Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 327/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie
DECIZIA CIVILĂ NR.327/Dosar nr.-
Ședința publică din data de:-20 2008
PREȘEDINTE: Carmen Maria Tică- - -- JUDECĂTOR 2: Ligia Vâlcu
-- -- JUDECĂTOR 3: Roxana
-- - -- judecător
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții,și, împotriva Deciziei civile nr.139/Ap din data de 25 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul civil nr.-, având ca obiect "partaj judiciar" (repus pe rol)
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în recurs în ședința publică din data de 13 2008, dată când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 20 2008.
Față de actele, lucrările și probele dosarului, coroborate cu motivele de recurs, instanța, în urma deliberării, a pronunțat hotărârea de mai jos:
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin cererea de chemare în judecată, înregistrată a Judecătoria Brașov sub nr-, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul:
- să se constate că asupra imobilului situat în,-, înscris în Cartea Funciară nedefinitivă 507 localității, sub nr.cadastral 404, reclamanta a dobândit împreună cu pârâtul, precum și, fiecare câte o cotă de 1/3, conform convenției încheiată între părți la data de 10 februarie 1998;
- să se dispună înscrierea acestor cote din dreptul de proprietate asupra imobilului mai sus arătat, în Cartea funciară;
- să se constate că din masa succesorală rămasă după defuncta, face parte cota de 1/3 din imobilul mai sus arătat, cotă ce revine în întregime pârâtului, în calitate de unic moștenitor al acesteia, conform Certificatului de moștenitor nr.132/31.08.2000 emis de Biroul Notarului Public " ";
- să se constate că în prezent reclamanta și pârâtul sunt coproprietari asupra imobilului în cote de 1/3 și respectiv, de 2/3;
- să se dispună partajarea imobilului în litigiu, prin atribuirea sa în întregime pârâtului, conform voinței părților, concretizată în convenția încheiată în anul 1998 sau, în subsidiar, partajul să se realizeze în natură, conform variantei II a expertizei tehnice efectuată de expertul, respectiv variantei B, lot.1 din documentația expertului, în dosarul civil nr.922/2003 al Tribunalului Brașov;
- să se dispună înscrierea în cartea funciară a situației nou create, ca efect al partajului.
Prin Sentința civilă nr.6607/10.07.2007, Judecătoria Brașova respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pârâte, invocată de pârâtul reclamant prin întâmpinare, cu privire la acțiunea principală.
A admis acțiunea formulată de reclamanta pârâtă, împotriva pârâtului.
A admis în parte cererea conexă cu caracter reconvențional formulată de pârâtul reclamant, împotriva reclamantei pârâte.
1. constatat că defuncta, autoarea comună a părților, nu a pierdut niciodată dreptul de proprietate asupra imobilului "", situat în,-, înscris în CF nedefinitivă 507, sub nr.cadastral 404;
2. constatat că imobilul situat în,-, înscris în CF nedefinitivă 507, sub nr.cadastral 404, făcut parte din masa succesorală rămasă după defuncta - alături de celelalte bunuri menționate în Certificatul de moștenitor nr.854/27.06.1984, emis de notariatul de Stat - Sector 1
A constatat că acest imobil a fost moștenit de către reclamanta pârâtă - nepoată moștenitoare rezervatară, în cota de 1/3 și de către - - soră legatar universal, în cota de 2/3.
3. constatat că din masa succesorală rămasă după defuncta -, a făcut parte și cota de 2/3 din imobilul situat în,-, înscris în CF nedefinitivă 507, sub nr.cadastral 404 - pe lângă bunurile cuprinse în Certificatul de moștenitor nr.3204/26.10.1992 emis de Notariatul de Stat
A constatat că această cotă de 2/3 din imobil a fost moștenită în cote egale de câte 1/3 de pârâtul reclamant și de - nepoți de soră ai defunctei.
4. - A constatat că din masa succesorală rămasă după defuncta, face parte cota de 1/3 din imobilul situat în,-, înscris în CF nedefinitivă 507, sub nr.cadastral 404 - pe lângă bunurile cuprinse în Certificatul de moștenitor nr.132/31.08.2000 emis de Biroul Notarului Public " ".
A constatat că această cotă de 1/3 din imobil este moștenită de pârâtul reclamant - frate al defunctei.
5. - A dispus rectificarea CF nedefinitivă 507 localității în sensul celor ce urmează:
* se vor radia înscrierile operate la de proprietate sub, 4 și 5 - vizând dreptul de proprietate întabulat în favoarea lui, și;
* se va reînscrie dreptul de proprietate în favoarea fostei proprietare, cu același titlu de drept avut anterior respectiv vânzare-cumpărare;
* se va înscrie dreptul de proprietate asupra cotei de 1/3 din imobil în favoarea reclamantei pârâte cu titlu de drept moștenire și asupra cotei de 2/3 în favoarea lui -, cu titlu de drept moștenire;
* asupra cotei de 2/3 aparținând lui - se va înscrie dreptul de proprietate în cote egale în favoarea pârâtului reclamant și a lui cu titlu de drept moștenire;
* asupra cotei aparținând lui - de 1/3 din întregul imobil - se va înscrie dreptul de proprietate în favoarea pârâtului reclamant, cu titlu de drept moștenire.
6. constatat că în prezent părțile au calitate de coproprietari asupra imobilului situat în,-, înscris în CF nedefinitivă 507, sub nr.cadastral 404, în următoarele cote:
- reclamanta pârâtă este titulara cotei de 1/3 din dreptul de proprietate;
- pârâtul reclamant este titular al cotei de 2/3 din dreptul de proprietate.
A disjuns judecarea următoarelor cereri formulate în cauză de către părți - cereri ce au ca finalitate partajul imobilului în litigiu, situat în - "":
* capătul de cerere formulat prin acțiunea principală introductivă de instanță, având ca obiect partajarea imobilului în litigiu (fila 3 dosar de fond);
* capetele de cerere formulate prin completarea de acțiune depusă la data de 12 aprilie 2007 (fila 151 dosar fond), având ca obiect includerea în masa de împărțit a contravalorii echivalentului lipsi de folosință a imobilului supus partajului, precum și obligarea pârâtului reclamant să restituie contravaloarea folosului de tras proporțional cotei din dreptul de proprietate din decembrie 200 până în prezent;
* cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant la data de 29.03.2007 (fila 130 dosar de fond), vizând constatarea efectuării lucrărilor de investiții la imobilul în litigiu și stabilirea dreptului de creanță asupra acestora.
A suspendat, în conformitate cu dispozițiile art.244, pct.1 Cod procedură civilă, judecarea cererilor enumerate anterior, cu privire la care s-a dispus disjungerea, până la soluționarea irevocabilă a dosarului inițial, în care instanța s-a pronunțat prin sus-menționata hotărâre.
Prin Decizia civilă nr.139/25.04.2008, Tribunalul Brașova respins apelul formulat de apelantul și continuat de moștenitorii acestuia, și, împotriva Sentinței civile nr.6607/10.07.2007 pronunțată în dosarul civil nr- al Judecătoriei Brașov, pe care a păstrat-o și a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata reclamantă.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
În mod temeinic și legal, instanța a respins excepția prescripției dreptului la formularea petiției de ereditate, invocată de reclamanta pârâtă, cu privire la petitele ce vizează dezbaterea succesiunii, reținând în mod corect că o astfel de cerere, prin care să se procedeze la dezbaterea succesiunii și a cotelor succesorale, în vederea reglementării situației bunurilor succesorale, este imprescriptibilă, având în vedere și faptul că cererea de partaj este imprescriptibilă.
Instanța de fond în mod corect a reținut faptul că părțile în litigiu beneficiază de efectele unei hotărâri judecătorești irevocabile care se bucură de putere de lucru judecat, hotărâre prin care a fost admisă acțiunea în revendicare formulată de reclamanta pârâtă, de pârâtul reclamant, precum și de, Statul Român fiind obligat cu autoritate de lucru judecat să le lase acestora, în deplină proprietate și liniștită posesie, imobilul în litigiu, recunoscând deci calitatea de moștenitoare a intimatei reclamante după autorul care a avut dreptul de proprietate asupra acestui imobil.
Instanța de fond deci, nu a admis excepția autorității de lucru judecat, ci apreciat că, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, s-a statuat că reclamanta are calitate de succesoare după autorul proprietar.
În acest context, critica adusă hotărârii instanței de fond, în sensul că nu sunt întrunite condițiile art.1201 Cod civil, demonstrează o neînțelegere între instituția autorității de lucru judecat și constatarea puterii de lucru judecat, pe care a făcut-o această instanță.
Prima instanță a fost obligată să constate că printr-o hotărâre judecătorească s- statuat în mod irevocabil că reclamanta are calitatea de moștenitoare.
Dacă în această cauză suspusă judecății, s-ar fi dat prin absurd o hotărâre potrivnică și aceasta ar fi fost menținută, ne-am fi aflat ulterior în situația prevăzută de art.322, pct.7 Cod procedură civilă, conducând în final la aceeași soluție a instanței de fond.
Față de cele de mai sus, tribunalul a reținut că această critică trebuie respinsă categoric.
Respingând această critică, tribunalul a apreciat că, în mod corect stabilindu-se calitatea de moștenitor a intimatei reclamante, în mod corect prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale active a acesteia pentru a dezbate succesiunea.
Față de această situație, tribunalul a apreciat că celelalte critici fiind subsecvente, nu mai prezintă interes în a dezvolta motivele respingerii acestora. Pe de altă parte, nici nu s-a criticat că instanța pornind de la premiza că intimata reclamantă are calitate de moștenitor, nu a stabilit corect masa succesorală, cotele de proprietate,
Împotriva deciziei, au declarat recurs pârâții, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea în tot a acesteia.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se critică nepronunțarea instanței de apel asupra excepțiilor prescripției dreptului de opțiune succesorală a reclamantei și a lipsei calității procesuale active a acesteia.
Se susține lipsa calității de moștenitor a reclamantei, arătându-se că prin Sentința civilă nr.8219/1999 a Judecătoriei Brașov, instanța a dispus restituirea imobilului în litigiu, fără a analiza calitatea procesuală activă a reclamantei, respectiv calitatea sa de moștenitor după defuncta -.
Astfel, se arată că în această privință nu operează puterea de lucru judecat, reclamanta având dreptul numai la rezerva succesorală, în calitate de nepoată a defunctei. Pentru a beneficia de această rezervă, avea obligația de a face dovada acceptării succesiunii în termenul legal și apoi să ceară reducțiunea liberalităților excesive.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304, pct.7, pct.8 și pct.9 Cod procedură civilă.
Examinând decizia, în raport cu actele, lucrările dosarului și cu motivele de recurs, Curtea reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr.8219/30.06.1999, pronunțată în dosarul civil nr.3151/1999 irevocabilă, Judecătoria Brașova admis acțiunea civilă formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții SC""SA, Orașul prin Primar, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B și Direcția Generală a Finanțelor Publice B, a admis cererea de intervenție în interes propriu, formulată de intervenienții, și, în consecință, a constatat că antecesoarea reclamantei și a intervenienților, proprietatea imobilului situat în,-, "", nu figurează în lista anexă a Decretului nr.92/1950, a obligat pârâții să lase reclamantei și intervenienților, în deplină proprietate și posesie imobilul situat în,-, "" și a luat act de faptul că reclamanta și intervenienții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
La pronunțarea sentinței s-a reținut faptul că reclamanta a venit la moștenirea bunicii sale prin reprezentare, în urma acceptării tacite a succesiunii. S-a stabilit astfel, cu putere de lucru judecat, calitatea de moștenitoare a reclamantei și, implicit, dreptul de opțiune succesorală al acesteia.
de drept și de fapt soluționate prin hotărârea irevocabilă nu mai pot fi puse în discuție într-un alt proces, părțile fiind obligate să se supună efectelor lucrului judecat.
În cauză nu este incidentă excepția autorității de lucru judecat, reglementată de art.1201 Cod civil, neexistând tripla identitate de părți, obiect și cauză.
Însă, existența unei hotărâri judecătorești poate fi invocată în cazul unui alt proces, cu putere de lucru judecat, atunci când se invocă obligativitatea sa, fără ca în cel de-al doilea proces să fie aceleași părți, obiect și cauză.
Instanța de apel a soluționat corect excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și, implicit, excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală, pronunțând o hotărâre legală și temeinică.
Pentru aceste considerente, în baza prevederilor art.312, alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de recurenții, și, împotriva Deciziei civile nr.139/25.04.2008 a Tribunalului Brașov.
În baza art.274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a recurenților, și, Curtea îi va obliga la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 1.000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții, și, împotriva Deciziei civile nr.139/25.04.2008 a Tribunalului Brașov.
Obligă recurenții, și la plata către intimata a sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
Red.:-/15.12.2008
Dact.:-/3 ex./16.12.2008
Jud.apel:- Șt.; -;
Jud.fond: -
Președinte:Carmen Maria TicăJudecători:Carmen Maria Tică, Ligia Vâlcu, Roxana
