția primei instanțe, urmează a admite recursul declarat de recurentul-pârât, se vor casa ambele hotărâri și se va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Tulcea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil declarat de recurentul-pârât - T, domiciliu procesual ales,-.23...12 județ T și respectiv T,- - împotriva deciziei civile nr.199 din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanta și a sentinței civile nr.2509/03.06.2007 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimatul-reclamant T,-.
Casează ambele hotărâri și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Tulcea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,astăzi 28.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
- -
Jud.fond:
Jud.apel:;
Red.dec.jud. /30.09.2009
Tehnored.gref. /30.09.2009/4 ex
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Către,
JUDECĂTORIA TULCEA
Referitor la dosarul civil mai sus menționat privind recursul civil declarat de recurentul-pârât, T, domiciliu procesual ales în-. 23,. A,.12 județ T și respectiv T,- împotriva deciziei civile nr.199 din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanta și a sentinței civile nr.2509/03.06.2007 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, - T,-, vă comunicăm următoarele:
Curtea de Apel Constanța prin decizia civilă nr.303 din 28.09.2009 admis recursul civil declarat de recurentul-pârât -- împotriva deciziei civile nr.199 din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanta și a sentinței civile nr.2509/03.06.2007 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimatul-reclamant
S-au casat ambele hotărâri și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Tulcea.
PREȘEDINTE DE COMPLET
Grefier
- -
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Gabriel Lefter, Mihaela Ganea
