Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 315/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 315
Ședința publică de la 26 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Georgeta
Grefier:
S-au luat în examinare cererile de recurs formulate de și de împotriva deciziei civile nr. 113 din 9.02.2009 a Tribunalului Iași
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentele asistate de avocat, procurator pentru intimata, intimații, și asistați de avocat ce îi reprezintă și pe intimații și, lipsă fiind intimații () și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru recurente și concluzii scrise.
Procurator depune la dosar concluzii scrise pentru intimata.
Interpelate, apărătorii prezenți și procurator arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului, modificarea deciziei Tribunalului Iași, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică.
Solicită a se avea în vedere cele precizate în scris, prin motivele de recurs în care a criticat soluția instanței de apel sub două aspecte. Analizând motivele de recurs consideră că se poate admite recursul sub aspectele invocate. Instanța de apel a aplicat retroactiv o lege civilă în sensul că până în 2008 cererile de asistență judiciară privind avocat din oficiu se adresau baroului, în conformitate cu prevederile articolelor 75 și 76 din Codul d e procedură civilă. În anul 2008 intervenit legea nouă ce prevede că cererile privind asistența judiciară se adresează direct instanței de judecată. Solicită a se avea în vedere punctul 1 din criticile formulate și obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată. Arată că va depune chitanța în acest sens.
Avocat arată că prin întâmpinare a invocat excepția nulității recursului, având în vedere că acesta nu s-ar încadra în cele invocate de recurent. Solicită admiterea excepției invocate, pe fond, solicită respingerea recursului, menținerea deciziei instanței de apel ca legală și temeinică, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată. depune la dosar chitanța din 15.06.2009 reprezentând dovada achitării onorariului de avocat de 1000 lei.
În ceea ce privește excepția nulității recursului, avocat solicită respingerea acesteia.
Instanța constată că pentru intimata s-au depus concluzii scrise., intimații prezenți arată că îmbrățișează punctul de vedere al doamnei avocat.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin încheierea din 27.04.2007, Judecătoria Iașia admis în principiu capetele de cerere privind dezbaterea succesiunii defunctei - și ieșirea din indiviziune; a constatat deschisă succesiunea defunctei -, decedată la 17.03.2005, cu ultimul domiciliu în sat, comuna, județul I; a constatat că masa succesorală se compune din dreptul de proprietate asupra unei case bătrânești, situată în sat, comuna, județul I, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha 9106 mp situată pe teritoriul satului, comuna dobândită prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr.14444/05.10.1994 eliberat de Comisia Județeană de fond Funciar I și din dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha situată pe teritoriul comunei, județul I, dobândită prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr. 83080/14.01.1993 eliberat de Comisia Județeană de fond Funciar I, a constatat prescris dreptul de opțiune succesorală a pârâtei (fostă ), a constatat că la succesiunea defunctei vin în calitatea de moștenitori legali, toți în calitate de copii, cu o cotă-parte de 1/7 din succesiune pentru fiecare copil și (fostă ) și (fostă ) în calitate de nepoate de fiul predecedat, cu o cotă-parte de 1/14 din succesiune pentru fiecare dintre nepoate (1/7 pe tulpina fiului predecedat).
A constatat că pârâtul este străin de succesiune, conform art.696 Cod civil, prin renunțare expresă la succesiunea defunctei -, prin declarația autentificată sub nr.4478/12.12.2005 la BNP și M, a constatat că pârâta (fostă ) este străină de succesiune prin neacceptarea în termen a acesteia.
Analizând probatoriul administrat, instanța de fond a reținut următoarele:
Defuncta - a decedat la 17.03.2005, dată la care s-a deschis succesiunea acesteia, conform dispozițiilor art. 651 Cod civil.
În urma sa au rămas ca succesibili, (fiul lui și -, născut la data de 28.04.1953), (fiul lui și -, născut la 19.02.1961), (născută, fiica lui și -, născută la data de 01.11.1945, căsătorită, căsătorie înregistrată sub nr. 609/08.07.1966 la Primăria Municipiului I), (născută, fiica lui și -, născută la data de 05.09.1951, căsătorită, căsătorie înregistrată sub nr.39/10.12.1973 la Primăria comunei ) (născută, fiica lui și -, născută la data de 05.04.1955, căsătorită, căsătorie înregistrată sub nr.329/24.02.2975 la Primăria Municipiului I) (fiul lui și -, născut data de 07.12.1949) în calitate de descendenți de grad I, (fostă, fiica lui și, căsătorită, căsătorie înregistrată sub nr.3997/02.07.1974) și (fostă, fiica lui și, căsătorită, căsătorie înregistrată sub nr. 637/21.05.2005) în calitate de descendenți de gradul 2, nepoate de fiu predecedat (fiul lui și -, decedat la data de 04.11.1994, deces înregistrat sub nr. 3191/10.11.1994 la Primăria Municipiului I) și pârâții (născută, fiica lui și -, căsătorită, căsătorie înregistrată sub nr.32/21.12.1957 la Primăria comunei ) și, în calitate de descendenți de gradul I, toți având vocație succesorală în baza art.659, 669 Cod civil, art. 664-668 Cod civil.
În temeiul dispozițiilor art. 686 Cod civil, nimeni nu este obligat să accepte o moștenire care i se cuvine. are dreptul de a alege între consolidarea titlului de moștenitor, prin acceptarea moștenirii, și desființarea acelui titlu, prin renunțarea la moștenire.
Potrivit disp. art. 700 alin.1 Cod civil, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de șase luni, socotit de la deschiderea succesiunii, iar potrivit 696 eredele ce renunță este considerat că nu a fost niciodată erede.
În ceea ce îi privește pe reclamanții, (fostă ) și (fostă ) împrejurarea acceptării succesiunii nu a fost contestată în cauză. De altfel, din declarațiile martorilor audiați și, a rezultat că aceștia au lucrat pământul și s-au ocupat de casă după moartea defunctei -. Instanța de fond reținut, sub acest aspect, conform martorului că după moartea numitei -, de teren și de casă s-au ocupat fetele ei, iar de terenul din s-au ocupat nepoatele. În același sens este și declarația martorului. Au indicat martorii că pârâta nu a lucrat pământul și nu au văzut-o pe la pământ sau pe la casa bătrânească.
Pârâta nu a dovedit ca ar fi acceptat succesiunea defunctei -, înăuntrul termenului prevăzut de art. 700 alin 1 Cod civil. La dosar nu s-a depus vreun înscris autentic sau sub semnătură privată având dată certă, în cuprinsul căruia pârâta să își însușească titlul de moștenitor. De asemenea, pârâta nu a dovedit că ar fi acceptat tacit succesiunea prin acte sau fapte care evidențiază neîndoielnic intenția de a-și însuși titlul de moștenitor. La interogatoriu luat din oficiu, în baza art.129 Cod procedură civilă, pârâta a arătat că "după moartea mamei sale nu a efectuat nici o lucrare agricolă pe terenul din și, terenul a fost stăpânit în continuu de către reclamanții".
Deși în fața instanței, pârâta a arătat că dorește să vină la succesiunea deschisă de pe urma defunctei -, instanța de fond a reținut că orice manifestare de voință în sensul acceptării succesiunii trebuie să se producă tot înăuntrul termenului prevăzut de art.700 alin 1 Cod civil, termen care a expirat la data de 17.08.2005, interval de timp în care pârâta nu a făcut vreun act sau fapt expres sau tacit de acceptare a succesiunii, intervenind prescripția dreptului de opțiune succesorală.
Așadar, prin neacceptarea succesiunii în termenul legal, pârâta a devenit străină de moștenire, motiv pentru care instanța a constatat prescris dreptul de opțiune succesorală a pârâtei (fostă ), (fostă ) fiind străină de succesiune prin neacceptarea în termen a acesteia.
Având în vedere că pârâta este străină de succesiune, instanța a apreciat că nu se mai impune analizarea apărărilor reclamanților în sensul că pârâta nu ar avea nici un drept la bunurile succesorale -terenuri, întrucât deși titlurile au fost emise pe numele defunctei -, acestea aparțineau defunctului, care a fost doar tatăl reclamanților.
Cu privire la pârâtul, instanța de fond a reținut că prin declarația autentificată sub nr. 4478/12.12.2005 la BNP și M acesta a declarat expres că renunță la succesiunea după -, fiind incidente dispozițiile art.696 Cod civil, pârâtul fiind străin de succesiune prin renunțare.
Masa succesorala rămasă de pe urma defunctei - se compune din dreptul de proprietate asupra unei case bătrânești, situată în sat, comuna, județul I, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha 9106 mp situată pe teritoriul satului, comuna dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr. 14444/05.10.1994 eliberat de Comisia Județeană de Fond Funciar I și din dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha, situată pe teritoriul comunei, județul I, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr.83080/14.01.1993 eliberat de Comisia Județeană de fond Funciar I, ambele pe numele defunctei -, așa cum reiese din cele două titluri de proprietate depuse la dosar.
Având în vedere că potrivit art. 697 Cod civil, partea renunțătorului profită coerezilor săi și dispozițiile art.667 Cod civil, conform cărora "în toate cazurile în care reprezentarea este admisă, partajul se face pe tulpini" instanța va constata că la succesiunea defunctei vin în calitatea de moștenitori legali, toți în calitate de copii, cu o cotă-parte de 1/7 din succesiune pentru fiecare copil și (fostă ) și (fostă ) în calitate de nepoate de fiul predecedat, cu o cotă-parte de 1/14 din succesiune pentru fiecare dintre nepoate (1/7 pe tulpina fiului predecedat), pârâții fiind străini de succesiune.
Pentru formarea loturilor, instanța de fond a acordat termen, cu citarea părților.
Prin sentința civilă nr. 4406/09.04.2008 Judecătoria Iași admis acțiunea formulată de reclamanții, (fosta ) și (fosta ), în contradictoriu cu pârâții (fosta ) și .
S- dispus ieșirea din indiviziune asupra masei partajabile stabilite prin încheierea din 27.04.2007, evaluata la suma de 426 642,7 lei, compusă din dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha 9106 mp situată pe teritoriul satului, comuna dobândită prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr.14444/05.10.1994 eliberat de Comisia Județeană de fond Funciar I și din dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha situată pe teritoriul comunei, județul I, dobândită prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr.83080/14.01.1993 eliberat de Comisia Județeană de fond Funciar I, conform variantei de lotizare II din raportul de expertiza tehnica topometrica efectuat în cauza de expert.
S-a atribuit reclamantului lotul 1 din varianta II de lotizare propusă, lot format din următoarele suprafețe de teren:
- suprafața de 1428,57m.p. situată în 80parcela 3759/11 cu vecinătățile: Nord-drum exploatare, - Teren Primăria, Sud-lotul nr. 2, Vest - Cale acces;
- suprafața de 1205. situată în extravilan având ca vecinătăți Nord -., - canal, Sud, lotul 2;
- suprafața de 1169,71. situată în punctul (intravilan ) având ca vecinătăți Nord- P,E- lot 2, S- Cale acces, V- Drum sătesc.
- suprafața de 305,50. situată în extravilan având ca vecinătăți Nord-.-De,Sud,lotul 2.
S- atribuit reclamantei lotul 2 din varianta II de lotizare propusă, lot format din următoarele suprafețe de teren:
- suprafața de 1428,57m.p. situată în 80 parcela 3759/11 cu vecinătățile:Nord-Lotul nr.1,-Teren Primăria, Sud-Lotul 3, Vest-
- suprafața de 1205m.p. situată în extravilan având ca vecinătăți Nord-lotul nr.l,-canal,Sud,lotul 3.
- suprafața de 1169,71. situată în punctul (intravilan ) având ca vecinătăți Nord- P,E-lotul3,S-Cale acces, V-Lotul nr. 1.
- suprafața de 305,50m.p. situată în extravilan având ca vecinătăți Nord-lotul 1,-De,Sud,
S- atribuit reclamantului lotul 3 din varianta II de lotizare propusă, lot format din următoarele suprafețe de teren:
- suprafața de 1428,57m.p. teren situat în 80 parcela 3759/11 cu vecinătățile:Nord- Lotul nr.2, -Teren Primăria,Sud-Lotul 4, Vest-
- suprafața de 1205m.p. situată în extravilan având ca vecinătăți Nord-Lotul nr2,-canal,Sud,moșt.,
- suprafața de 1169,71. situată în punctul (intravilan ) având ca vecinătăți Nord-lotul nr.6,E-teren extravilan,S-, V-Drum sătesc,
- suprafața de 238m.p. situată în extravilan având ca vecinătăți Nord-Lotul nr2,-canal,Sud,lotul 4,
S-a atribuit reclamantei lotul 4 din varianta II de lotizare propusă, lot format din următoarele suprafețe de teren:
- suprafața de 1428,57m.p. teren situat în 80parcela 3759/11 cu vecinățile:Nord-Lotul nr.3,-Teren Primăria,Sud-Lotul 5,Vest-
- suprafața de 1205m.p. situată în extravilan având ca vecinătăți Nord-Lotul nr3,-canal,Sud,moșt.,
- suprafața de 1169,71. situată în punctul (intravilan ) având ca vecinătăți Nord-lotul nr.6,E-teren extravilan,S-,V-Drum sătesc;
- suprafața de 238m.p. situată în extravilan având ca vecinătăți Nord-Lotul nr3,-canal,Sud,moșt..
S-a atribuit reclamantei lotul 5 din varianta II de lotizare propusă, lot format din următoarele suprafețe de teren:
- suprafața de 1428,57. teren situat în 80parcela 3759/11 cu vecinătățile: Nord-Lotul nr.3,-Teren Primăria,Sud-Lotul 6,Vest- Cale acces;
- suprafața de 1476,66. situată în extravilan având ca vecinătăți Nord- N,-lotul3l,Sud,lotul6;
- suprafața de 1169,71. situată în punctul (intravilan ) având ca vecinătăți Nord- P,E- Gh,S-Lotul 6,V-lotul4.
S-a atribuit reclamantului lotul 6 din varianta II de lotizare propusă, lot format din următoarele suprafețe de teren:
- suprafața de 1428,57m.p. teren situat în 80 parcela 3759/11 cu vecinătățile: Nord-Lotul nr.5,-Teren Primăria,Sud-Lotul 7,Vest-
- suprafața de 1406,66m.p. situată în extravilan având ca vecinătăți Nord- Lotul nr2,-canal, Sud, moșt.,
- suprafața de 1169,71. situată în punctul (intravilan ) având ca vecinătăți Nord-lotul nr.5,E- Gh,Sud-lotul 7 Gh, V-Cale acces.
S- atribuit reclamantelor și, în indiviziune, pe ramura fiului predecedat lotul 7 din varianta II de lotizare propusă, lot format din următoarele suprafețe de teren:
- suprafața de 1428,57m.p. situată în 80parcela 3759/11 cu vecinătățile Nord-Lotul nr.6, -Teren Primăria, Sud-Teren disp.comisie, Vest-
- suprafața de 1406,66m.p. situată în extravilan având ca vecinătăți Nord-Lotul nr.2, -:canal, Sud, moșt.,
- suprafața de 1169,71. situată în punctul (intravilan ) având ca vecinătăți Sud-lotul nr.6,E- Gh,Sud-,Vest-Drum sătesc.
S-a atribuit reclamantului imobilul - casa bătrânească - situat în sat, comuna, construcție ridicata în anul 1930, în suprafața de 28 mp, la o valoare de impozitare de 4 lei RON.
S-a luat act că nu s- solicitat de către ceilalți comoștenitori obligarea la plata sultei corespunzătoare.
Pentru se pronunța astfel, instanța de fond față de numărul M al reclamanților, terenurile ce se solicită a fi partajate, a apreciat ca necesară pronunțarea unei încheieri de admitere în principiu, motiv pentru care a acordat cuvântul în probațiune numai pe acest aspect. Prin aceeași încheiere s-a încuviințat, în temeiul disp.art.167 Cod procedură civilă, pentru reclamanți, înscrisuri și proba testimonială cu martorii și.
La termenul din data de 20.03.2007, în instanța s-a prezentat pârâta care a arătat că numele său este (anterior căsătoriei fiind ) și nu ci, fiind căsătorită din anul 1954. Pârâta a învederat că dorește să vină la moștenire după - care a fost mama ei și a arătat că nu contestă dreptul de proprietate al celorlalți, dar are și ea dreptul.
La același termen de judecată a fost luat interogatoriul pârâtei, răspunsurile acesteia fiind consemnate și atașate la dosar, s-a dispus în temeiul art.186 alin.3 CPC înlocuirea martorului cu martorul, martori încuviințați reclamanților și,fiind audiați, declarațiile fiind consemnate în procese verbale separate și atașate la dosar.
Pârâta, a depus la dosar, în copie acte de stare civilă și copie registrul agricol, iar la termenul din 27.04.2006, interpelată fiind de către instanța, a arătat că după moartea mamei sale nu a efectuat nici o lucrare agricolă pe terenul din și, terenul a fost stăpânit în continuu de către reclamanții. A mai precizat pârâta că ea nu renunță la dreptul său.
Având în vedere că părțile nu au ajuns la o înțelegere cu privire la masa bunurilor de împărțit, la cotele ce le revin, că pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare și evaluare, instanța prin încheierea de ședința din 27.04.2007, ce face parte integranta din sentință, a admis în principiu capetele de cerere privind dezbaterea succesiunii defunctei - și ieșirea din indiviziune. Astfel, s-a constatat deschisă succesiunea defunctei -, decedată la 17.03.2005, cu ultimul domiciliu în sat, comuna, județul I și s-a constatat că masa succesorală se compune din dreptul de proprietate asupra unei case bătrânești, situată în sat, comuna, județul I, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha 9106 mp situată pe teritoriul satului, comuna, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr.14444/05.10.1994 eliberat de Comisia Județeană de fond Funciar I și din dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha situată pe teritoriul comunei, județul I, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr.83080/14.01.1993 eliberat de Comisia Județeană de fond Funciar Prin aceeași încheiere s-a constatat prescris dreptul de opțiune succesorală a pârâtei (fostă ) și că la succesiunea defunctei vin în calitatea de moștenitori legali, toți în calitate de copii, cu o cotă-parte de 1/7 din succesiune pentru fiecare copil și (fostă ) și (fostă ) în calitate de nepoate de fiu predecedat ; cu o cotă-parte de 1/14 din succesiune pentru fiecare dintre nepoate (1/7 pe tulpina fiului predecedat). S-a constatat că pârâtul este străin de succesiune, conform art.696 Cod civil, prin renunțare expresă la succesiunea defunctei -, prin declarația autentificată sub nr.4478/12.12.2005 la BNP și M și că pârâta (fostă ) este străină de succesiune prin neacceptarea în termen a acesteia.
Pentru efectuarea loturilor s-a acordat termen, conform dispozițiilor art. 673/6 Cod procedură civilă, pentru realizarea expertizei tehnice topometrice.
Pârâta, ulterior pronunțării încheierii de admiterea în principiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția prescripției dreptului de opțiune succesorala a reclamanților, excepția inadmisibilității acțiunii, excepția autorității de lucru judecat fața de sentința civila nr.7428/08.06.2006, excepții respinse, pentru motivele arătate prin încheierea de ședința din 19.10.2007. prin aceeași încheiere, s-a respins pârâtei probele solicitate(interogatoriu, proba testimoniala) ca neutile cauzei.
Pârâta a acordat mandat special de reprezentare în cauza fiului său, la dosar fiind depusă procura judiciara autentificata sub nr.490/30.05.2007.
În cauza a fost efectuat raportul de expertiza tehnică judiciara de expert și supliment la raport, cuprinzând răspunsul la obiecțiunile formulate.
În ceea ce privește atribuirea bunurilor, potrivit art.673 indice 9 Cod procedură civilă la formarea și atribuirea loturilor, instanța a ținut seama de mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii coproprietari înainte de a cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor și altele asemenea.
În cauza, în ciuda eforturilor instanței, părțile nu au ajuns la o înțelegere. Fața de masa succesorala și calitatea de comoștenitori stabilita prin încheierea din 27.04.2007, ce are caracter interlocutoriu, reclamanții, au solicitat partajarea terenurilor conform variantei I din raportul de expertiza tehnica topometrica efectuat în cauza de expert, iar reclamantele și conform variantei II din același raport. Reținând că mărimea cotelor părți ce le revin comoștenitorilor este egala, că potrivit principiilor ce guvernează materia, fiecare coproprietar este îndreptățit a primi, în măsura posibilităților, bunuri de aceeași natura, că potrivit variantei II propusă de expert este posibila partajarea în natura a terenurilor, instanța a dispus, în baza art.728 Cod procedură civilă, ieșirea din indiviziune a părților, tuturor moștenitorilor fiindu-le atribuite terenuri în natura. Având în vedere că varianta I propusă de expert propune loturi de mărimi diferite cu stabilirea sultelor și că, așa cum s-a reținut, primează efectuarea partajului in natura, instanța de fond a dispus ieșirea din indiviziune asupra masei partajabile stabilite prin încheierea din 27.04.2007, evaluata la suma de 426 642,7 lei, compusă din dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha 9106 mp situată pe teritoriul satului, comuna dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr.14444/05.10.1994 eliberat de Comisia Județeană de fond Funciar I și din dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha situată pe teritoriul comunei, județul I, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr.83080/14.01.1993 eliberat de Comisia Județeană de fond Funciar I, conform variantei de lotizare II din raportul de expertiza tehnica topometrica efectuat în cauza de expert.
În ceea ce privește imobilul - casa bătrânească toate părțile au achiesat în sensul că acesta se afla în posesia reclamantului, nesolicitând evaluarea lui și nesolicitând obligarea la plata sultelor corespunzătoare.
Având în vedere că reclamantul este cel ce exercita posesia asupra imobilului, fața de dispozițiile art.673 indice 9 Cod procedură civilă, instanța de fond a atribuit reclamantului imobilul - casa bătrânească - situat în sat, comuna, construcție ridicată în anul 1930, în suprafață de 28 mp, la o valoare de impozitare de 4 lei RON și a luat act că nu s-a solicitat de către ceilalți comoștenitori obligarea la plata sultei corespunzătoare.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr.113/09.02.2009, a admis apelurile formulate de pârâta și reclamanții, și, împotriva sentinței civile nr. 4406/9.04.2008 Judecătoriei Iași și împotriva încheierii de admitere în principiu din 27.04.2007, încheiere și sentință care au fost desființate în tot. A fost trimisă cauza spre rejudecare Judecătoriei Iași.
Pronunțând această soluție, tribunalul a reținut că prin cererea inițial formulată reclamanții au solicitat să se constate calitatea de succesori legali după -, să se stabilească masa succesorală și să se dispună ieșirea lor din indiviziune.
Prin încheierea de admitere în principiu din 27.04.2007, Judecătoria Iașia admis capetele de cerere privind dezbaterea succesiunii defunctei - și ieșirea din indiviziune; a constatat deschisă succesiunea defunctei -, decedată la 17.03.2005, cu ultimul domiciliu în sat, comuna, județul I; a constatat că masa succesorală se compune din dreptul de proprietate asupra unei case bătrânești, situată în sat, comuna, județul I, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha 9106 mp situată pe teritoriul satului, comuna, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr.14444/05.10.1994 eliberat de Comisia Județeană de fond Funciar I și din dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha situată pe teritoriul comunei, județul I, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr. 83080/14.01.1993 eliberat de Comisia Județeană de fond Funciar I, a constatat prescris dreptul de opțiune succesorală a pârâtei (fostă ), a constatat că la succesiunea defunctei vin în calitatea de moștenitori legali, toți în calitate de copii, cu o cotă-parte de 1/7 din succesiune pentru fiecare copil și (fostă ) și (fostă ) în calitate de nepoate de fiul predecedat, cu o cotă-parte de 1/14 din succesiune pentru fiecare dintre nepoate ( 1/7 pe tulpina fiului predecedat).
Instanța de fond a constatat că pârâtul este străin de succesiune el renunțând expres la succesiunea defunctei -, prin declarația autentificată sub nr.4478/12.12.2005 la BNP și că, de asemenea, pârâta (fostă ) este străină de succesiune prin neacceptarea în termen a acesteia.
Apelanta este fiica din prima căsătorie a mamei tuturor părților- -, la fel ca și pârâtul, acesta din urmă renunțând în mod expres la succesiune. Este adevărat că cea mai M parte a terenului în litigiu este moștenire de la tatăl reclamanților ( așa cum a recunoscut și apelanta-pârâtă la interogatoriu) dar ea nu invocă un drept de moștenire direct, ci prin retransmitere. Mama tuturor părților a acceptat succesiunea după cel de-al doilea soț-tatăl reclamanților, ea venind la moștenirea mamei.
Pentru termenele din 07.11.2006, 12.12.2006,23.01.2007, 20.02.2007(la acest din urmă termen acordându-se și cuvântul la probe reclamanților) a fost lipsă de procedură cu pârâta apelantă, ea fiind citată. pentru ea a ajuns la domiciliul fratelui său care a semnat el sau fiica lui pentru pârâtă, în calitate de soție sau mamă.
Când pârâta s-a prezentat la judecată, la termenul din 20.03.2007, instanța a luat act de prezența ei, de faptul că nu se numește ci, dar nu i-a mai acordat cuvântul la probe deși abia la data respectivă era prima zi de înfățișare, încălcându-i dreptul la apărare. Mai mult, pârâta a formulat o cerere de numire a unui apărător din oficiu, motivată și însoțită de înscrisuri (aflată la fila 125 dosar de fond), cerere pe care instanța de fond nu s-a pronunțat, continuând judecata cu pârâta care este hipoacuzică, neștiutoare de carte, fără apărător.
-i posibilitatea și pârâtei să-și propună probe care să fie analizate de instanță în cauză nu s-a realizat o cercetare completă a fondului acesteia.
Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 297 Cod procedură civilă, tribunalul a admis apelurile declarate de părți, a desființat încheierea de admitere în principiu și sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare pentru ca părților legal citate și, eventual, asistate, să li se asigure respectarea drepturilor procesuale iar instanța de fond să aibă posibilitatea să realizeze o cercetare completă a fondului.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamantele și criticând hotărârea atacată ca fiind nelegală pentru motivele de casare înscrise în art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
Recurentele au depus cereri separate de recurs însă criticile conținute sunt identice, astfel că vor face obiectul unei singure expuneri.
Susțin recurentele că pârâtei nu i s-a încălcat dreptul la apărare, astfel cum greșit a reținut tribunalul, deoarece la termenele de judecată din 20.03.2007 și respectiv, 27.04.2007 instanța nu i-a interzis să își propună probe în apărare.
Învederează recurentele că potrivit art. 129 Cod procedură civilă, pârâta avea îndatorirea de a îndeplini actele de procedură și să-și exercite drepturile procedurale în condițiile și termenele legale. Or, după termenul din 27.04.2007 a înțeles să dea împuternicire fiului ei, pentru aor eprezenta în instanță, acesta solicitând doar proba cu înscrisuri nu și pe cea testimonială.
Afirmă recurentele că instanța de fond nu poate primi și nici nu se putea pronunța asupra cererii de numire a unui avocat din oficiu, conform solicitării pârâtei, cât timp instanța nu era legal abilitată să facă acest lucru, competența de soluționare revenind Baroului de Avocați I, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la acel moment. În acest mod instanța de apel a făcut o aplicare retro activă a unei legi civile.
Ultima critică vizează nemotivarea soluției pronunțate de tribunal în ceea ce privește admiterea apelurilor declarate de,.
Legal citați, intimații, au formulat întâmpinări în cuprinsul cărora au invocat nulitatea celor două recursuri deoarece motivele așa cum au fost dezvoltate, nu se încadrează în nici unul din cele 9 puncte ale art. 304 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește fondul recursurilor intimații consideră că hotărârea este motivată cu respectarea cerințelor art. 261 pct. 5 Cod procerdură civilă, sens în care ea cuprinde toate motivele de fapt cât și temeiurile de drept ce au contribuit la crearea convingerii judecătorilor în adoptarea soluției pronunțate.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de susținerile părților, de ansamblul materialului probator administrat în cauză și de prevederile legale incidente, Curtea reține că atât excepția nulității recursurilor invocată de intimați cât și recursurile nu sunt întemeiate.
În ceea ce privește excepția nulității recursurilor, Curtea reține că ambele recurente și-au întemeiat recursurile pe dispozițiile art. 304 punctele 7 și 9 Cod procedură civilă, iar criticile dezvoltate de acestea și care vizează aplicarea greșită de către tribunal a art. 129 Cod procedură civilă și a principiului neretroactivității legii civile, precum și nemotivarea soluției de admitere a apelului declarat de reclamanții, și sunt susceptibile de a fi încadrate în cele două motive de recurs invocate.
În ceea ce privește recursurile declarate de și, Curtea constată că, prin cererea cu care au investit instanța de fond, reclamanții, și au chemat în judecată pârâții și solicitând stabilirea calității de moștenitori a fiecăruia dintre reclamanți ai defunctei -, decedată la data de 17.03.2005 și a masei succesorale rămas în urma acestei defuncte, precum și partajarea bunurilor ce compun masa succesorală a autoarei lor.
Pârâții au fost citați la adresele indicate în cererea de chemare în judecată, iar la termenul de judecată din 20.02.2007, reclamanții au solicitat și li s-au încuviințat probe cu acte și martori în dovedirea pretențiilor formulate.
La data de 21.06.2007, a depus la dosarul cauzei o nouă cerere prin care a arătat că este neștiutoare de carte și surdă și că, din aceste motive, nu se poate apăra singură solicitând desemnarea unui avocat din oficiu și a unui curator.
În ședința publică din 20.03.2007, când s-au audiat martorii propuși de reclamant, s-a prezentat pârâta, care a învederat instanței că s-a numit anterior căsătoriei, care a intervenit în anul 1954, iar prenumele său este și nu.
La acel termen de judecată, instanța a pus în vedere pârâtei să depună la dosarul cauzei acte de stare civilă și a dispus rectificarea citativului încheierii în sensul menținerii numelui și prenumelui corecte ale pârâtei.
Contrar prevederilor art. 129 alin. 2 Cod procedură civilă instanța nu a pus în vedere pârâtei - prezente pentru prima dată la judecată - drepturile și obligațiile pe care aceasta le avea în procesul pendinte.
La următorul termen de judecată, pârâta a depus la dosarul cauzei acte de stare civilă, iar instanța a procedat, din oficiu, la interogarea acesteia, prilej cu care a precizat că nu renunță la drepturile sale succesorale.
După interogarea pârâtei, instanța a pus în discuția părților și a pronunțat o încheiere de admitere în principiu a acțiunii prin care a stabilit calitatea reclamanților de moștenitori ai defunctei -, compunerea masei succesorale și a stabilit termen pentru formarea loturilor, prin expertiză.
Prin aceeași încheiere, s-a constatat prescris dreptul la opțiune succesorală a pârâtei, cât și împrejurarea că aceasta este străină prin neacceptarea în termen a succesiunii mamei sale.
După pronunțarea încheierii de admitere în principiu, a formulat o cerere prin care a solicitat să-și angajeze avocat și să i se desemneze un curator deoarece are un handicap de surditate și nu se poate apăra singură, însă cererea pârâtei nu a fost pusă în discuția contradictorie a părților, iar instanța nu s-a pronunțat asupra ei.
La termenul de judecată din 22.06.2007, s-a prezentat în instanță, în calitate de mandatar al pârâtei, care a recuzat completul de judecată.
Cererea de recuzare a fost anulată ca insuficient timbrată, cu motivarea că ar fi fost timbrată numai cu 1 leu, însă Curtea reține că, la fila 160 dosar fond, se află chitanța care atestă că s-a achitat taxa judiciară de 4 lei, conform art. 3 litera d din Legea nr. 146/1997.
La următoarele termene de judecată, după soluționarea cererii de recuzare, instanța nu a pus în discuția părților și nu s-a pronunțat nici asupra cererii din 21.06.2007, prin care a solicitat să beneficieze de asistență juridică gratuită și să i se desemneze un curator.
Raportat la întreaga desfășurare a procedurii de judecată la instanța de fond, Curtea reține că pârâtei i s-a încălcat dreptul la apărare și că aceasta nu a beneficiat de un proces echitabil în ceea ce o privește.
Susținerea recurenților că desemnarea avocatului din oficiu ar fi fost în competența Baroului de Avocați și că tribunalul ar fi aplicat în mod retroactiv nr.OG 51/2008 nu poate fi primită.
În acest sens se reține că anterior intrării în vigoare a nr.OG 51/2008, asistența judiciară era reglementată de capitolul 5 (art. 74-81) Cod procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor înscrise în art. 74 alin. 4 Cod procedură civilă, cererea de asistență judiciară împreună cu încheierea de încuviințare a asistenței prevăzută la art. 75 alin. 1 pct. 2 și care se referă la apărarea și asistența gratuită printr-un avocat delegat de baroul avocaților, se trimit, de îndată, baroului, pentru a proceda la asigurarea asistenței judiciare în cauză, potrivit legii.
Neprocedând la soluționarea cererii de asistență judiciară în conformitate cu prevederile legale în materie, la acel moment, judecătoria a pricinuit pârâtei o vătămare prin încălcarea dreptului acesteia la apărare, astfel că hotărârea judecătoriei este lovită de nulitate, potrivit art. 105 alin. 2 - 106 Cod procedură civilă.
Nici critica privind obligația pârâtei, în baza art. 129 Cod procedură civilă, de a îndeplini actele de procedură și de a-și exercita drepturile procedurale în condițiile și la termenele legale nu este întemeiată atâta timp cât însăși reclamanții au indicat greșit, în cererea de chemare în judecată, numele și prenumele pârâtei, iar încuviințarea probelor acestora s-a realizat în condițiile nelegalei citări a pârâtei.
Mai mult, după prezentarea pârâtei în instanță, aceasta a formulat două cereri prin care a arătat că nu-și poate formula apărări în cauză datorită faptului că nu știe carte și că suferă de un handicap de surditate, însă judecătoria a ignorat, contrar art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, solicitările ei privind desemnarea unui curator și acordarea de asistență judiciară din oficiu.
Critica privind nemotivarea soluției de admitere a apelului reclamanților urmează a fi înlăturată, deoarece tribunalul a arătat în considerente în mod clar, precis și convingător motivele pentru care se impune rejudecarea fondului pricinii în raport cu toate părțile din dosar.
Față de cele ce preced, Curtea reține că motivele înscrise în art. 304 punctele 7 și 9 Cod procedură civilă nu sunt operante în cauză, urmând a respinge recursurile declarate de C și ca nefondate, conform art. 312 alin. teza a II-a Cod procedură civilă.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, recurentele -aflate în culpă procesuală ca urmare a respingerii recursului - vor fi obligate la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs de intimata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursurilor.
Respinge recursurile declarate de și de împotriva deciziei civile nr. 113 din 9.02.2009 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Obligă recurentele să plătească intimatei suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi -26.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
28.07.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Mona Maria PivniceruJudecători:Mona Maria Pivniceru, Cristiana Angelescu, Georgeta
