Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 351/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 351
Ședința publică din data de 14 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Marilena Panait
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, domiciliați în P,- A, județ P, împotriva deciziei civile nr.726 din 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în P,-, județ
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 7 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru data de 14 aprilie 2009, când a dat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești reclamanții și în contradictoriu cu pârâții și au solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra terenurilor proprietatea acestora situate în P-.
Prin sentința civilă nr.1357/2008, instanța a respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților și a admis acțiunea formulata de reclamanți, dispunându-se ieșirea din indiviziune a părților conform variantei unice din raportul de expertiză topo și schiței de plan anexă a acestuia, exp.topo.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că analizând titlul de proprietate al pârâților terenul menționat in acesta se afla in indiviziune.
Pe fondul cauzei s-a reținut că reclamanții sunt proprietarii suprafeței de 218 mp indiviz din suprafața totală de 502 mp situat în P-, iar pârâții sunt proprietarii imobilului situat in P- constând in cota indiviză de 218 mp teren din suprafața totală.
Impotriva acestei hotărârii au formulat apel pârâții criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Față de acțiunea de partaj, pârâții au ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că sunt proprietarii exclusivi ai terenului în suprafață de 301,46 mp situat în P-, astfel cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5047/1972 transcris sub nr.4677-4678/1972 de către fostul notariat de Stat Județean
S-a mai arătat că terenul a fost dobândit în cotă de 100%, cumpărătorii intrând de drept și de fapt în stăpânirea imobilului încă de la data autentificării actului de vânzare-cumpărare.
S-a mai susținut că instanța de judecata, într-o gravă eroare asupra situației de fapt, s-a reținut că potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.5047/1972 pârâții sun proprietarii imobilului constând în cota indiviză de 218 mp teren din suprafața totală de 515,11 mp.
In combaterea apelului, reclamanții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât starea de indiviziune rezultă din actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1544/2007, din care a reieșit că sunt proprietarii unei suprafețe de 218 mp indiviz din suprafața totală de 502 mp.
S-a mai susținut că atât timp cât pârâții apelanți nu au avut intabulat în cartea funciara dreptul de proprietate, nu au prezentat schița ce face parte integrantă din actele de vânzare-cumpărare până la momentul dobândirii, nu pot invoca că nu sunt în indiviziune asupra terenului în perimetrul unitar de 505 mp.
Este motivul pentru care intabularea în CF prezintă avantajul opozabilității față de terți a dreptului de proprietate, lucru care a fost menționat în actul de proprietate al intimaților reclamanți și nu al pârâților apelanți.
Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr. 726 din 19 decembrie 2008, admis excepția lipsei calității procesual pasive invocate de apelanții pârâți, a admis apelul formulat de apelanții-pârâți, a schimbat în parte sentința atacată în sensul că respins în tot acțiunea reclamanților, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de apelanții pârâți, instanța admis-o întrucât așa cum reiese din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.5047/1972 transcris sub nr.4677-4678/1972 de către Notariatul de Stat P (titlul de proprietate al apelanților pârâți) aceștia din urmă au dobândit un drept de proprietate exclusivă asupra unui teren în suprafața de 301,46 mp identificat prin laturi și vecinătăți.
Prin urmare, asupra terenului in suprafața de 301,46 mp apelanții nu au un drept de proprietate în cota indiviză, ideală și abstractă, deci aceștia au dobândit un drept de proprietate exclusivă asupra unui imobil individualizat.
Faptul că în anul 1966 s-a menționat în contractul de vânzare-cumpărare prin care autorul reclamanților a mentionat că terenul de 218 mp este în cotă indiviză nu atrage după sine concluzia că și in 1972 situația întregului imobil în suprafață de aproximativ 500 mp și-a menținut statutul de teren aflat în indiviziune.
Intrucât în anul 1972 s-a transmis către apelanții pârâți un drept de proprietate exclusivă în cota de 1/1 asupra unui teren identificat prin vecinătăți și laturi, teren
care se învecinează cu cel asupra căruia intimații reclamanți au un drept de proprietate, acest fapt înlătură prezumția de indiviziune.
Fața de aceste considerente, având în vedere și dispozițiile art.480 din codul civil conform cărora "proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege", precum și dispozițiile art.296 pr.civilă, tribunalul a admis apelul si schimbat în parte sentința atacată în sensul că a respins în tot acțiunea reclamanților având ca obiect ieșirea din indiviziune ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesual pasivă, întrucât nu au calitatea de coindivizari.
Împotriva susmenționatei decizii au declarat recurs în termen legal reclamanții și considerând-o nelegală și netemeinică față de prevederile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, constând în esență în aceea că în mod greșit s-a respins acțiunea promovată de ei urmare admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și contrar probelor administrate în cauză a considerat că pârâții au un drept determinat de proprietate,ignorându-se actul de proprietate al reclamanților din care rezultă că ei au un drept indiviz de 218 mp din 515 mp., drept intabulat în cartea funciară și cu nr. cadastral.
Au susținut recurenții că atâta timp cât actele părților provin de la același autor -, cât timp în actul lor de proprietate se prevede un drept indiviz sunt îndreptățiți să solicite ieșirea din indiviziune, în contractul de vânzare cumpărare al pârâților pierzându-se din eroare sau cu intenție starea de indiviziune, că prin admiterea acțiunii nici un din părți nu este prejudiciată, mai mult decât atât pârâții intimați, putând în urma ieșirii din indiviziune să-și intabuleze dreptul de proprietate.
Aceeași recurenți au făcut prin motivele de recurs o analiză și o cronologie a actelor de vânzare cumpărare ale părților în raport de care au susținut că se impunea admiterea acțiunii și sistarea stării de indiviziune.
În dovedirea susținerilor reclamanții recurenți au depus la dosar acte noi respectiv certificat de moștenitor nr.638/15 august 1968, testamentul întocmit de, certificatul de moștenitor nr.251/14 martie 1972.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză în raport și de actele noi depuse la dosar, Curtea constată că recursul de față este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:
Prin acțiunea formulată reclamanții recurenți au investit Judecătoria Ploiești cu o cerere prin care au solicitat ca în contradictoriu cu intimații pârâți să se dispună ieșirea din indiviziune asupra terenurilor proprietate lor situate în P,- precizând că ei au dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1544/7 martie 2007 suprafața de 218 mp. teren indiviz din suprafața de totală de 502 mp. situată în P, str.13 25, (act depus la fila 6 dosar fond).
În dovedirea dreptului de proprietate al pârâților s-a depus la dosar contractul de vânzare cumpărare nr. 5047/8 iulie 1972 de fostul Notariat de Stat P (fila 10 dosar fond).
În acest act s-a prevăzut că pârâții intimați au dobândit de la și terenul în suprafață de 301,46 mp. cu vecinătățile indicate în act,laturile și dimensiunile acestuia.
Imobilul reclamanților are numărul cadastral 12077/1 fiind intabulat în cartea funciară cu nr. 13384 conform încheierii nr. 36295/2006 a ANCFI- OCPI P, în timp ce imobilul pârâților nu este înscris în cartea funciară unde s-a făcut înscrierea pentru întreaga suprafață de teren figurând proprietar vânzătoarea din contractul de vânzare cumpărare nr.1544/7 martie 2007 de la care au dobândit imobilul reclamanții recurenți.
Din cronologia actelor depuse la dosar instanța de fond, apel și recurs rezultă că autoarea părților numita a vândut lui suprafața de 218 mp. din 515 mp. menționându-se că se vinde terenul indiviz din cei 515 mp.
a dobândit terenul prin cumpărare cu soțul său decedat, în baza contractului autentificat sub nr.8591/14 decembrie 1966 în care s-a menționat că s-a vândut, respectiv s-a cumpărat suprafața de 218 mp. indiviz din suprafața de 515 mp. situată în P str.13 25.
Vânzătoarea a vândut numai o parte din terenul de 515 mp către,în act menționându-se că s-a vândut 218 mp indiviz.
În fapt însă din modul în care s-au derulat vânzările, din modalitatea în care s-a stăpânit terenul, din faptul că între proprietatea recurenților și intimaților există un gard despărțitor, rezultă că în fapt ceea ce s-a vândut reclamanților recurenți a fost un drept exclusiv de proprietate și nu un drept indiviz.
Un drept indiviz presupune o cotă parte ideală abstractă dintr-un întreg ci nu o suprafață determinată cum s-a menționat în act.
În aceeași curte și la aceeași adresă se află și diferența de teren de la 218 mp. cât dețin reclamanții până la 515 mp. pe care o dețin pârâții intimați în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.5047/8 iulie 1942 act neînscris în cartea funciară, fără număr cadastral.
Deci intimații dețin un drept de proprietate exclusiv cum de altfel dețin și reclamanții recurenți în actul cărora dintr-o eroare probabil s-a menționat că se înstrăinează suprafața de 218 mp. indiviz,pentru că așa cum s-a arătat mai sus starea de indiviziune presupune deținerea de către coindivizar a unor cote ideale, abstracte din întreg.
Acest fapt presupune ca reclamanții recurenți să întreprindă alte demersuri judiciare chiar în contradictoriu cu intimații din cauza de față pentru a se constata că în fapt ei au dobândit un drept de proprietate exclusiv și nu indiviz, dovadă în acest sens fiind actele de proprietate ale părților și ale autorilor acestora, dar și situația faptică existentă în teren, pentru că altfel o ieșire din indiviziune nu este posibilă vis-a-vis de pârâți,care la rândul lor vor rămâne în situația de a nu-și putea intabula în cartea funciară imobilul pentru care deja s-a deschis carte funciară în care este menționat întregul teren pe numele unui singur proprietar, respectiv pe numele autoarei reclamanților recurenți.
Față de modul de redactare a actelor de proprietate,soluția de respingere a acțiunii de ieșire din indiviziune este corectă, pentru că ieșirea din indiviziune se poate realiza numai între coindivizari și nu între un coindivizar și un proprietar exclusiv,cum este cazul în speță, instanța neputând interpreta altfel clauzele contractelor de vânzare cumpărare ale părților, astfel că recursul este neîntemeiat urmând a fi respins ca atare,în cauză nefiind incidente motivele de casare sau de modificare a deciziei Tribunalului Prahova prev. de art.304 Cod pr.civilă.
Urmează a se lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, domiciliați în P,- A, județ P, împotriva deciziei civile nr.726 din 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în P,-, județ
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Marilena Panait
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. EM/BA
2 ex./15.04.2009
f- Jud.
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Marilena Panait