Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 339/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - partaj judiciar -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA Nr. 339

Ședința publică din 28 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Dumitraș Daniela

JUDECĂTOR 2: Plăcintă Dochița

JUDECĂTOR 3: Frunză Sanda

Grefier - -

Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul domiciliat în municipiul S, str. - -,. 3,. 14, județul S și pârâții domiciliat în S, str. - -, bloc 3,. 14, județul S și domiciliată în satul Sf., comuna, județul S, împotriva deciziei civile nr. 193 din 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.

Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 14 octombrie 2009, când pentru a da posibilitate părților prin apărătorii aleși să depună concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru 21 octombrie 2009, apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursurilor de față, constată:

Prin cererea înregistrată la data de 13.03.2002 la Judecătoria Suceava, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, și solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună sistarea stării de indiviziune cu privire la averea succesorală rămasă după defuncta.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că după defunctă au rămas ca moștenitori părțile din proces, masa succesorală fiind compusă din suprafețele de teren înscrise în titlul de proprietate nr. 736/1995.

Ulterior, prin precizările depuse la dosar, reclamantul a solicitat reducțiunea în limita cotității disponibile a liberalității făcută de defunctă în favoarea pârâtului prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2755 din 19.03.1992, motiv pentru care a solicitat introducerea în cauză a soției pârâtului menționat.

Pârâtul, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat excluderea din masa succesorală a suprafeței de 3.000 mp teren, care a făcut obiectul vânzării cumpărării, iar, pe calea cererii reconvenționale, a solicitat raportarea la masa de partajat a suprafeței de 0,11 ha teren, înscrisă în titlul de proprietate nr. 252/1994, cu care a fost înzestrată pârâta și să se constate că activul este grevat de un pasiv succesoral în valoare de 146.000.000 lei (14.600 RON), din care 86.000.000 lei (8.600 RON) cheltuieli de întreținere și 60.000.000 lei (6.000 RON) cheltuieli de înmormântare suportate în totalitate de el.

Pârâta, prin întâmpinarea depusă la dosar, a arătat că este de acord cu partajarea masei succesorale și cu raportarea înzestrărilor, însă a solicitat respingerea cererii reconvenționale privind pasivul succesoral.

Pârâta a arătat că este de acord cu acțiunea.

Prin sentința civilă nr. 3940 din 9.12.2003, Judecătoria Suceavaa admis acțiunea și, în parte, cererea reconvențională. În consecință, a constatat că părțile sunt moștenitori ai defunctei, în calitate de descendenți, cu o cotă parte indiviză de fiecare, a redus până la limita cotității disponibile de liberalitatea făcută de defunctă în favoarea pârâtului, prin contractul autentificat sub nr. 2755 din 19.03.1992, a constatat că masa succesorală se compune din suprafața de 11.722 mp teren, înscrisă în titlul de proprietate nr. 736/1994, din suprafața de 1.100 mp teren, înscrisă în titlul de proprietate nr. 252/1994 și din suma rezultată în urma reducțiunii liberalității, a constatat valoarea totală a acestei mase de partajat și a dispus sistarea stării din indiviziune, prin atribuirea terenurilor în loturi părților, loturi ce au fost echilibrate prin sulte. De asemenea, prima instanță a constatat că activul succesoral este grevat de un pasiv succesoral, constând în contravaloarea cheltuielilor ocazionate de înmormântarea defunctei, suportate de pârâtul, obligând celelalte părți să contribuie la suportarea acestora în funcție de cota parte indiviză ce le revine. Au fost compensate cheltuielile de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut compunerea masei de partajat în considerarea titlurilor de proprietate nr. 736/1995 și nr. 252/1994, terenurile fiind măsurate și evaluate prin intermediul raportului de expertiză dispus în cauză, cu această ocazie stabilindu-se că unele terenuri din actele menționate nu corespund ca întindere cu parcelele identificate în teren.

Cu privire la contractul de vânzare cumpărare s-a reținut că vânzare s-a făcut cu rezerva uzufructului în favoarea unor moștenitori rezervatari, iar, în baza art. 845 Cod civil, operează prezumția de donație, impunându-se reducerea liberalității până la limita rezervei și a cotității disponibile.

Loturile au fost formate avându-se în vedere cotele valorice la care părțile sunt îndreptățite.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamantul și pârâții, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În cauza, ca urmare a decesului pârâtei, au fost introduși în aceeași calitate procesuală moștenitorii acesteia, respectiv, și, care și-au însușit apelul declarat de autoarea lor.

Tribunalul Suceava, prin decizia civilă nr. 554 din 17.12.2007, a admis apelurile și, în consecință, a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a dispus efectuarea lotizării conform variantei I din planul 3, anexă la raportul de expertiză efectuat în apel d e expert, loturile fiind echilibrate prin sulte. Au fost menținute celelalte dispozițiile, iar cheltuielile de judecată au fost compensate.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul și pârâta.

Curtea de APEL SUCEAVA, prin decizia civilă nr. 122 din 1.04.2008, a admis recursurile, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelurilor, reținând, din oficiu, incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, cu motivarea că minuta deciziei recurate nu a fost semnată de ambii judecători.

Tribunalul Suceava, investit cu rejudecare cauzei, prin decizia civilă nr. 262 din 11.07.2008, a respins apelurile ca nefondate.

Curtea de APEL SUCEAVA, prin decizia civilă nr. 122 din 11.07.2008, a admis recusurile declarate de reclamant și pârâții, și, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelurilor, reținând că în cauză au rămas neexaminate o parte din motivele de apel invocate de părți prin memoriile de apel d epuse la dosar și care vizau componența masei de partajat, calculul rezervei succesorale, precum și modalitatea de lotizare.

Tribunalul Suceava, investit cu rejudecarea cauzei, prin decizia civilă nr. 193 din 28.04.2009, a admis apelurile și a schimbat în parte sentința criticată. În consecință, a respins cererea de reducțiune a contractului autentificat sub nr. 2755 din 19.03.1992 și a constatat compunerea masei de partajat, în valoare totală de 351.119 lei, respectiv suprafețele de 5.000 mp teren extravilan la "", 3.000 mp teren teren arabil intravilan la "", 868 mp teren curți construcții intravilan, 1.557 mp teren intravilan, 1.419 mp teren arabil intravilan și suma de 105.000 lei, reprezentând contravaloarea cotei de transmisă pârâtului prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2755 din 19.03.1992, valorile cotelor cuvenite părților fiind de 153.614,31 lei pentru pârâtul și 65.834,81 lei pentru ceilalți descendenți ai defunctei. S-a dispus sistarea stări de indiviziune, prin atribuirea terenurilor în loturi părților conform variantei Iar aportului de expertiză efectuat de expert, loturi ce au fost echilibrate prin sulte. S-a constatat că activul succesoral este grevat de un pasiv în valoare de 6.000 lei și i-a obligat pe moștenitorii, și la suportarea cotei de 1/4, în valoare de 1.500 lei fiecare, pe care urmează să o achite pârâtului.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile și au fost compensate cheltuielile de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că prin sentința apelată au fost incluse în masa de partajat din terenurile situate în intravilan, suprafețele identificate de expert, respectiv 540 mp teren (S2), 1538 mp (S3), 1650 mp (S4) și 1100 mp teren (parte din parcela S5 în suprafață totală de 2478 mp teren), reținându-se că aceste terenuri fac parte din suprafețele înscrise în titlurile de proprietate nr. 736/1995 și 252/1994.

Prin sentința civilă nr. 1432/2006 a Judecătoriei Suceava, irevocabilă, s-a exclus din titlul de proprietate nr. 736/1995, emis în favoarea defunctei, suprafața de 2.500 mp teren, identică cu parcela 2292/202, suprafață care, conform raportului de expertiză efectuat în apel d e expert, se compune din 672 mp teren curți construcții, 1.734 mp teren arabil și 132 mp teren drum, ce se identifică cu parcela S3 și parte din parcela S4 din planul de situație al raportului de expertiză întocmit de expert, avut în vedere de prima instanță.

S-a reținut că potrivit raportului de expertiză efectuat în apel terenul intravilan, înscris în titlul de proprietate nr. 736/1994 (astfel cum a fost anulat) și în titlul de proprietate nr. 252/1994, se comune din suprafața de 1.419 mp teren arabil și 81 mp teren drum (S4 din planul de situație anexă raportului de expertiză întocmit de expert ), 868 mp teren curți construcții și 1.557 mp teren grădină (S5 din același plan).

Așa fiind, în considerarea raportului de expertiză efectuat în apel d e expert, instanța de apel a conchis că masa succesorală a fost greșit stabilită de prima instanță, în sensul că au fost supuse partajului parcelele S3 și S4 (2.500 mp din titlul de proprietate nr.736/1995), dar nu a fost inclusă întreaga parcelă S5, ci doar 1.100 mp teren.

Cu privire la dispozițiile art. 845 cod civil s-a reținut că sunt aplicabile doar în limita suprafețelor dobândite de pârâtul, deoarece numai acesta are calitatea de succesibil în linie dreaptă al vânzătoarei, nu și soția acestuia, pârâta, în privința cotei acesteia de din imobile înstrăinate contractul de vânzare cumpărare nr. 2755/1992 neputând fi considerat liberalitate.

S-a reținut că o înstrăinare căreia i se aplică prezumția de liberalitate prevăzută de art. 845 Cod civil poate fi supusă reducțiunii numai dacă depășește cotitatea disponibilă și rezerva celui ce se presupune a fi fost gratificat, cumulate în acest sens. În speță, reținând valoarea masei de partajat ca fiind de 351.119 lei, valoarea cotității disponibile de fiind de 87.779,75 lei, iar a rezervei succesorale de fiind de 263.339,25 lei, iar cota fiecărui moștenitor de din fiind de 65.834,81 lei, s-a conchis că rezerva succesorală a pârâtului însumată cu cotitatea disponibilă este de 153.614,31 lei, sumă care nu depășește valoarea liberalității prezumate, respectiv 105.000 lei, așa încât cum rezerva reclamantului nu este afectată, cererea de reducțiune nu este întemeiată.

Cu privire la lotizare s-a reținut ca varianta I de lotizare răspunde cel mai bine pretențiilor părților.

Reține instanța de apel că pasivul succesoral în cuantum de 6.000 lei a fost probat cu declarațiile martorilor și

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul și pârâții și.

Reclamantul, în dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat următoarele:

- Cauza s-a judecat cu încălcarea gravă a dreptului său la apărare, a principiilor oralității și contradictorialității și a dispozițiilor art. 6 CEDO, în ceea ce privește respectarea dreptului la un proces echitabil, prin aceea că la data de 7.04.2009, cauza a fost luată fără a se face apelul nominal al părților și, deci, fără participarea sa. Precizează că a depus la serviciu arhivă o cerere de repunere pe rol a cauzei, căreia, însă, nu i s-a dat curs.

- Greșit s-a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 845 Cod civil numai în limita suprafeței dobândite de pârâtul prin contractul de vânzare cumpărare nr. 275/1992. Critica se referă la caracterul indivizibil al contractului, contestându-se, totodată, vânzarea făcută de către propriului fiu și nurorii sale, cu care locuia în aceeași casă, în condițiile în care nu s-a făcut dovada încasării prețului.

- Nu au fost analizate criticile sale formulate prin motivele de apel cu privire la lotizare. Astfel, deși a suportat contravaloarea expertizei din apel, experta nu a răspuns la obiectivele pe care le-a formulat. Lotul care i s-a atribuit este inacceptabil, fiind foarte îngust și străbătut de rețeaua de înaltă tensiune.

- Pasivul succesoral a fost greșit stabilit, suma reținută cu titlu de cheltuieli de înmormântare fiind exagerat de mare.

- Cheltuielile de judecată au fost greșit compensate.

În motivarea recursului pârâta a arătat următoarele:

- Instanța de apel i-a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, prin aceea că prezentul dosar a fost soluționat la data de 7.04.2009 în lipsa sa și a apărătorului său, fără a se face referatul cauzei.

- Compunerea masei de partajat a fost greșit reținută. Astfel, expertiza efectuată de expert conține erori grave în ceea ce privește stabilirea masei de partajat, dar și formarea loturilor, fiind în totală contradicție cu expertiza efectuată de expert la prima instanță. Criticile recurentei referitoare la masa de partajat stabilită conform expertizei efectuată de expert vizează următoarele aspecte: nejustificat s-a reținut că suprafața de 3.000 mp teren ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. 2755/1992 nu este inclusă în titlul de proprietate nr. 736/1995, în condițiile în care expertiza efectuată de expert concluzionează că această suprafață se suprapune cu suprafața din titlul de proprietate nr. 736/1995 și este reprezentată de parcela 1054 curți construcții și parcela 2292/99 arabil; parcela identificată cu S5 este compusă din 11 ari deținuți de ea și incluși în titlul de proprietate nr. 252/1994 și diferența care nu apare inclusă pe nici un titlu și care evident nu putea fi partajată; greșit a fost exclusă din masa de partajat suprafața de 81 mp teren, identificată ca fiind drum de trecere.

- Greșit s-a apreciat că dispozițiile art. 845 Cod civil nu pot fi aplicate deoarece rezerva succesorală nu a fost afectată prin vânzarea ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. 2755/1992, calculul făcut de instanță dovedind contrariul.

- Lotizarea adoptată de instanța de apel este inechitabilă, fiind favorizat în mod evident pârâtul, iar ea fiind defavorizată, în condițiile în care deși a fost înzestrată cu 11 ari teren, pentru care are titlul de proprietate, a primit în lot doar parcela ocupată de curți construcții de 868 mp teren.

- Greșit a fost reținut aspectul că activul succesoral este grevat de un pasiv în cuantum de 6000 lei, în condițiile în care autoarea succesiunii avea cele necesare pentru înmormântare și nu s-au făcut cheltuieli suplimentare suportate de pârâtul.

Pârâtul, în dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat că instanța de apel a reținut eronat aplicabilitatea dispozițiilor art. 845 Cod civil în ceea ce privește cota de transmisă lui prin intermediul contractului de vânzare cumpărare nr. 2755/1992 datorită faptului că prezumția de liberalitate este infirmată de mențiunile din actul autentic care atestă plata prețului convenit, cât și datorită faptului că reclamantul a cunoscut și a consimțit tacit la această înstrăinare. Astfel, probele administrate susțin concluzia că reclamantul a avut cunoștință de încheierea contractului, consimțind, deci, tacit, la acesta, întrucât, potrivit propriilor susțineri, defuncta a locuit împreună cu reclamantul până în anul 1990 și apoi s-a mutat la el, pârâtul, tocmai în condițiile încheierii contractului.

Examinând recursul declarat de reclamant, prin prisma motivelor invocate, ce vizează dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Conform susținerilor părților, la începutul ședinței de judecată din data de 7.04.2009, acestea au fost încunoștințate că pricina va fi strigată la sfârșitul ședinței de judecată, într-o altă compunere a completului, deoarece exista o situație de incompatibilitate a unuia din membrii completului de judecată.

În încheierea de dezbateri din data de 7.04.2009, s-a consemnat că s-a făcut apelul părților în ședință publică, apel la care a răspuns doar pârâtul și apărătorul său, lipsă fiind celelalte părți, după care instanța de apel constatând probatoriul epuizat și cauza în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri. Împrejurarea că reclamantul și pârâta nu au răspuns la apelul nominal făcut în ședință publică este imputabilă acestora, care nu au dat dovadă de comportament diligent, prin urmărirea desfășurării procesului.

Încheierea de ședință a instanței de judecată este asimilată înscrisurilor autentice, cele consemnate în această încheiere referitor la faptele petrecute înaintea instanței de judecată având putere doveditoare deplină, condiții în care susținerile nedovedite ale recurentului cu privire la neefectuarea apelul părților în ședință publică nu pot combate cele consemnate în această încheiere.

De asemenea, se reține că pentru termenul menționat părțile au fost legal citate, situație în care lipsa lor la apelul cauzei nu impunea amânarea cauzei și nici repunerea pe rol a cauzei pentru punerea în discuție a unor cereri care nu au fost formulate înainte de încheierea dezbaterilor.

Așa fiind și cum, de altfel, instanța a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea tuturor părților de a formula concluzii scrise, se conchide că dreptul la apărare al recurentului și dreptul la un proces echitabil nu au fost nesocotite, condiții în care primul motiv de recurs nu va fi reținut.

Cu privire la motivul al doilea de recurs se reține că potrivit art. 845 Cod civil "valoarea bunurilor înstrăinate unui succesibil în linie dreaptă, cu sarcina unei rendite viagere sau cu rezervă de uzufruct va fi socotită în porțiunea disponibilă și excedentele, de este, se va trece în masa succesiunii. și raportul nu pot fi cerute de succesibilul în linie dreaptă care a consimțit la aceste înstrăinări".

Deci, prin dispozițiile legale menționate se instituie în favoarea moștenitorilor rezervatari o prezumție relativă potrivit căreia înstrăinarea cu titlu oneros făcută unui succesibil în linie dreaptă reprezintă o donație (socotită în cotitatea disponibilă) dacă înstrăinarea s-a făcut cu rezerva uzufructului viager sau cu sarcina unei rente viagere, iar deghizarea nu este invocată de un moștenitor în linie dreaptă care să fi consimțit la încheierea actului.

În privința calității de donatar, respectiv a persoanelor care datorează raportul donației, Codul civil prin dispozițiile art. 756 prevede că dacă donația s-a făcut la cei doi soți împreună, se raportează numai partea soțului care are și calitatea de moștenitor.

Prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2755/1992 imobilele înstrăinate de autoarea succesiunii au fost dobândite ca bunuri comune codevălmașe de pârâtul și soția sa, pârâta, în cote de pentru fiecare, conform prezumției de egalitate dedusă din dispozițiile Codului familiei și necontestată de nici una din părți.

Așa fiind, în considerarea celor reținute, se conchide că art. 845 Cod civil nu putea fi aplicat cu privire la întreaga suprafață de teren ce a format obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. 2755/1992, așa cum susține reclamantul, ci doar în limita suprafeței de dobândite de pârâtul, deoarece numai acesta are calitatea de succesibil în linie dreaptă a vânzătoarei.

Potrivit art. 1057 Cod civil "obligația este nedivizibila când obiectul ei, fără a fi denaturat, nu se poate face în părți nici materiale nici intelectuale".

În considerarea dispozițiilor menționate și în condițiile în care partea cuvenită fiecărui soț, prin prisma dispozițiilor Codului familiei, poate fi stabilită cel puțin sub forma unor cote ideale, se conchide că afirmația reclamantului conform căreia actul de vânzare cumpărare are caracter indivizibil, și deci trebuie supus raportului în întregime nu poate fi reținută. Deci, întrucât pârâta nu este succesibil în linie dreaptă al vânzătoarei, în privința cotei de dobândită de aceasta prezumția de liberalitate nu este aplicabilă.

Cererea de reducțiune a liberalității de dobândită de pârâtul prin contractul de vânzare cumpărare menționat, corect a fost respinsă de instanța de apel, cu motivarea că nu a fost încălcată rezerva succesorală.

Astfel, în privința liberalităților la care face referire textul art. 845 Cod civil, legiuitorul a instituit o dublă prezumție în sensul că, pe de o parte, înstrăinarea de natura celor menționate în cuprinsul textului s-a făcut cu titlu gratuit (donație) și că, pe de altă parte, donațiile astfel realizate sunt preciputare, adică scutite de raport. La rândul lor, aceste liberalități se impută cu întâietate asupra cotități disponibile, cu consecința micșorării sau epuizării ei. Dacă liberalitatea depășește cotitatea disponibilă, diferența se impută asupra cotei de rezervă la care are dreptul gratificatul, cu precizarea că moștenitorul gratificat cumulează cotitatea disponibilă cu rezerva sa succesorală. Deci, reducțiunea operează numai în cazul depășirii cotelor cumulate.

În speță, corect a reținut instanța de apel valoarea masei de partajat, stabilită și evaluată prin expertiza întocmită de expert, respectiv suma de 246.119 lei, la care a adăugat suma de 105.000 lei, reprezentând valoarea cotei de dobândită de pârâtul prin liberalitatea prezumată, rezultând suma totală de 351.119 lei. Din această suma cotitatea disponibilă de reprezintă suma de 87.779,75 lei, iar rezerva fiecărui descendent ( din ) reprezintă suma de 65.834,81 lei. Având în vedere aceste calcule, cum cotitatea disponibilă și rezerva succesorală a pârâtului însumate reprezintă suma de 153.614,31 lei, iar această sumă nu depășește valoarea liberalității prezumate de 105.000 lei cererea de reducțiune a fost întemeiat respinsă câtă vreme liberalitatea prezumată s-a încadrat în cotitatea disponibilă și rezerva succesorală a pârâtului însumate.

Critica reclamantului vizând neanalizarea motivelor sale de apel nu poate fi reținută.

Astfel, acesta prin motivele de apel a criticat modalitatea de lotizare a terenului ce compune masa de partajat, solicitând să i se atribuie în lot teren din parcelele identificate în planul de situație al raportului de expertiză întocmit de expert și notate cu S2 și S5, cu motivarea că parcelele care i-au fost atribuite de prima instanță ar fi improprii pentru construcții.

Tribunalul prin decizia recurată, adoptând prima variantă de lotizare, i-a atribuit reclamantului în lot suprafața de 865 mp teren, care corespunde ca amplasament cu parcela S5 din planul de situație întocmit de expertul, parcelă solicitată a-i fi atribuită în lot de reclamant.

Cu privire la parcela S2 din planul de situație întocmit de expertul se reține că această parcelă nu face parte din terenul inclus în masa de partajat, deoarece așa cum s-a reținut în considerentele deciziei recurate, amplasamentele suprafețelor de teren înscrise în cele două titluri de proprietate sunt cele stabilite prin expertiza efectuată în apel, care a avut în vedere noua situație creată prin anularea parțială a titlului de proprietate nr. 736/1995. Având în vedere acest aspect, instanța de apel a reținut că parcela S2 identificată de expertul nu face parte din terenul înscris în titlurile de proprietate nr. 736/1995 și nr. 252/1994, motiv pentru care solicitarea reclamantului de a primi în lotul său această parcelă nu a fost primită.

Reclamantul prin motivele de apel arată, de asemenea, că în masa de partajat nu a fost inclusă întreaga parcelă S5, identificată de expertul. Această critică a fost soluționată de instanța de apel, care a reținut în compunerea masei de partajat suprafețele de 868 mp teren curți construcții și 1.557 mp teren arabil, identificate prin expertiza efectuată în apel și care corespund amplasamentului parcelei S5, la care a făcut referire reclamantul.

Obiecțiunile reclamantului la raportul de expertiză efectuat în apel care vizau variantele de lotizare întocmite de experta (fila 130 dosar apel) au fost respinse prin încheierea din 11.12.2007 în mod justificat, deoarece variantele de lotizare au respectat solicitările reclamantului din obiectivele formulate (fila 85 dosar apel), cu singura deosebire că parcela S2 identificată de expertul nu a fost inclusă în masa de partajat și deci, în lotul nici uneia din părți, masa de partajat fiind cea identificată prin expertiza, necontestată prin obiecțiuni.

Critica privind modalitatea de lotizare pentru care a optat instanța de apel nu este justificată, în condițiile în care reclamantul a primit teren pe amplasamentul solicitat, respectiv parcela S5, iar varianta adoptată de instanța de apel răspunde cel mai bine criteriilor de partajare consacrate de art. 6739Cod procedură civilă și art. 741 Cod civil.

Critica prin care se solicită reaprecierea cuantumului pasivului succesoral, implică practic reanalizarea situației de fapt în temeiul probatoriului deja administrat, control de netemeinicie a hotărârii care excede limitelor presupuse de art. 304 Cod procedură civilă și nu intră în atribuțiile instanței de recurs.

În ceea ce privește compensarea cheltuielilor de judecată se reține că instanța de apel a făcut o greșită aplicare dispozițiilor art. 274 raportate la art. 276 Cod procedură civilă.

Astfel, în funcție de cheltuielile de judecată efectiv suportate în apel, precum și de cererile părților de acordare a acestor cheltuieli, se va stabili obligația fiecărui moștenitor al autoarei succesiuni de a plăti câte 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din apel reclamantului.

În consecință, Curtea, în baza art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 al. 1, 2 și 3 Cod procedură civilă, va admite recursul reclamantului sub aspectul criticii vizând cheltuielile de judecată din apel, și va modifica în parte hotărârea tribunalului, în sensul că va obliga pe pârâții și, fiecare, și pe pârâții, și, în solidar, să plătească reclamantului câte 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din apel ca urmare a compensării.

În baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga pe pârâții și, fiecare, și pe pârâții, și, în solidar, să plătească reclamantului câte 30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs, sumă aferentă motivului de recurs reținut ca fiind fondat.

Verificând legalitatea deciziei recurate în raport de criticile formulate de pârâta, ce vizează dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul declarat de aceasta este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Primul motiv de recurs nu va fi reținut pentru aceleași considerente pentru care a fost înlăturată critica reclamantului vizând același aspect.

Cele reținute cu privire la critica reclamantului referitoare la greșita aplicare a dispozițiilor art. 845 Cod civil sunt valabile și pentru respingerea motivului de recurs formulat de pârâta vizând același aspect.

Simpla nemulțumire a recurentei cu privire la cuantumul pasivului succesoral, fără indicarea eventualelor aspecte de nelagalitate care s-ar fi săvârșit în legătură cu stabilirea acestuia, nu poate fi discutată în recurs, neputând fi încadrată într-unul din cazurile de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.

Critica referitoare la compunerea masei de partajat nu va fi reținută pentru următoarele considerente:

În cauză au fost efectuate două expertize, una la prima instanță de expert, iar cealaltă în instanța de apel d e expert.

Expertul a indicat ca făcând parte din masa de partajat suprafețele identificate în planul de situație anexă raportului de expertiză în baza titlurilor de proprietate nr. 736/1995 și 252/1994 (care totalizau în intravilan 6.420 mp teren) și notate cu S2, S3, S4 și S5.

Deoarece prin sentința civilă nr. 1432/2006 a Judecătoriei Suceava, definitivă și irevocabilă, s-a dispus excluderea din titlul de proprietate nr. 736/1995 a suprafeței de 2.500 mp teren, identică cu 2292/2002 (parte din trupul de 4.000 mp teren înscris în titlu la poziția B 1.1), prin expertiza întocmită de expert s-a evidențiat acest aspect, în sensul că s-a stabilit că terenul exclus din titlul de proprietate nr. 736/1995 se identifică cu parcela S3 și parte din parcela S4, conform identificării făcute de expert. Astfel, suprafețele din intravilan ce compun masa de partajat conform titlului de proprietate nr. 736/1995, modificat și titlului de proprietate nr. 252/1994 sunt 1.429 mp teren arabil (identic cu restul parcelei S4), 868 mp teren curți construcții și 1.557 mp teren grădină (identice cu parcela S5) la care se adaugă o parcelă de 81 mp teren cu destinația de drum public (identificată și ea de expertul ca drum comunal). În ceea ce privește parcela S2 din expertiza nu a fost inclusă în masa de partajat deoarece excede terenului înscris în cele două titluri de proprietate, care, raportat la sentința civilă nr. 1432/2006 a Judecătoriei Suceava, însumează 3.920 mp teren în intravilan, față de 3.925 mp teren intravilan identificat de expert.

Cu privire la suprafața de 3.000 mp teren ce a format obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. 2755/1992, expertul a revenit de la mențiunea făcută în expertiza inițială în sensul că acest teren ar face parte din terenul evidențiat în titlul de proprietate nr. 736/1995, prin precizările și suplimentele ulterioare (filele 189, 191, 205 dosar fond) precizând că în realitate terenul din contract nu se suprapune cu cel din titlu, concluzie care nu a fost contestată de nici una din părți și care, de altfel, concordă cu modalitatea de identificare a terenurilor intravilan efectuată de expert.

Cu privire la suprafața de 81 mp teren cu destinația drum care asigură accesul la parcelele S2, S3, S4, care altfel ar avea caracterul unor locuri înfundate, se reține că a fost identificată ca atare și în expertiza, nefiind inclusă în masa de partajat nici de prima instanță, aspect care nu a fost criticat de nici una din părți.

Referitor la parcela S5 nu există contradicții între cele două expertize deoarece această parcelă se identifică în planul de situație anexă raportului de expertiză întocmit de expert cu suprafețele de 868 mp teren curți construcții și 1.557 mp teren grădină, ambii experți stabilind că suprafețele respective figurează înscrise parțial în titlul de proprietate nr. 252/1994 (1.100 mp teren) și parțial în titlul de proprietate nr. 736/1995 (diferență).

Pentru aceste considerente se conchide că nu există contradicții între cele două expertize, deosebirile dintre ele explicându-se prin situația de fapt diferită avută în vedere de cei doi experți ca urmare a anulării parțiale a titlului de proprietate nr. 736/1995 după întocmirea primului raport.

Cu privire la modalitatea de lotizare se reține că varianta adoptată de instanța de apel răspunde cel mai bine criteriilor de partajare consacrate de art. 6739Cod procedură civilă și art. 741 Cod civil. Astfel, lotul atribuit pârâtei este format din suprafața de 868 mp teren curți construcții, primită de ea cu titlu de zestre și pe care a edificat construcții. În intravilan reclamantul a primit suprafața de 865 mp teren, iar pârâtul a primit 692 mp. Singurii care au primit din intravilan o suprafață mai mare de teren, respectiv 1.419 mp, sunt moștenitorii defunctei, însă terenul primit de aceștia are o valoare mai mică pe metru pătrat decât al celor primite de celelalte părți, justificat prin amplasamentul acestui teren sub liniile de înaltă tensiune și cu acces doar la un drum comunal.

Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, recursul declarat de pârâta va fi respins ca nefondat.

Examinând recursul declarat de pârâtul, prin prisma motivelor ce vizează dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Așa cum s-a reținut mai sus, potrivit art. 845 Cod civil, înstrăinările de bunuri făcute de către de cujus cu sarcina unei rente viagere sau cu rezervă de uzufruct succesibililor rezervatari în linie dreaptă se prezumă a fi donații fără sarcini scutite de raport, cu consecințele ce decurg din aceasta, respectiv adăugarea la masa de calcul a valorii bunurilor înstrăinate. Altfel spus, în ipoteza prevăzută de textul menționat legiuitorul instituie o prezumție de simulație a actelor de înstrăinare cu elemente oneroase între rudele în linie dreaptă, scutind persoanele interesate de dovada greu de administrat a deghizării unor asemenea donații prin acte cu titlu oneros.

În legătură cu natura prezumției de liberalitate instituită de art. 845 Cod civil, aceasta este relativă (juris tantum) putând fi combătută prin proba contrarie.

Potrivit aliniatului final al articolului menționat succesibilii care au consimțit la înstrăinare, indiferent de forma în care au făcut acest lucru, nu se vor mai putea prevala de prezumția de gratuitate instituită de acest text de lege. Consimțământul poate fi dat oricând, deci atât înainte, cât și după actul de înstrăinare.

În speță, cum din actele și lucrările dosarului nu rezultă că prezumția relativă de gratuitate a fost răsturnată de către pârâtul, afirmațiile acestuia din motivele de recurs nefiind susținute de probele dosarului, se conchide că primele instanțe au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 845 Cod civil.

Pentru cele reținute, Curtea, în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de pârâtul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul domiciliat în municipiul S, str. - -,. 3,. 14, județul S, împotriva deciziei civile nr. 193 din 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta, domiciliată în satul Sf., comuna, județul S, împotriva aceleiași decizii.

Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în S, str. - -, bloc 3,. 14, județul S și în consecință:

Modifică în parte decizia atacată, în sensul că obligă pârâții și să plătească reclamantului câte 450 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată din apel, rămase în urma compensării.

Obligă pe pârâții, și, în solidar, să plătească reclamantului suma de 450 lei cheltuieli de judecată din apel, rămase în urma compensării.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei.

Obligă pârâții și să plătească reclamantului câte 30 lei cheltuieli de judecată din recurs.

Obligă pe pârâții, și, în solidar, să plătească reclamantului 30 lei cheltuieli de judecată din recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 28 octombrie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud. apel /

Jud. fond

27.11.2009

2 ex.

Președinte:Dumitraș Daniela
Judecători:Dumitraș Daniela, Plăcintă Dochița, Frunză Sanda

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 339/2009. Curtea de Apel Suceava