Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 357/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 357/
Ședința publică din 09 iunie 2009
PREȘEDINTE: Irina Alexandra Boldea
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
Judecător - - -
Grefier -
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de către pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 26 din 26 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta și reprezentantul legal, în acțiunea civilă având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal au răspuns recurentul-pârât personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei, intimata-reclamantă personal și asistată de avocat G, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei și reprezentantul legal al minorei, personal.
S-a făcut referatul cauzei n sensul că procedura este legal îndeplinită, primul termen de judecată în cauză, recursul este motivat dar netimbrat.
Av., depune la dosarul cauzei chitanța nr. 32885 BRD cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 15 lei.
Nu are alte cereri de formulat în cauză.
Av. G, pentru intimata-reclamantă, precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av., pentru recurentul-pârât, face o prezentare a deciziei civile atacate, decizie care este nelegală, criticile formulate vizând cazurile de modificare prevăzute de art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă.
Primul motiv de recurs, decizia atacată se întemeiază pe motive străine de natura pricinii, motiv întemeiat pe disp.art. 304 pct. 7 pr.civ.
Arată faptul că instanța de apel a fost preocupată de argumentarea existenței în cauză a noțiunii juridice a capacității de exercițiu - condiție de exercitare a oricărei acțiuni civile și nașterea valabilă a dreptului de opțiune succesorală al reclamantei încă de la data decesului fiecăruia dintre părinți. Însă, în cauză nu aceste instituții juridice și susțineri au constituit temeiul soluției instanței de fond, ci lipsa caracterului actual al interesului reclamantei dată de nerespectarea, în exercițiul dreptului de acceptare a moștenirii, s formalităților legale obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, la termenul de judecată din data de 31.10.2008, tutorele reclamantei a precizat expres faptul că acceptarea celor două moșteniri de către reclamanta cu capacitatea de exercițiu restrânsă a avut loc în mod tacit, acceptare încuviințată de bunica maternă numită inițial curator și apoi tutore.
Însă, întregul raționament trebuie analizat prin prisma dispozițiilor art. 687 Cod civil, a dispozițiilor art. 9 din decretul nr. 31/1954 și art. 129 alin. 2 Codul familiei.
Or, astfel cum s-a arătat și la instanța de fond, acceptarea unei moșteniri este un act de dispoziție - punând în discuție însăși existența și conținutul drepturilor și obligațiilor persoanei, deci a însăși patrimoniului acesteia.
Prin urmare, în cauză acceptarea moștenirii în formă tacită - încuviințată ulterior de tutore fără încuviințarea Autorității Tutelare - încalcă dispozițiile legale imperative menționate mai sus, făcând ca demersul reclamantei constând în promovarea prezentei acțiuni să fie unul lipsit de interes actual, căci neacceptând moștenirea în condițiile legii, nu justifica un folos practic actual în reducțiunea testamentară.
Pe de altă parte, corect instanța de fond a reținut faptul că interesul reclamantei nu este actual în condițiile în care, nici alte cerințe imperative ale legii nu au fost respectate de reprezentantul său legal: declarația solemnă de acceptare a moștenirii sub beneficiu de inventar, conform art. 704 cod civil în referire la art. 76 al. 4 din Legea nr. 36/1995 și art. 19 din decretul nr. 32/1954, întocmirea și depunerea unui inventar al bunurilor succesiunii.
Toate aceste formalități legale obligatorii nu au fost îndeplinite în cauză, instanța de fond dând reale îndrumări reprezentantului reclamantei pentru a proceda, în termenul de prescripție extinctivă de 6 luni de la numirea sa, la acceptarea legală a moștenirii.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbându-se natura acestuia.
Arată faptul că actul juridic supus analizei în prezenta cauză este cel al acceptării unei succesiuni de către minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă, care în opina sa, actul juridic al opțiunii succesorale este un act unilateral, de dispoziție - pentru valabilitatea căruia legea instituie în mod obligatoriu ca acesta să se încheie personal de către minor, cu încuviințarea prealabilă a tutorelui și a Autorității Tutelare, cu îndeplinirea formalităților solemne necesare acceptării sub beneficiu de inventar.
Deși în cauză aceste condiții nu au fost îndeplinite, instanța de apel a apreciat că " prin simpla confirmare de către tutore a acceptării tacite a moștenirii s-a acoperit orice motiv de ineficacitate a opțiunii succesorale", deși, așa cum a arătat mai sus, aceasta a analizat un unic motiv de ineficacitate actului juridic - capacitatea de exercițiu.
C de-al treilea motiv de recurs se întemeiază pe disp.art. 304 pct. 9 pr.civ. respectiv soluția din apel a fost dată cu încălcarea vădită a legii și arată faptul că din sumarul motivării deciziei recurate rezultă faptul că aceasta nu a invocat nici un temei legal, respectiv art. 687 Cod civil în referire la art. 129 al. 2 Codul familiei, art. 704 Cod civil în referire la art. 76 al. 4 din Legea nr. 36/1995 și procesul-verbal (inventarul) bunurilor din masa succesorală - art. 705 Cod civil în referire la art. 70 și următoarele din Legea nr. 36/1995.
În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei civile recurată și, în rejudecare menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile pronunțată de Judecătoria Galați. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Av. G, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Arată faptul că de la data decesului părinților, reclamanta în termen de 6 luni de zile a aflat că tatăl său a lăsat, prin testament, toată averea sa pârâtului, sens în care a promovat prezenta acțiune neputându-se susține faptul că nu are interes să dorească a deveni moștenitoarea defuncților săi părinți.
În cauză au fost respectate toate dispozițiile legale, sens în care solicită respingerea recursului, ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față,
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului Curtea a reținut urmptoarele:
Prin sentința civilă nr. 7998/31.10.2008, Judecătoria Galația respins ca fiind lipsită de interes acțiunea formulată de reclamanta -, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâtul.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat să se constate calitatea sa de moștenitor rezervatar și să se dispună reducțiunea testamentului privind averea imobilă și mobilă rămasă de pe urma defuncților săi părinți.
A solicitat, de asemenea, ieșirea din indiviziune a părților și ca efect al partajului să-i fie atribuie imobilul, bunurile mobile și depozitele bancare.
În motivarea acțiunii a arătat că este unica fiică a părinților săi decedați, și și este născută la data de 23.06.1991.
La 18.07.2003 a decedat mama sa, iar la 30 octombrie 2007 decedat și tatăl său.
Toate bunurile mobile și imobile, precum și depozitele bancare au fost testate de tatăl său în favoarea pârâtului care este fratele tatălui.
A mai precizat reclamanta prin acțiune că suferă de un handicap locomotor și în prezent se află în grija bunicii materne care îi este și curator.
Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională în cauză.
Prin întâmpinare a invocat lipsa capacității procesuale a reclamantei întrucât este minoră, cu capacitate de exercițiu restrânsă și nu putea promova acțiunea fără încuviințarea ocrotitorului legal și în lipsa autorizării autorității tutelare. De asemenea, a invocat și lipsa legitimității procesual active a reclamantei în condițiile în care aceasta nu a acceptat succesiunea în termenul legal prevăzut de art. 700.civ.
Pe cale reconvențională a solicitat aducerea la masa de împărțit a pasivului succesoral format din cheltuielile de înmormântare și pomeniri ulterioare, cheltuielile de conservare și administrare a bunurilor din averea succesorală.
Întrucât ambele excepții invocate prin întâmpinare au fost respinse, astfel cum rezultă din încheierile pronunțate de prima instanță la 17.09.2008 și respectiv 24.10.2008, la termenul din 31.10.2008 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei de interes a reclamantei pentru promovarea acțiunii.
S-a reținut că pentru a justifica sesizarea instanței, interesul trebuie să îndeplinească anumite condiții: să fie legitim, să fie personal și direct și să fie născut și actual.
În cauză numai primele două condiții sunt îndeplinite. Cea de a treia condiție nu este îndeplinită deoarece reclamanta nu a făcut dovada acceptării succesiunii, astfel spus interesul său nu este născut.
Abia la data de 16.06.2008 când sentința civila nr. 2432/25.03.2008, de numire a tutorelui, a rămas definitivă și irevocabilă, se consideră că s-a născut dreptul de opțiune succesorală, acesta fiind momentul de la care dreptul de opțiune curge.
Cum la data formulării acțiunii - 15.01.2008 - reclamanta nu era reprezentată legal, iar dreptul de opțiune succesorală nu era născut, s-a apreciat de prima instanță că acțiunea este lipsită de interes.
Împotriva acestei hotărâri reclamanta a declarat apel pe motiv că excepția lipsei de interes nu poate fi reținută în cauză deoarece obiectul acțiunii vizează averea succesorală rămasă de pe urma părinților săi, avere care a fost testată de tatăl său, în totalitate, cu nesocotirea dispozițiilor legale, în favoarea fratelui acestuia, deși reclamanta a fost unica fiică.
În urma analizării probelor administrate, prin decizia civilă nr. 26 din 26 ianuarie 2009 Tribunalul Galația admis apelul reclamantei și desființând hotărârea primei instanțe a trimis cauza spre rejudecare reținându-se în esență faptul că dreptul de opțiune succesorală s-a născut odată cu deschiderea succesiunii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul care a susținut faptul că promovarea prezentei acțiuni este lipsită de interes în condițiile în care moștenirea nu a fost acceptată în condițiile legii.
A mai susținut recurentul că instanța de apel a transformat un act juridic nul absolut într-unul producător de efecte juridice, ignorând dispozițiile legale ce reglementează condițiile de valabilitate ale actelor juridice de dispoziție încheiate de minori cu capacitate de exercițiu restrânsă.
Analizând recursul de față prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă cât și al susținerilor părților și al probelor administrate Curtea îl consideră nefondat.
Așa cum a reținut și instanța de apel dreptul de opțiune succesorală este un drept subiectiv și se naște din momentul în care succesiunea se deschide, dată care coincide cu data decesului autorului.
În cauza de față mama reclamantei a decedat în luna iulie 2003 iar tatăl acesteia în luna octombrie 2007, dreptul de opțiune succesorală născându-se în momentul deschiderii succesiunii când reclamanta era minoră, având capacitatea de exercițiu restrânsă.
Cum lipsa de capacitate de exercițiu constituie o nulitate relativă și poate fi acoperită prin confirmare, prin numirea bunicii materne în calitate de curator și ulterior tutore s-a acoperit orice motiv de ineficacitate a opțiunii succesorale.
Având calitatea de moștenitor și acceptant al succesiunii în condițiile arătate mai sus reclamanta justifică un interes legitim, personal, direct și actual în promovarea prezentei acțiuni.
Interesul reclamantei este pe deplin justificat întrucât tatăl acesteia înainte de deces a întocmit testamentul în favoarea fratelui său încălcând rezerva succesorală a fiicei sale.
Pentru aceste considerente, potrivit disp.art. 312 în referire la art. 296 din Codul d e procedură civilă Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 26 din 26 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 09 Iunie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./19.06.2009
Tehnored./ 2 exp./22.06.2009
Fond: Judecătoria Galați - judecător
Apel: Tribunalul Galați - judecători - -
Președinte:Irina Alexandra BoldeaJudecători:Irina Alexandra Boldea, Viorica Mihai Secuianu
