Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 343/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 343

Ședința publică de la 10 Iulie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgeta Protea

JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru

JUDECĂTOR 3: Elena

Grefier:

S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de - și împotriva deciziei civile nr. 338 din 06.04.2009 a Tribunalului Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenții asistați de avocat și avocat pentru intimata.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la primul termen de judecată, taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar achitate, s-au comunicat intimatei motivele de recurs, nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru intimată.

Instanța constată că recursul este declarat în termen, motivele de recurs se încadrează în prevederile art. 304 pc. 9 Cod procedură civilă.

, apărătorii ambelor părți litigante nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.

Avocat arată că recursul se întemeiat pe dispozițiile art. 304 ind.9 Cod procedură civilă. Instanța a invocat prevederile art. 673 ind.9 Cod procedură civilă cu privire la identificarea criteriilor în ceea ce privește atribuirea în natură a bunurilor și la acordarea de eficiență juridică criteriilor hotărârii de partaj. Solicită a se pronunța o hotărâre legală și temeinică.

Consideră că prin hotărârea instanței de fond cu privire la atribuirea în natură către intimată, s-a reținut că aceasta ar avea vreo nevoie locativă în imobilul din litigiu. Orice s-ar încerca desprinderea speței de față de complexul de împrejurări în care s-a născut și a evoluat, nu se poate afirma că acest partaj nu ar fi legat de împrejurările și urmările tragice determinate de acea dublă crimă cunoscută sub numele de "crima din Frumoasa".

Prin sentința penală definitivă nr. 173/2008 prin care inculpatul a fost condamnat (fila 34 dosar apel), instanța instituie mobilul acestei crime, dorința de a intra în posesia acestor bunuri. Prin înlăturare, intimata a devenit unicul moștenitor asupra apartamentului cu 4 camere care, în zilele de dinainte de promovarea acțiunii a fost vândut de intimată pentru 80 000 euro.

Arată că nu mai subzistă motivul reținut de instanțele anterioare privind starea reală de nevoie a intimatei.

În plus, nu numai defuncta ci și întreaga familie și recurenții au constituit o pușculiță nesecată în derularea acestei relații. Bunurile, documentele de la dosar reliefează mai multe aspecte evidente. întregii familii concretizate într-un miliard lei în comparație cu

Aceste împrejurări pot constitui criterii esențiale în ceea ce privește pronunțarea unei decizii înțelepte a instanței cu privire la atribuirea în natură a bunului către recurenți.

Apartamentul litigios a fost dobândit la data de 18.06.2002 pentru suma de 120 milioane lei rol. La dosar există extrasul de cont din care rezultă că a extras la data de 17.06.2002 suma integrală, chiar mai mult, 123 milioane lei rol, cu care a achitat integral prețul apartamentului și taxele notariale.

Precizează că a arătat și în motivele de recurs un alt aspect care ar putea angaja o discuție de natură morală.

Arată că, inculpatul, criminalul, a fost înlăturat de la moștenire, s-au constituit două căi ocolite, acesta să aibă acces la bunurile sau la echivalentul valoric. Nimeni nu o va împiedica pe intimată să finanțeze nevoile criminalului, acesta s-a căsătorit în închisoare. A fost oprit de la moștenire iar accesul la moștenire în ceea ce privește celelalte rude din familie este legal.

Solicită a se avea în vedere nevoia pe care recurenții o au referitor la atribuirea bunurilor, nevoia imperioasă față de acel imobil, recurenții nu mai au pe nimeni aproape, au nevoie de îngrijire, este o soluție morală, legală chiar dacă partajul poate fi văzut ca o măsură reparatorie.

Solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii instanței de apel în sensul admiterii cererii formulate de recurenți privind atribuirea în natură a bunurilor.

Avocat depune la dosar concluzii scrise. Solicită respingerea recursului, menținerea deciziei instanței de apel ca legală și temeinică.

Arată că, din recursul promovat, rezultă nemulțumirea față de hotărârea instanței de apel în sensul că nu a soluționat ca o anexă la dosarul penal în care a fost condamnat. Acest dosar s-a finalizat, a fost condamnat, s-au acordat despăgubiri civile.

Instanța de fond și cea de apel au apreciat în mod corect în ceea ce privește atribuirea bunurilor imobile, a făcut aplicarea disp. art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă, ținând cont de nevoile locative.

Arată că intimata ar fi îndreptățită mai mult decât recurenții la atribuirea imobilului, nu are o locuință proprie. Chiar dacă s-a încercat de către recurenți să se inducă în eroare instanța cu privire la apartamentul cu 4 camere, achiziționat în anul 1997, din sentința de divorț rezultă că părțile au divorțat în anul 1999 iar apartamentul a fost un bun comun. S-a dovedit că apartamentul a fost vândut deoarece aveau datorii mari la întreținere. O parte din bani au fost folosiți pentru cheltuielile de înmormântare a defunctului.

Solicită respingerea recursului, menținerea deciziei ca legală și temeinică.

Arată că, referitor la susținerile părții adverse, la faptul că ar fi avut venituri mai mari, există contractul de împrumut, bani ce au fost restituiți de părți împreună.

Solicită respingerea recursului.

Apărătorul recurenților depune la dosar chitanța nr. -/27.05.2009 reprezentând onorariu avocat de 1500 lei.

Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului civil de față.

Prin sentința civilă nr. 5669 din 7.05.2008 Judecătoria Iașia admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta, cu domiciliul în I,-,bloc 752,. B,. 4,. 18, în contradictoriu cu pârâții și, domiciliați în I, str. -. -, nr. 21, -,. B,. 4,. 2.

A admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții - reclamanți și în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă.

A constatat că la data de 23.12.2005 a intervenit decesul defunctului iar la data de 23.12.2005 decesul defunctei.

A constatat că moștenitoarea defunctului este reclamanta iar moștenitorii defunctei sunt pârâții și.

A constatat că în timpul concubinajului defuncții au dobândit,în cote egale de 50% pentru fiecare bun în parte,următoarele:

- Apartamentul nr. 24 situat în I, str. -, nr. 13,bloc 774,. A,. 6,în valoare de 148.135 lei.

situată deasupra apartamentului arătat anterior în valoare de - 61.886 lei.

- Canapea extensibilă - 250 lei.

- 200 lei

- 2. 100 lei.

Covor persan - 80 lei.

Măsuța fantezie - 70 lei

pliante - 2. 30 lei

sufragerie 5 brațe - 40 lei.

Mașina de spălat Elit - 150 lei.

- 500 lei

alb- 50 lei

Mobile bucătărie și un corp suspendat - 500 lei.

TV - 300 lei.

Profilo - 700 lei.

- - 1. - 100 lei

- 2 - 80 lei.

de călcat - 50 lei

Nokia 2 -. 250 lei.

Camera de filmat - 750 lei.

Mașina de cusut - 300 lei.

cu microunde - 150 lei.

Autoturism VW Golf - 1801 lei.

Total bunuri:- lei.

A dispus ieșirea din indiviziune a părților și în consecință:

A atribuit reclamantei - pârâte toate bunurile indicate anterior.

A obligat reclamanta - pârâtă să le plătească pârâților reclamanți și suma de 108.235 lei cu titlu de sultă.

A respins capătul de cerere formulat de reclamanta - pârâtă având ca obiect anularea certificatului de moștenitor cu privire la cota defunctului asupra mansardei.

A compensat cheltuielile de judecată.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele aspecte:

La data de 23.12.2005 a intervenit decesul defunctului iar la data de 23.12.2005 decesul defunctei.

Moștenitoarea cu vocație succesorală a defunctului este reclamanta în calitate de fiică.

- fiul lui - este cel care i-a ucis pe tatăl său și. Acesta care ar fi fost nedemn pentru a-i succede lui a renunțat încă din luna aprilie 2006 la moștenire prin declarație autentică.

Moștenitorii defunctei sunt părinții acesteia și - pârâții reclamanți din prezenta cauză. și au inițiat o relație de concubinaj încă din anul 1999. În timpul concubinajului au fost dobândite de către defuncți următoarele bunuri cu valorile stabilite prin expertizele tehnice efectuate în cauză:

-Apartamentul nr. 24 situat în I, str. -, nr. 13,bloc 774,. A,. 6, în valoare de 148.135 lei.

- situată deasupra apartamentului arătat anterior în valoare de - 61.886 lei.

- Canapea extensibilă - 250 lei.

- - 200 lei

- - 2. 100 lei.

-Covor persan - 80 lei.

-Masuța fantezie - 70 lei

- pliante - 2. 30 lei

- sufragerie 5 brațe - 40 lei.

-Mașina de spălat Elit - 150 lei.

- - 500 lei

- alb- 50 lei

-Mobile bucătărie și un corp suspendat - 500 lei.

-TV - 300 lei.

- Profilo - 700 lei.

- - - 1. - 100 lei

- - 2 - 80 lei.

- de călcat - 50 lei

- Nokia 2 -. 250 lei.

-Camera de filmat - 750 lei.

-Mașina de cusut - 300 lei.

- cu microunde - 150 lei.

-Autoturism VW Golf - 1801 lei.

Total bunuri:- lei.

La dobândirea fiecărui bun în parte defuncții au avut contribuții egale de 50 % fiecare.

Astfel, în ceea ce privește apartamentul așa cum rezultă din contractul de vânzare - cumpărare acesta a fost dobândit de defuncți în cote egale de 50 % fiecare.

În ceea ce privește mansarda asupra căreia reclamanta a arătat că tatăl său a avut o contribuție de 100 % acesta fiind și motivul pentru care s-a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 29/2006 (dosar notarial nr. 32 /2006 emis de BNP ):, în ultimii ani, a lucrat sporadic, realizând venituri inferioare comparativ cu cele obținute de care a ținut contabilitatea la mai multe societăți, a avut o ascensiune profesională.

În septembrie 2003, perioadă în care s-a început edificarea mansardei a făcut un împrumut foarte mare în bancă, respectiv 140.000.000 lei la BRD tocmai pentru a se edifica aceasta și pentru că avea venituri mari.

Deoarece nu mai avea un serviciu stabil s-a ocupat de realizarea actelor necesare construcției și supravegherea lucrărilor realizând cu munca sa proprie o parte din edificiu respectiv: ridicat pereți,montat gresie, faianță, realizat instalații sanitare, electrice.

Faptul că defuncta a contribuit la realizarea mansardei rezultă de asemenea factura pentru tâmplăria din aluminiu -23 milioane Rol - una dintre cele mai mari în ceea ce privește materialele necesare pentru construirea mansardei.

În ceea ce privește susținerile reclamantei - pârâte că bunurile mobile ar fi fost bunuri personale ale defunctului nici acestea nu pot fi primite.

Astfel instanța reține că acestea sunt bunuri dobândite împreună de foștii concubini cu contribuții egale.

Așa cum s-a arătat și anterior chiar dacă au fost dobândite pe numele concubinului acest lucru s-a realizat cu suportul financiar majoritar al concubinei care a avut venituri net superioare, având o ascensiune profesională.

De altfel este greu de crezut că toate bunurile mobile din locuința concubinilor au fost dobândite numai de către defunct fără ca și să fi avut vreo contribuție la dobândirea acestora în condițiile în care cei doi au conviețuit împreună încă din anul 1999.

În ceea ce privește atribuirea bunurilor:

Instanța apreciază că se impune atribuirea tuturor bunurilor către reclamanta - pârâtă.Astfel aceasta are o nevoie mai mare de locuință decât pârâții - reclamanți. Faptul că aceasta a mai moștenit de la tatăl său o locuință pe care a înstrăinat-o atestă posibilitățile sale de achitare sultei către pârâții - reclamanți comparativ cu posibilitățile reduse ale pârâților - reclamanți de a achita o sultă împovărătoare. Având în vedere considerentele expuse au fost admise în parte atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională.

Împotriva sentinței a declarat apel pârâții - și.

Prin decizia civilă nr. 338 din 6 aprilie 2009 Tribunalului Iași respinge apelul declarat de către pârâții-reclamanți - și împotriva sentinței civile nr. 5669 din 7.05.2008 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.

Respinge cererea intimatei de obligare a apelanților la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel, se rețin următoarele:

. în natura a bunurilor in procesul de partaj este supusă criteriilor înscrise in art. 673 indice 9 cod procedură civilă, care, deși exemplificative, obligă instanța la respectarea lor în măsura în care din datele spetei nu rezulta alte criterii covârșitoare ca importanta pentru părți. Nu este situația spetei de fata. Împrejurarea ca intimata este sora autorului omorului căruia i-au căzut victime proprietarii imobilului in litigiu, fiica a apelanților și tatăl intimatei este irelevant atunci când trebuie sa se identifice criteriile după care se face imparțiala.

Partajul nu are rolul de asigura o reparație morala. În aceste circumstanțe tribunalul este ținut sa constate ca intimata nu are un spațiu locativ propriu, spre deosebire de apelanți. Nu s-a demonstrat nici faptul de a fi înstrăinat un bun imobil propriu în împrejurări care sa fie interpretate drept conduitapro causade natura a-i configura o situație defavorizata din acest punct de vedere. Prin urmare pe baza acestui criteriu compatibil cu disp art. 673 indice 9 cod procedură civila tribunalul va păstra modalitatea împărțelii adoptate de prima instanța, legala si echitabila.

Susținerile privind contribuția fiicei apelanților la dobândirea acestui imobil si la amenajarea celui atribuit mamei intimatei sunt nerelevante. Apelanții nu au criticat sentința sub aspectul cotei de contribuție la dobândirea proprietarii pe cote părți asupra imobilului in litigiu.

În fine, împărțeala în natura nu poate fi dispusa nu numai pentru ca opțiunile părților sunt opuse, dar si pentru ca imobilul, așa cum este descris la fila 186, pagina 2 din raportul de expertiză a fost conceput ca apartament cu pod, spațiul amenajat deasupra apartamentului având destinata de anexă a acestuia și deci fără posibilitatea de a constitui o unitate locativă de sine stătătoare, independentă de apartamentul in litigiu cel puțin pentru faptul că are o înălțime utila variabila, redusă.

Pentru aceste motive, in temeiul art. 296 Cod procedură civilă tribunalul va respinge apelul ca nefundat, cu păstrarea sentinței apelate ca legale și temeinice.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs - și pentru următoarele motive:

Ca temei al soluției pronunțate instanța de apel a invocat prevederile art. 6739Cod procedură civilă care enumără cu caracter exemplificativ anumite criterii de atribuire în natură a bunurilor, față de una sau alta dintre părțile procesuale.

Opinia recurenților este aceea că dimpotrivă decizia este nelegală, constituind produsul aplicării greșite a legii respectiv a dispozițiilor art. 6739Cod procedură civilă pe fondul unei interpretări diferite sub aspect extensiv și cauzal al acestui text.

Se impune să nu se desprindă din context amplul complex de împrejurări în care acesta s-a născut și a devenit absolut necesar, respectiv dublul asasinat căruia i-au căzut victime defuncții, fiica recurenților și -tatăl intimatei.

Autorul acestei fapte este fratele intimatei și fiul defunctului a cărui moștenire s-a dezbătut.

Autorul acestei fapte a declarat -fapt reținut cu autoritate prin sentința penală de condamnare că mobilul dublului asasinat îl constituie dorința inculpatului de a intra în posesia bunurilor mobile și imobile ale victimei, cu toate că partajul nu poate avea rolul de a asigura o reparație morală, nu se poate accepta totuși că soluția de partaj dispusă prin autoritatea instanței să constituie prin ea însăși o măsură susceptibilă de efecte imorale ireversibile.

Aceasta în condițiile în care toate bunurile au fost atribuite intimatei, sora inculpatului.

Argumentele avute în vedere de instanța de apel atunci când a dispus atribuirea către aceasta a apartamentului au fost următoarele: împrejurarea că intimata nu are un spațiu locativ, spre deosebire de apelanți și că înstrăinarea unui bun imobil propriu nu poate constitui criterii obiective de atribuire a apartamentului intimatei.

În realitate intimata nu are nevoie de un spațiu locativ propriu, astfel că au fost aplicate greșit dispozițiile art. 6739Cod procedură civilă.

Nu în ultimul rând, atitudinea procesuală a recurenților caracterizată prin decență, moralitate și desăvârșită onestitate în enunțarea pretențiilor formulate în prezenta acțiune de partaj.

Această atitudine s-a materializat în sensul că au contribuit substanțial la bunăstarea materială a relației respective.

Recurenții nu contestă cota de contribuție stabilită de instanța de fond, însă contribuția recurenților la realizarea bunurilor imobilului este un argument important în atribuirea apartamentului.

În concluzie, solicită recurenții atribuirea în natură a tuturor bunurilor mobile și imobile cu obligarea la sultă corespunzătoare.

Recursul este fondat.

Atât instanța de fond cât și instanța de apel au argumentat soluția atribuirii intimatei -reclamante a apartamentului cu nevoia acesteia de spațiu locativ, nevoie pe care recurenta nu a dovedit-

Situația de fapt stabilită de instanță este greșită.

Astfel, reclamanta intimată a dobândit în proprietate exclusivă un apartament cu 4 camere prin moștenire de la defunctul, imobil pe care l-a înstrăinat imediat de la dobândire și premergător introducerii acțiunii de partaj cu prețul de circa 80.000 Euro.

Contribuția acesteia a fost greșit calificată de instanță ca nefiind pro causa.

Dacă într-adevăr reclamanta ar fi avut nevoie imperativă de un spațiu de locuit nu ar fi înstrăinat apartamentul sau, din prețul obținut din vânzarea acestuia și-ar fi putut achiziționa un alt apartament.

Atitudinea sa în sensul înstrăinării unui apartament compus din 4 camere în perioada imediat următoare dobândirii sale prin moștenire de la același defunct nu este fără echivoc că se poate aprecia ca fiind pro causa tocmai pentru a se obține atribuirea în natură a celui mai important bun din cauza de față prin invocarea nevoii locative.

Nici susținerile instanțelor că sulta ar fi prea împovărătoare pentru recurenți nu poate fi susținută de probele administrate în cauză.

Raportat la criteriile stabilite exemplificativ și nu limitativ de către legiuitor prin art. 6739Cod procerdură civilă, se constată că argumentarea instanței în sensul că reclamanta ar avea nevoie de spațiu locativ nu este reală, că reclamanta a primit în proprietate exclusivă bunul propriu al defunctului a cărei moștenire s- dezbătut, că părțile din cauză au aceeași întindere a cotelor, astfel că au vocație egală la împărțirea bunurilor în natură, că au nevoi locative egale și posibilitate de a plăti sulta corespunzătoare.

Unul din principiile ce guvernează procedura împărțelii judiciare este împărțeala în natură a bunurilor.

Așa fiind, în realizarea acestui principiu și a faptului că nici una din părți nu poate invoca un criteriu din cele prevăzute de altfel exemplificativ în art. 6739, și a disp. art. 741 Cod civil, Curtea va atribui recurenților imobilul, iar reclamantei toate bunurile mobile. Pentru egalizarea loturilor recurenții vor fi obligați să plătească reclamantei -intimate o sultă în valoare de 101.785 lei. Numai în această modalitate se pot respecta și aplica principiile și regulile ce guvernează procedura împărțelii judiciare.

Drept urmare în temeiul art. 312 Cod procedură civilă se va admite recursul, se va modifica în tot decizia tribunalului în sensul și limitele dispozitivului care urmează.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de - și împotriva deciziei civile nr. 338 din 6.04.2009 a Tribunalului Iași, decizie pe care o modifică în tot.

Admite apelul declarat de - și împotriva sentinței civile nr. 5669 din 7.05.2008 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o schimbă în parte.

Dispune atribuirea către - și a apartamentului nr. 24 din I, str. - nr. 13, 774,. A,. VI, în valoare de 148.135 lei și mansarda situată deasupra acestui apartament, în valoare de 61886 lei.

Valoarea bunurilor atribuite pârâților-reclamanți este de 210.021 lei.

Constată că valoarea bunurilor mobile atribuite reclamantei-pârâte este de 6451 lei.

Obligă pârâții-reclamanți - și să plătească reclamantei - pârâte suma de 101.785 lei, cu titlu de sultă.

celelalte dispoziții ale sentinței.

Obligă intimata să plătească apelanților - și suma de 24,5 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi - 10.07.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier

Red.

Tennored.

2 ex.

17.07.2009

Tribunalul Iași:

-

-

Președinte:Georgeta Protea
Judecători:Georgeta Protea, Mona Maria Pivniceru, Elena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 343/2009. Curtea de Apel Iasi