Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 326/2008. Curtea de Apel Pitesti

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 326/

Ședința publică din 10 Octombrie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache

JUDECĂTOR 2: Florina Andrei

JUDECĂTOR 3: Daniel Radu

Grefier: - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de intimații, G, și, împotriva deciziei civile nr.149/A din 05 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, în dosarul nr-.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul este legal timbrat prin anularea timbrului judiciar în sumă de 1,00 lei și a chitanței nr.- din 22 septembrie 2008, emisă de Trezoreria Pitești, din care rezultă că s-a achitat suma de 5,00 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Dezbaterile de fond asupra recursului au avut loc la data de 03 octombrie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:

CURTEA

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm.V sub nr.11/288/02.12.2005 (număr format vechi 10471/2005), revizuientul a solicitat, în contradictoriu cu intimații, G, și, revizuirea sentinței civile nr.1196/11.03.2004, pronunțată de Judecătoria Rm.V în dosarul nr. 2048/2002, rămasă definitivă prin decizia nr.1596/A/05.07.2004, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă în dosarul nr. 1404/A/2004 și, în consecință, rejudecarea cererii de ieșirea din indiviziune și refacerea expertizei.

În motivarea cererii, revizuientul a arătat că s-a judecat cu intimații G, și în dosarul nr.2048/2002 al Judecătoriei Rm.V, dosar ce a avut ca obiect partajul succesoral în urma părinților și și că, prin sentința civilă nr.1196/11.03.2004, instanța, bazându-se pe a doua variantă a raportului de expertiză efectuată de expert (anexa a V-a la suplimentul de expertiză), a dispus partajul bunurilor.

Cu ocazia executării silite, s-a constatat că varianta a 2-a, pe care s-a bazat soluția instanței de fond, este falsă, motiv pentru care a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm.V, formându-se dosarul nr. 1537/2005.

Prin ordonanța din 11 noiembrie 2005, s-a dispus sancționarea expertului cu amendă administrativă, reținându-se că a comis o faptă penală, în sensul că, în varianta a 2-a a raportului de expertiză, a trecut în mod fals o serie de date esențiale care au stat la baza includerii unor bunuri în lotul intimatului și neincluderii acestora în lotul revizuientului.

Astfel, pentru terenul din punctul "Acasă", supus partajării, s-a trecut că terenul ar fi avut o lățime totală de 34 (26 plus 8, conform anexei 5), deși, în realitate, lățimea la capătul cel mare al terenului era de 27,5 și respectiv, la celălalt capăt, de 18,8; distanța dintre cele două case este de 2,70, iar nu 3,20, cât a spus expertul; distanța dintre cele două imobile la capătul de Vest este de 2,74 și nu de 3,20; distanța de la mijlocul casei până la hotar este de 2,20, nu de 2,70; distanța de la capătul dinspre Vest al casei până la hotar este de 2,24 și nu de 3,20.

Revizuientul a susținut că ceea ce prezintă interes în temeiul revizuirii nu este tragerea la răspundere penală a expertului, ci faptul că hotărârea judecătorească atacată se bazează pe un material probator care nu corespunde realității și, chiar dacă prin ordonanță s-a aplicat o amendă administrativă, nu s-a înlăturat fapta penală, fiind dovedit că expertul a denaturat adevărul.

Revizuientul a precizat că, în acest sens, este și doctrina și practica judecătorească, fiind dată cu titlu de exemplu sentința civilă nr.820/13.09.2005, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. 2542/CIV/2005.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de 9 lei ( 4) și timbru judiciar de 0,30 lei ( 3).

În temeiul art.115 pr.civ. intimații, G și au depus întâmpinare, prin care au invocat excepția de inadmisibilitate a cererii de revizuire, motivând că, potrivit art.322 pct.4 pr.civ. nu există o hotărâre de condamnare a expertului și, dacă, prin absurd, instanța ar echivala rezoluția parchetului cu o condamnare a acestuia, nici în această situație cererea nu este admisibilă, pentru că a fost atacată cu plângere în dosarul nr.10.917/2005 al Judecătoriei Rm.V ( 57).

Prin încheierea de ședință din data de 27 ianuarie 2006, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 244 pct. 2.pr.civ. până la soluționarea dosarului nr.10.917/2005.

Cauza a fost repusă pe rol la data de01 septembrie 2006.

Prin încheierea civilă nr.4140/26 septembrie 2006, instanța a admis în principiu cererea de revizuire ( 79 și 80).

Instanța a avut în vedere că, potrivit art.322 pct.4 pr.civ. cererea de revizuire este admisibilă în condițiile în care un expert care a luat parte la judecată a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină, care a fost determinantă pentru soluția a cărei revizuire se cere; și că, în speță, chiar dacă Parchetul a dispus scoaterea expertului de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, în temeiul art. 10 lit.¹pr.pen. s-a dovedit că expertul a săvârșit fapta de mărturie mincinoasă, cu vinovăția cerută de lege, ceea ce a înlăturat caracterul penal al faptei fiind lipsa, în concret, a gradului de pericol social al unei infracțiuni.

De asemenea, s-a avut în vedere că, în conformitate cu art.324 alin.(1) pct.3 pr.civ. în lipsa unei hotărâri de condamnare cererea de revizuire se poate introduce în termen de trei ani de la de la data când partea a luat cunoștință de împrejurările pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre judecătorească, de unde rezultă că nu este esențial pentru admisibilitatea revizuirii o condamnare a expertului, instanța civilă sesizată cu cererea de revizuire având posibilitatea să se pronunțe, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii, așa cum prevedea fostul text al art.322 pct.4 pr.civ. înainte de modificarea Codului d e procedură civilă prin Legea nr.219/2005.

Instanța a ținut seama că ordonanța nr.1573/P din data de 11 noiembrie 2005 fost menținută de instanță prin decizia penală nr.559/R/29.05.2006, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.740/P/2004, în care instanța de control a stabilit că expertul a săvârșit fapta penală și a menționat că interpretarea rigidă a articolelor art.322 pct.(4) pr.civ. și art.324 alin.(1) pr.civ. în sensul că revizuirea ar fi admisibilă numai în cazul existenței unei hotărâri judecătorești penale de condamnare, ar duce la situația ca hotărârile judecătorești pronunțate în materie civilă, întemeiate pe un raport de expertiză eronat, să fie menținute în ciuda situației de fapt, ceea ce ar duce grave prejudicii în raporturile juridice civile și ar reclama condamnarea expertului pentru a se putea obține îndreptarea unei hotărâri judecătorești civile.

Instanța a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, fiind desemnată d-na expert, și o expertiză în specialitatea construcții, fiind desemnat d-nul expert, pentru a individualiza terenurile și construcțiile reținute prin încheierea de admitere în principiu și a efectua lotizarea.

La cererea revizuientului, instanța a încuviințat participarea expertului observator (încheierea din data de 06.10.2006 - 89), iar în ședința din data de 22 iunie 2007, la cererea intimaților și G, instanța a încuviințat participarea expertului observator ( 185).

Prin sentința civilă nr.5680/02 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Rm. V în dosarul nr- (număr în format vechi 10471/2005), a fost admisă în parte revizuirea formulată de revizuientul, a fost desființată în parte sentința civilă nr.1196/11.03.2004, pronunțată de Judecătoria Rm.V în dosarul nr.2048/2002, numai cu privire la lotizarea dispusă, s-a dispus ieșirea părților din starea de indiviziune, a fost omologat raportul de expertiză, întocmit de expertul judiciar în specialitatea topografie, în VARIANTA a II-a, propusă în raportul de expertiză de la filele 153-168, atribuind părților în proprietate bunurile conform acesteia și s-a dispus obligarea intimatului să plătească revizuientului cheltuieli de judecată în sumă de 2.209,30 lei, iar intimatului G cheltuieli de judecată în cuantum de 100 lei.

În motivarea sentinței, instanța a reținut că: pentru terenul din pct. "Acasă", trecut în titlu de proprietate nr.1690/28716/08.11.2001 (fila 5 din dosarul nr.2048/2002), 122, parcela 3118/15 și 419, parcelele 24 și 23, în suprafață totală de 6.141mp, redat în planul parcelar de la fila 7 din dosarul nr.2048/2002 al Judecătoriei Rm.V, cu dimensiuni: lățime la stradă () 27,50 ml, lățime în partea de Vest 20,20 ml, lungime pe partea de Nord 258,5 ml, lungime pe partea de Sud 258,5 ml, expertul desemnat în acest dosar a măsurat lățimea la stradă 27,6 ml (în dosarul nr. 2048/2002, fila 184 - expertul a măsurat lățimea de 27,5 ml), lățimea în partea de Vest de 18,76 ml (în dosarul nr. 2048/2002, fila 184 - expertul a măsurat 18,8 ml), distanța dintre cele două case în partea de Vest, în punctul 14, (spatele casei) a fost măsurată la 2,76 ml, (în dosarul nr. 2048/2002, fila 184, expertul a măsurat 3,20 ml), distanța dintre case în partea din față, punctul A, a fost măsurată de expert la 3,13, (în dosarul nr.2048/2002, fila 184, expertul a măsurat 3,20 ml); diferențele dintre măsurătorile date de expertul pentru pct. "Acasă", în schița anexă de la fila 168, și cele realizate de expertul nu sunt foarte mari, explicația fiind dată și de mijloacele de măsurare, singura diferență remarcabilă fiind între cele două case; cu ocazia refacerii măsurătorilor celorlalte terenuri, s-a constatat că există diferențe de măsurătoare pentru terenurile din pct. "Lângă " și "La "; în urma măsurării terenului din pct. "Lângă ", care are în titlul de proprietate nr. 1690/28716/08.11.2001 suprafața totală de 6.809 mp (redat în planul parcelar de la fila 8), a rezultat o suprafață mai mică, de 6.093, 19 mp (expertiza efectuată de expert - filele 166 și 180), în timp ce expertul a măsurat suprafața de 6.835 mp ( 214 din dosarul nr. 2048/2002); expertul a explicat că în acest punct, terenul are alte lungimi decât cele redate în planul parcelar ( 8 din dosarul nr.2048/2002) și de expertul în raportul de la fila 154 din dosarul nr. 2048/2002; terenul din pct. "La " are în titlul de proprietate nr.1690/2001 suprafața totală de 1.800 mp (redat în planul parcelar de la fila 9 din dosarul nr. 2048/2002); în acest punct, expertul a măsurat suprafața de 1.817 mp ( 138), iar expertul a măsurat suprafața de 1.800 mp în schița de la fila 153 din dosarul nr. 2048/2002, diferența fiind foarte mică; în pct. " ", ambii experți au stabilit că există aceeași suprafață trecută în titlul de proprietate nr. 1690/2001, respectiv 968 mp; în dosarul de partaj nr.2048/2002, au fost efectuate măsurători greșite pentru terenul din pct. "Acasă", acestea vizând, în special, distanța dintre cele două case situate pe acest teren; pentru terenul din pct. "Lângă ", față de titlu de proprietate este o diferență în minus de 715,81 mp, situație în care se impune refacerea lotizării în totalitate, pentru a asigura împărțirea bunurilor potrivit situației reale și conform cotelor stabilite prin încheierea de admitere în principiu nr.1286/23.05.2002, pronunțată în dosarul nr.2048/2002 al Judecătoriei Rm.V; trebuie respectată modalitatea de atribuire stabilită prin sentința civilă nr1196/11.03.2004, care face obiectul revizuirii, greșeala de măsurătoare nu a determinat stabilirea loturilor, în sensul atribuirii în lotul lui a casei vechi și a terenului aferent, ci numai configurația acestora, cu consecința imposibilității punerii în executare a sentinței pentru terenul din pct. "Acasă" și dacă s-ar acorda varianta I, în care revizuientul ar primii în, în pct. "Acasă", terenul din față și cele două case, s-ar crea o situație neechitabilă pentru ceilalți comoștenitori; argumentul referitor la faptul că în varianta a II-a ar trebui să plătească o sultă mai mare nu este de natură a atrage atribuirea în lotul revizuientului a terenului din pct. "Acasă", pentru că părțile au susținut că au achitat sultele stabilite prin sentința anterioară (a se vedea încheierea din data de 06.10.2006 - fila 89); la baza declanșării acestui proces stă culpa intimatului.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel revizuientul și intimații, G și.

În apelul său revizuientul a solicitat modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii cererii de revizuire cu dispunerea ieșirii părților din indiviziune și omologarea raportului de expertiză întocmit de expert în varianta I care corespunde nu numai criteriilor legale, dar și interesului tuturor părților, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului se arată că în urma revizuirii instanța a modificat componența concretă a loturilor, atât valoarea acestora cât și funcționarea lor încălcând flagrant drepturile părților.

Astfel, în lotul atribuit pârâtului pe o lățime de 5-6 a introdus casa veche care este situată la o distanță mică de casa nouă ce nu permite exploatarea rațională și economică a celor două bunuri, încălcându-se astfel prevederile art. 610, 611, 612, 613 și 614 din Codul civil, Legea nr.50/1991 și Legea nr.37/1995 privind sistematizarea localităților. Acest pe lângă faptul că are în componența sa un bun lipsit de orice valoare economică face impracticabilă folosința bun urilor atribuite lui. Din acest punct de vedere nu s-a luat avizul expres al Comisiei de sistematizare, care să răspundă concret dacă formarea loturilor sub aspectul arătat este ori nu temeinică în raport cu criteriile după care se face lotizarea. Dacă erau respectate aceste dispoziții se putea face și o aplicare corectă a prevederilor art.673⁹din Codul d e procedură civilă în ceea ce privește criteriile ce trebuie respectate cu prilejul formării loturilor.

De asemenea, dacă instanța în urma revizuirii ar fi invocat în formarea loturilor criteriile după care trebuie făcută lotizarea ar fi constatat că această casă veche este insalubră, nu are nici un fel de utilități, este pe punctul de a se demola și este înglobată într-o mare groapă de gunoi. De altfel, la dosar nu este depus nici un fel de act din care să rezulte că în acea casă poate locui sau locuiește vreunul dintre pârâți.

În drept, apelantul a invocat disp. art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, art.741 din Codul civil și art.673⁹din Codul d e procedură civilă.

Apelanții-intimați, și G au solicitat admiterea apelului lor, redesființarea sentinței civile nr. 5680/2.11.2007 a Judecătoriei Rm V și menținerea sentinței civile nr. 1196/11.03.2004 rămasă definitivă prin decizia nr.1596/A/5.07.2004 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr.1404/A/2004.

În motivarea apelului se arată că prin lotizările făcute de prima instanța a fost avantajat revizuientul căruia în lotul nr.2 i s-a atribuit teren aproape egal cu pârâtul și casa cu valoare de 135.723,46 lei, tot el fiind cel care urmează să primească sultă de la lotul nr.4 suma de 20.319,06 lei.

Pârâtului Gis -a atribuit în lotul nr.1 suprafața de 372,56. în pct. "La " dispunându-se obligarea sa să dea sultă lotului nr.3 suma de 7522 lei, în loc ca suprafața de 372,56. să fie atribuită titularului acestui ultim, întrucât face parte din suprafața stăpânită de acesta, fără a se mai stabili sultă.

În lotul nr.4 pârâtul a primit o suprafață mult mai mare de teren fiind obligat să plătească revizuientului sultă de 20.719,69 lei, deși are drepturi egale pentru terenurile supuse partajului cu pârâtul și revizuientul.

În urma remăsurării terenurilor ca urmare a obiecțiunilor formulate la raportul de expertiză întocmit de expert a rezultat că la terenul din pct. "La ", pârâtul G stăpânește la Vest o lățime de 9,50 față de 10,15 cât a măsurat experta, deși în titlul de proprietate terenul are o lățime de 10. În partea de experta a măsurat lățimea de 10,30, deși stăpânește lățimea de 10 egală cu cea din titlul de proprietate.

La terenul din pct. "Acasă" a rezultat o lungime mai mare cu 2, întrucât experta a măsurat lungimea numai a terenului lucrat, iar până la drumul de acces au mai fost 2.

Terenul din pct. "La " mai are o suprafață între drumul de acces și conducta pe care experta nu a mai măsurat-o, nestabilind suprafața reală a acesteia.

La terenurile din punctele "Acasă" și "La " experta a calculat valori diferite deși ambele se află la drumul național Rm V - D și au același relief, avantajând evident pe revizuientul și obligând pe pârâții și G să dea sultă.

Toate aceste aspecte au fost aduse la cunoștință completului de judecată și au fost consemnate în încheierea de ședință din 26 octombrie 2007, dar nu s-a dispus îndreptarea lor.

În fine, apelantul a solicitat admiterea căii sale de atac, modificarea sentinței atacate și respingerea cererii de revizuire pentru următoarele motive:

1. În mod greșit cererea de revizuire a fost promovată în temeiul art.322 pct.4 din Codul d e procedură civilă cu motivarea că expertul a fost condamnat pentru efectuarea unei expertize în cauza ce a format obiectul dosarului nr.2048/2002 al Judecătoriei Rm V, deoarece prin Ordonanța nr.1537/P/2005 din 11.11.2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm V s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală pentru in fracțiunea prevăzută de art.260 alin.4 din Codul d e procedură penală. În lipsa unei condamnări definitive pentru această infracțiune, instanța a reținut contrar legii și substituindu-se organului de urmărire penală că el se face vinovat de infracțiunea prevăzută de art.260 din Codul d e procedură penală, deși prin ordonanța menționată s-a dispus achitarea sa. Instanța civilă nu mai putea pe cale incidentală să stabilească o altă situație și să rețină contrar organului abilitat de lege că a fost condamnat.

2.Revizuenta a arătat în mod eronat că la emiterea sentinței civile nr.1196/11.03.2004, instanța s-a bazat pe varianta 2 Anexa 5 la suplimentul la raportul de expertiză pe care a considerat-o falsă, lucru neadevărat.

În dosarul nr.2048/2002 pa pagina 184, fost depusă de el o anexă cu numărul 5 în cadrul variantei a-2-a unde la mijlocul lotului revizuientului a fost trasată o linie pentru delimitarea suprafeței de teren intravilan de terenul arabil la care din greșeală s-a trecut lățimea de 26 plus 8 lățimea lotului pârâtului totalizând lățimea de 34. Această lățime nu a influențat calcularea suprafeței loturilor revizuientului și pârâtului, întrucât terenul are formă de trapez, iar în calcul s-au luat lățimile de la capetele de la și Vest și lungimea care sunt aceleași în toate schițele.

În urma efectuării expertizei tehnice în dosarul nr- de către expert au rezultat dimensiuni ale terenului din pct. "Acasă" foarte apropiate față de expertiza sa. La măsurătorile efectuate de el în dosarul nr.2048/2002 nu au fost făcute obiecții de revizuientul cu ocazia judecării în fond și în căile de atac, prin decizia nr.1596/A/5.07.2004, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr.1404/A/2004 arătându-se că instanța de fond a dispus corect lotizarea în varianta a-II-a care este echilibrată, bunurile fiind repartizate corespunzător, iar sultele fiind mici.

Prin varianta de lotizare aleasă de prima instanță a fost avantajat evident revizuientul căruia i s-a atribuit în lotul nr.2 teren aproape egal cu pârâtul și casa cu valoare de 135.723,46 lei, urmând ca tot acesta să primească sultă de la lotul nr.4 suma de 20.319,06 lei.

La terenul din pct. "Acasă" a rezultat o lungime mai mare cu 2, întrucât experta a măsurat lungimea numai a terenului lucrat, iar până la drumul de acces au mai fost 2.

Terenul din pct. "La " mai are o suprafață între drumul de acces și conducta pe care experta nu a mai măsurat-o, nestabilind suprafața reală a acesteia.

Toate aceste aspecte au fost aduse la cunoștință completului de judecată și au fost consemnate în încheierea de ședință din 26 octombrie 2007, dar nu s-a dispus îndreptarea lor.

Apelantul-intimat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor celorlalte părți ca nefondate, întrucât susținerile acestora sunt nereale.

Prin decizia civilă nr.149/A din 5 iunie 2008, Tribunalul Vâlcea - Secția civilă a admis apelul formulat de apelantul, împotriva sentinței civile nr.5680 din 2 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Rm V, în dosarul nr- ( nr. în format vechi 10471/2005).

A respins apelurile formulate împotriva aceleiași sentințe de către apelanții, G și.

A schimbat în parte sentința.

A atribuit părților bunurile în varianta I de lotizare propusă de expert în raportul de expertiză de la filele 153 - 168, după cum urmează:

Lotul 1 se propune a se atribui lui G bunurile:teren în punctul în valoare de 77259.80 lei RON; terenul din punctul "La " are suprafața de 1817 mp. cu următorii vecini: Nord -; - Drum; Sud -; Vest - Drum național. Din suprafața de 1817 mp. suprafața de 380 mp. are categoria curți construcții, iar suprafața de 1437mp. are categoria teren arabil. Valoare teren "" =77259.80 lei RON V= 380 mp x 70.96 lei/mp.+ 1437mp. x 35lei/mp. = 77259.80 lei RON. Teren în punctul la "" în suprafață de 372.56mp având valoarea de.56 mp. x 35lei/mp. = 13039.60 Lei RON. Terenul se identifică în anexa 3 cu vecinii: Nord - G; - -; Vest - Drum acces; Ul e delimitat de punctele P-2-L-S anexa 3. Valoare totală 1 este de 77259.80 lei + 13039.60 LEI RON =90299.40 LEI RON. Pentru echilibrare, să ajungă la valoarea de 82777.35, sulta suma de 7722.05 lei RON. sulta suma de 7522.05 lei ron lotului 3.

Lotul 2 se propune a se atribui lui bunurile:casa cu două camere, bucătărie, sală și beci = 13480 RON; casa cu două camere și sală = 749 RON; magazie degradată 60 RON; teren în suprafață de 3454.01 mp - punctul Acasă Anexa 1 - din care: teren curți construcții în suprafață de 606.54 mp; teren curți - construcții în suprafață de 293.47 mp; teren arabil în suprafață de 2248mp + 306 mp. =2554 mp. Valoare teren V =606.54 mp. x 70.96 lei/mp+293.47 mp.x 70.96 lei/mp+306 mp. x 35 lei/mp+2248 x 35 lei/mp. = -,71 Lei RON. Total Valoare -.71 lei+13480 lei+749+60=-.71 Lei Ron. Terenul în suprafață de 3454.01 mp anexa 1 este delimitat în anexa 1 de punctele M-V-40-33-30-5-4-3-2-29-28-70-45- Terenul are vecini: Nord- 4; -Catea; Sud-Drum Județean; Vest. Total valoare 2 - -.71 lei ron. Pentru echilibrare să ajungă la valoarea de -.52 lei ron. Primește sulta suma de 1978.86 lei ron de la 4.

Lotul 3 se propune a se atribui lui bunurile:teren punctul "La " anexa 3 în suprafața de 3249,63 mp. din care: teren curți construcții în suprafață de 1331 mp. și arabil în suprafață de 1918,63 mp având valoarea x 70.96 lei/mp+1918.63 mp. x 35 lei/mp=-.81 Lei Ron. Terenul este delimitat în anexa 3 de punctele L-4-6-30-7-12-13-14-17-94- Terenul în suprafață de 3249.63 mp. are vecini: Nord- G; -Drum Național; Sud-Catea; Vest- 4 pe distanța de 19.21m și 1 G pe distanța de 2.72. Total 3 are valoare de -.81 Lei Ron. Pentru echilibrare la valoarea de -.52 primește sulta suma de 7922.76 Lei Ron astfel: primește sulta suma de 7522.05 Lei Ron de la lotul 1 Primește sulta suma de 400.71 Lei Ron de la 4.

Lotul 4 se propune a se atribui lui bunurile:terenul în punctul în suprafață de 968 mp. arabil având valoarea de 1452 LEI RON. Terenul are vecini: Nord-Balastieră; -taluz râul O; Sud-; Vest-Balastieră. Teren în suprafață de 2471mp. în punctul Lângă având valoarea V= 2471mp.x 35 lei mp.= 86485 LEI RON. Terenul de 2471 mp. e delimitat de punctele 1-P-S- Terenul în suprafață de 2231mp. are vecini: Nord- G; Sud-Catea; - 3; Vest-drum acces.Teren în suprafață de 2399mp. în punctul "Acasă". Terenul are valoarea de V= 2399 mp. X 35 lei mp. = 83965 LEI RON. Terenul are vecini:Nord-Catea; - 2; Vest-drum acces; Sud-. Total Valoare - LEI RON. Pentru echilibrare să ajungă la valoarea de -,52 LEI RON sultă suma de 2379.43 Lei Ron, din care: suma de 400.71 LEI RON lotului 3 și 1978.72 Lei Ron lotului 2.

A menținut restul dispozițiilor sentinței.

A obligat pe apelanții-intimați, G și la 205,15 lei cheltuieli de judecată în apel față de apelantul.

Pentru a pronunța această decizia, instanța a considerat că este întemeiat numai apelul formulat de revizuientul, celelalte două fiind nefondate pentru următoarele considerente.

Potrivit art.322 pct.4 din Codul d e procedură civilă: "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză".

Prin Ordonanța din 11.11.2005, dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm.V în dosarul nr.1537/P/2005, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului pentru infracțiunea prevăzută de art.260 alin.1 și 4 din Codul penal și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 100 lei, reținându-se că în raportul de expertiză întocmit de acesta în dosarul nr.2048/2002 al Judecătoriei Rm.V au fost stabilite alte distanțe decât cele rezultate în urma cercetării la fața locului efectuate de organele de poliție cât și în urma raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în dosarul nr.2048/2002 în cauza având ca obiect contestație la executare, că faptele în conținutul lor concret sunt în mod vădit lipsite de importanță prin atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală și că învinuitul a recunoscut faptele comise.

Este adevărat că textul art.322 pct.4 din Codul d e procedură civilă nu acoperă în mod expres situația din prezenta cauză, în care deși fapta există, ea nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și deci, nu se poate obține o hotărâre penală de condamnare a expertului.

Însă, ivirea unei astfel de situații în care urmărirea penală și condamnarea expertului nu mai sunt posibile nu justifică sub nicio formă concluzia inadmisibilității cererii de revizuire deoarece altfel ar însemna ca erorile judiciare a căror înlăturare se urmărește, să rămână în ființă, ceea ce este de neconceput (,.civ.. nr.965/1970 și. nr.1406/1981).

Pornindu-se de la această idee opinia dominantă în practica judiciară și în literatura de specialitate este în sensul că instanța de revizuire este singura îndreptățită să verifice și să constate pe cale incidentală dacă s-a săvârșit sau nu infracțiunea ce se pretinde. De altfel, anterior modificării Codului d e procedură civilă prin Legea nr.219/2005, textul art.322 pct.4 prevedea în mod expres în fraza a-II- că: "În cazul în care, în ambele situații, constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală,m asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate" (acest text fusese introdus prin nr.OUG138/2000). Soluția rămâne valabilă și după abrogarea acestui text, așa cum ea a fost acceptată și anterior introducerii lui în Codul d e procedură civilă.

Așadar, motivul nr.1 al apelului formulat de este nefondat.

De asemenea, atât din Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm V din 11.11.2005, cât și din expertizele întocmite cu ocazia soluționării contestației la executare și a cererii de revizuire rezultă că între măsurătorile făcute de expertul și situația reală există diferențe, recunoscute chiar și de acesta, unele fiind nesemnificative, iar altele fiind mai importante.

La întocmirea raportului de expertiză de către expert și la măsurarea terenurilor în litigiu au participat și experții observatori propuși de părți și, cu această ocazie stabilindu-se așa cum a reținut și prima instanță că există diferențe nesemnificative de măsurătoare cu privire la terenul din pct. "Acasă", că terenul din pct. "Lângă " este mult mai mic decât suprafața trecută în titlul de proprietate și decât cea măsurată de expertul, că terenul din pct. "La " este ceva mai mare decât suprafața din titlul de proprietate și cea măsurată de expertul și că pentru terenul din pct. " " ambii experți au stabilit că există aceeași suprafață trecută în titlul de proprietate, respectiv 968 mp.

La efectuarea măsurătorilor s-a avut în vedere titlurile de proprietate ale părților, fiind fără relevanță modul de stăpânire al terenurilor, iar criticile apelanților-intimați referitoare la greșita măsurătoare a terenurilor nu sunt susținute de argumente verosimile.

În condițiile în care măsurătorile efectuate în urma promovării cererii de revizuire s-au dovedit a fi parțial diferite de cele efectuate de expertul, fiind afectate în acest fel lotizarea bunurilor supuse partajului și valoarea loturilor atribuite părților, prima instanță nu putea să mențină sentința civilă nr.1196/11.03.2004 a Judecătoriei Rm V sub acest aspect. Prima instanță a respectat această sentință, deși nu era obligată, numai sub aspectul variantei de lotizare și componenței loturilor, cu modificarea configurației terenurilor și a valorii acestora, astfel cum acestea au fost determinate în varianta a-II-a întocmită de expert.

În ceea ce privește criticile aduse variantei de lotizare aleasă de prima instanță, în condițiile în care așa cum am menționat anterior instanța nu a făcut altceva decât să adapteze varianta de lotizare inițială la noile măsurători făcute de expert, iar apelanții-intimați, și G s-au arătat mulțumiți de sentința civilă nr.1196/11.03.2004 care a adoptat-o, instanța consideră că și acestea sunt nefondate. Singurele modificări între varianta acordată și varianta solicitată constau în acele diferențe de suprafață rezultate la măsurătoare și în valoarea acestora, stabilită în funcție de noile valori.

De altfel, și apelantul a formulat critici referitoare la varianta de lotizare aleasă de prima instanță, deși, nefiind parte la împărțirea bunurilor, nu avea niciun interes să le invoce.

Având în vedere toate aceste motive, precum și disp. art.296 din Codul d e procedură civilă, instanța a respins apelurile formulate de apelanții, G și, ca nefondate.

În schimb, în urma aprecierii materialului probator administrat în cauză și a deplasării la fața locului, instanța a apreciat că apelul formulat de, prin care se critică varianta de lotizare aleasă de primă instanță și se cere partajarea bunurilor în varianta I propusă de expert, este întemeiat.

Astfel, în varianta aleasă de prima instanță, casa atribuită lui, aflată pe linia de hotar, are trei ferestre înspre gospodăria atribuită lui, se află într-o stare avansată de degradare, este situată la o distanță de aproximativ 3 de casa atribuită apelantului, fiind în continuarea unei aplecători pe stâlpi metalici atașată acesteia și are un teren aferent cu o lățime de numai 6.

De asemenea, cu ocazia cercetării la fața locului s-a constat că acest teren cu o lățime de cca. 6, este ocupat aproape în întregime în jurul casei cu materiale, lemne și gunoaie și că în interiorul casei sunt depozitate de asemenea haine vechi, gunoaie, etc. întreaga gospodărie atribuită intimatului fiind practic un focar de infecție.

Având în vedere aceste motive, faptul că atribuirea bunurilor în varianta aleasă de prima instanță face improprie folosirea ambelor gospodării, precum și faptul că în această variantă sultele pe care trebuie să le plătească părțile sunt foarte mari, instanța a apreciat că se impune schimbarea variantei de lotizare și atribuirea bunurilor părților în varianta Iar aportului de expertiză întocmit de expert, în care apelantul primește în și casa veche cu terenul aferent, iar sultele stabilite sunt rezonabile.

Pentru aceste considerente instanța a admis apelul formulat de revizuientul, a schimbat în parte sentința primei instanțe, a atribuit părților bunurile în varianta I de lotizare și a menținut restul dispozițiilor sentinței atacate. Apelanții-intimați, G și, au fost obligați la plata către apelantul a sumei de 205,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva deciziei pronunțată de tribunal, au declarat recurs pârâții, G, și criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, după cum urmează:

- în mod greșit s-a pronunțat tribunalul atunci când a omologat raportul de expertiză în varianta care rezultă din dispozitivul deciziei, încălcându-se dispozițiile art.741 și art.730 Cod civil, deoarece pârâtul nu are locuință, iar reclamantul a primit două case, precum și un teren intravilan mai mare decât ceilalți moștenitori. Se solicită omologarea raportului de expertiză în varianta III, care ține cont de interesele părților și care nu are o sultă împovărătoare.

În motivarea aceleiași critici (deși recursul este formulat de toți pârâții), practic se reiau nemulțumirile formulate însă numai de către pârâtul care arată că deși s-a efectuat o cercetare locală de către completul de judecată, nu s-a ținut cont de faptul că acesta în prezent nu are unde să locuiască;

- în mod nelegal a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată expertul, acesta neavând calitate procesuală în speța de față.

Examinând actele și lucrările dosarului și decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenții-pârâți, Curtea va constata că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește prima critică, în mod legal a fost omologat raportul de expertiză în varianta I, această variantă îndeplinind condițiile prevăzute de art.741 cod civil și art.673⁹Cod procedură civilă, prin atribuirea bunurilor pe cât posibil în natură și așa cum sunt stăpânite de către părți și prin evitarea unor sulte împovărătoare, fiecare primind atât teren intravilan, cât și extravilan.

Mai mult decât atât, tribunalul a dat dovadă de rol activ și a avut în vedere toate obiecțiunile recurenților-pârâți, motiv pentru care a efectuat și o cercetare la fața locului, situație care rezultă din procesul-verbal întocmit de către completul de judecată la data de 12 mai 2008, aflat la fila 259 din dosarul de apel.

Cu această ocazie, s-a constatat că "imobilul" pe care pârâtul solicită în recurs să-i fie atribuit pe considerentul că nu are unde locui (nedovedind în nici un fel această afirmație), este în realitate o ruină, fără temelie, într-o stare avansată de degradare și în care sunt depozitate gunoaie, haine vechi etc. reprezentând practic un focar de infecție.

S-a motivat în mod legal că nu poate fi omologat raportul de expertiză în varianta solicitată de către acest recurent, întrucât varianta face improprie folosirea gospodăriilor, precum și faptul că în această variantă sultele pe care trebuie să le plătească părțile sunt împovărătoare.

Trebuie remarcat faptul că deși recursul este formulat de toți pârâții, aceștia nu au interes să invoce criticile, prima critică îl privește în mod exclusiv pe recurentul, iar cea de-a doua pe expertul.

Referitor la cea de-a doua critică și anume aceea prin care expertul precizează că nu are calitate procesuală pasivă și că în mod greșit instanțele l-au obligat la cheltuieli de judecată, se reține de către C, în primul rând că acesta face referire la cheltuielile de judecată de la instanța de fond, iar în apel nu a formulat critici pe acest aspect aflându-ne în situația "omisso medio".

Expertul are calitate procesuală pasivă fiind introdus obligatoriu în proces, în cadrul cererii de revizuire, deoarece ca urmare a efectuării raportului de expertiză, în mod defectuos în cadrul dosarului inițial, a fost admisă această cerere.

În plus, acesta a figurat ca parte și în decizia recurată și a invocat critici proprii în apel care au fost analizate de instanță și respinse pentru considerentele arătate pe larg în decizie.

În această situație, Curtea va respinge excepția inadmisibilității formulării recursului de către acest expert, invocate de intimatul.

Cu alte cuvinte, având culpă procesuală atât în declanșarea cererii de revizuire, cât și pentru faptul că a figurat ca parte și a invocat pretenții proprii, în mod legal a fost obligat și la cheltuielile de judecată din apel.

În ceea ce privește invocarea inadmisibilității formulării recursului de către ceilalți recurenți, pe considerentul că, criticile lor se referă la interpretarea greșită a probelor administrate, critică pretins a fi încadrabilă în dispozițiile art.304 pct.11 Cod procedură civilă, abrogat în prezent, așa cum s-a precizat mai sus, critica acestora a vizat încălcarea dispozițiilor art.741 și art.730 Cod civil, critică de nelegalitate a deciziei, încadrabilă fiind în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Față de cele arătate mai sus, Curtea în baza dispozițiilor art.312 și art.316 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat, recursul declarat de recurenții-pârâți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții, G, și, împotriva deciziei civile nr.149/A din 5 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, în dosarul nr-, intimat fiind revizuientul .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Grefier,

Red./13.10.2008

GM/2 ex.

Jud.apel:

Președinte:Jeana Dumitrache
Judecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu

Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 326/2008. Curtea de Apel Pitesti

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 326/2008. Curtea de Apel Pitesti