Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 38/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 38/
Ședința publică din 11 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu
JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana Nanu
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamantul, domiciliat în Râmnicu V,-, județul V, pârâții, domiciliată în B, sector 4,-, - scara A, etaj 8, apartament 33, domiciliată în B, sector 1,-, domiciliată în B, sector 1,-, domiciliat în Râmnicu V, strada -, județul V, domiciliată în Râmnicu V,-, județul V, domiciliată în Râmnicu V,-, județul V, domiciliată în Mari, str. -, județul V și, domiciliată în Mari, județul V, împotriva deciziei civile nr.257/A din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat -, pentru recurentul-reclamant G, în baza împuternicirii avocațiale nr.3/2008, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România-Baroul V-Cabinet individual, avocat -, pentru recurenții-pârâți, în baza împuternicirii avocațiale nr.36/2007, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România-Baroul V-Cabinet individual și avocat, pentru recurenții-pârâți, și, în baza împuternicirii avocațiale nr.457/2007, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România-Baroul A-Cabinet individual și avocat -, pentru intimații-pârâți, -, și, în baza împuternicirii avocațiale nr.6/2008, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România-Baroul V-Cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt legal timbrate cu câte 10 lei, taxă judiciară de timbru și 5 lei, timbre judiciare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Avocat -, pentru intimații-pârâți, -, și, depune la dosar concluzii scrise și un înscris nou în recurs, respectiv cererea nr.36606/2005 prin care au solicitat retrocedarea unor terenuri succesorale, conform legilor fondului funciar.
Avocații părților, având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au de formulat cereri prealabile în cauză.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lor.
Avocat -, având cuvântul pentru recurentul-reclamant G, precizează că, deși nu a motivat recursul prin însăși cererea depusă inițial, în baza dispozițiilor art.306 alin.2 Cod procedură civilă, motivele sale de recurs sunt de ordine publică.
Susține oral recursul așa cum a fost formulat, solicitând admiterea lui și, în consecință, modificarea hotărârii instanței de apel, cu cheltuieli de judecată.
Se critică hotărârea instanței de apel ca și cea a instanței de fond în sensul că acestea nu cuprind motivele pe care se sprijină cu privire la excepția lipsei calității pasive a pârâților, n(fostă ), -, și, excepție cu privire la care instanța nu s-a pronunțat în nici un mod.
O altă critică este aceea că, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților cu încălcarea prevederilor imperative ale Legii nr.18/1991, cu toate modificările și completările ulterioare, întrucât aceștia nu au formulat cerere de constituire cu privire la terenurile autoarei, în nici unul din termenele prevăzute de Legea nr.18/1991, de Legea nr.169/1997, de Legea nr.1/2000 și nici măcar în termenul prevăzut de Legea nr.247/2005.
Avocat -, având cuvântul pentru recurenții-pârâți, și, solicită respingerea recursului declarat de G, întrucât acesta se încadrează în disp.art.304 pct.7 Cod procedură civilă și nu în motivele de recurs de ordine publică.
Solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, întrucât acesta a fost invocată, pentru prima oară, în faza procesuală a recursului, cu cheltuieli de judecată.
Arată că, instanța s-a pronunțat pe toate criticile aduse și a stabilit, în mod corect, care este masa partajabilă. În ceea ce privește încheierea de admitere în principiu, susține că instanța a făcut referire la acesta atât în considerente cât și în dispozitiv.
Cu privire la recursul declarat de recurenții-pârâți, pe care-i reprezintă, solicită admiterea lui așa cum a fost formulat în scris, modificarea în tot a deciziei atacate, admiterea adeziunii la apel și pe cale de consecință modificarea hotărârii instanței de fond, în sensul respingerii cererii formulate de reclamantul
Avocat, având cuvântul, pentru recurenții-pârâți, și, având în vedere că reclamantul G nu a indicat norma juridică cu caracter imperativ care i-ar permite formularea de motive de ordine publică, apreciază că acesta este nemotivat, motiv pentru care solicită respingerea lui.
În ceea ce privește recursul declarat de clienții săi, îl susține așa cum a fost formulat, solicitând admiterea lui, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.
Se critică hotărârea în sensul că instanța a introdus la masa partajabilă terenul de 250. din punctul "Acasă" care este proprietatea pârâtei, dobândit prin act autentic prin moștenire de la tatăl său, terenul de 1250. din punctul "Acasă" primit de zestre de la, de către și terenul de 2513 din punctul "Drumul ", cu toate că s-a solicitat scoaterea acestora de la partaj, chiar dacă au fost intitulate ca fiind obiecțiuni la raportul de expertiză.
În legătură cu actul nou depus astăzi la dosar, precizează că acesta nu produce efecte întrucât la data formulării cererilor de reconstituire, era deja pronunțată încheierea de admitere în principiu.
Avocat -, având cuvântul pentru intimații-pârâți, -, și, precizează că au formulat cerere de aderare la apel, cerere ce a fost respinsă de Tribunalul Vâlcea și care nu a fost contestată.
În ceea ce privește excepțiile invocate, solicită respingerea lor, cu motivarea că pârâții au calitate procesuală pasivă, ca moștenitori ai autorilor.
Cu privire la cererea de reconstituire, precizează că aceasta a fost formulată în termenul prevăzut de Legea nr.247/2005, astfel încât în mod corect s-a stabilit că au calitatea de acceptanți ai moștenirii.
Totodată precizează că instanța s-a pronunțat pe toate motivele de apel.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursurilor declarate de reclamantul G și de pârâtele, și, cu cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâții, și, solicită respingerea lui ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea sub nr.4419/2004 și precizată ulterior, reclamantul Gas olicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții, -, și, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea autoarei, decedată la data de 05.04.1977 și să se dispună sistarea stării de indiviziune cu privire la averea acesteia în raport de drepturile ce li se cuvin moștenitorilor.
Prin capătul trei din cererea principală, reclamantul a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se constate că este proprietarul imobilului casă, compus din două camere, hol, bucătărie și anexe, toate situate pe terenul în suprafață de aproximativ 400, ce face parte dintr-o suprafață mai mare de 800, individualizată în titlul de proprietate nr.571/4450 din 04 martie 1996, situată în pct." ".
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că autoarea a avut cinci fii: reclamantul însuși - G; - decedat, ai cărui moștenitori sunt - soție supraviețuitoare, și - fiice; - decedat, cu moștenitorii:, Șt. și; - - decedat, cu moștenitorii:, și respectiv - decedată, cu moștenitorii: -, și.
Reclamantul a mai arătat că masa succesorală rămasă de pe urma acestei autoare se compune din terenurile identificate în titlul de proprietate nr.571/4450/04 martie 1996, în suprafață totală de 1,5062 ha. situate în pct." " de pe raza Municipiului Râmnicu
Referitor la capătul 3 de cerere, având ca obiect constatarea dreptului de proprietate asupra imobilului casă și anexe, reclamantul a arătat că aceste imobile au fost edificate în anul 1967, conform autorizației de construire nr.142, cu contribuția sa proprie.
După administrarea tuturor probelor, respectiv actele depuse la dosar, audierea martorilor, interogatoriile părților, instanța a pronunțat încheierea de admitere în principiu nr.5637 din 16.11.2005, prin care s-a dispus admiterea primului capăt de cerere așa cum a fost precizat ulterior, iar cu privire la capătul trei din cerere, respectiv acțiunea în constatare, a hotărât că se va pronunța odată cu fondul cauzei.
Astfel, s-a constatat deschisă succesiunea autoarei, decedată la data de 05.04.1977, cu ultimul domiciliu în Municipiul Râmnicu V, precum și compunerea masei succesorale, moștenitorii și cotele ce se cuvin fiecăruia.
Pentru identificarea, evaluarea și lotizarea bunurilor supuse partajului, s-a dispus efectuarea unei expertize topo.
La data de 13.03.2006 s-a depus raportul de expertiză, ce cuprinde o singură variantă de lotizare, fapt pentru care s-a dispus completarea lui cu încă o variantă, care a fost efectuată și depusă la dosar la data de 30.06.2006.
La data de 20.09.2006 s-a constatat că a decedat, moștenitorul lui, fapt pentru care au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia -, soție și, și - copii.
De asemenea, s-a luat act că moștenitoarea lui, respectiv, s-a căsătorit și în prezent se numește n.
Prin sentința civilă nr.6367/27.12.2006, Judecătoria Râmnicu Vâlceaa admis acțiunea reclamantului G, a dispus sistarea stării de indiviziune, a omologat raportul de expertiză în varianta a II-a de lotizare și a atribuit părților în proprietate bunurile, cu compensarea prin sultă; a constatat că reclamantul este proprietarul exclusiv al imobilului casă cu două camere, hol, bucătărie și anexe, situate pe terenul din pct." ", tarlaua 438, parcela 4 din titlul de proprietate nr.571/4450, din 4 martie 1996, compensând cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 16 noiembrie 2005, prin care s-a constatat deschisă succesiunea autoarei, decedată la data de 05 aprilie 1977; s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din terenurile în suprafață totală de 1,5062 ha. situate în pct." " și va fi împărțită în cote egale între moștenitorii defunctei: G, moștenitorii lui (fiu -decedat), moștenitorii lui (fiu - decedat), moștenitorii lui - (fiu - decedat) și moștenitorii lui (fiică - decedată).
În vederea efectuării loturilor, instanța a dispus întocmirea unui raport de expertiză imobiliară și a apreciat că varianta a II-a din raport este cea care satisface cel mai bine criteriile legale, întrucât s-au acordat fiecărui moștenitor bunuri în natură, avându-se în vedere stăpânirea în fapt a terenurilor, nefracționarea acestora care ar conduce la imposibilitatea folosirii sau scăderea valorii de circulație.
Conform probelor de la dosar, reclamantul a construit casa din pct." " pe locul celei bătrânești, care era într-o stare avansată de uzură și din care nu s-au recuperat materiale. Deși autoarea trăia la data edificării acelei case, fiind în vârstă, nu mai putea munci.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel G, și.
Au aderat la cele două apeluri, -, dar și, și, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Reclamantul-apelant a criticat sentința, susținând că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină referitor la excepția lipsei calității procesuale a pârâților, n, fetele, -, și, excepție asupra căreia instanța nu s-a pronunțat în niciun mod; s-au încălcat dispozițiile art.21 din Constituție privind accesul liber la justiție și art.6 din Convenția Europeană Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil; instanța nu s-a pronunțat asupra unor dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, refuzând administrarea probei cu interogatoriu pârâților; nu a ținut cont de obiecțiunile formulate cu privire la expertize, nepronunțându-se asupra acestora.
Prin apelul declarat, și au criticat modul de administrare a probelor, susținând că din cauza probatoriului insuficient administrat, instanța nu a rezolvat cererea și excepția, reținând greșit că terenurile sunt bunuri proprii ale pârâtei (1250 și 250 ).
Moștenitorii, și - nu pot fi repuși în termenul de acceptare a succesiunii câtă vreme nu au formulat cerere de reconstituire și nu au fost menționați în titlu, iar instanța, pe cale incidentă, poate să constate nulitatea parțială a titlului de proprietate.
În ambele apeluri s-a solicitat completarea probelor cu martori, acte, interogatoriu și expertiză.
Prin cererea de aderare la apel, s-a solicitat modificarea loturilor în natură și stabilirea unor sulte mai mici.
Prin cea de-a doua cerere de aderare la apel s-a susținut că instanța a reținut greșit că reclamantul este exclusiv proprietarul imobilelor (casă și anexe), situate în pct." ".
S-a susținut că nu și-au făcut corect apărarea, având apărător la ultimul termen, iar instanța greșit a constatat un drept de proprietate asupra unui bun care se află în patrimoniul defunctei.
Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr.257/A din 18 octombrie 2007, a respins ca nefondate apelurile, precum și cererile de aderare la apel, cheltuielile de judecată din apel fiind compensate între părți.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut că, nstanța de fond a fost sesizată de către apelantul-reclamant cu cerere de partajare a averii rămase de pe urma autoarei, sistarea indiviziunii și constatarea dreptului de proprietate asupra casei și anexelor situate în pct." ", cu mențiunea că bunurile ce vor fi partajate sunt individualizate în titlul de proprietate, arătând moștenitorii legali, atât prin cererea de chemare în judecată, cât și prin cererea de introducere în cauză a altor moștenitori.
La interogatoriul administrat, apelantul-reclamant a recunoscut intenția de a împărți terenurile cu toți moștenitorii, făcând expres mențiunea că se referă la terenurile din titlul de proprietate.
S-a mai reținut că apelantului-reclamant i-a fost încuviințat expert observator, iar instanța a admis obiecțiunile la raportul de expertiză, în sensul de a întocmi două variante de lotizare, conform încheierii de admitere în principiu, solicitând varianta a II-
Pârâții-apelanți -, și, în ședința publică din data de 05 aprilie 2006, au precizat că expertiza a fost corect întocmită și au solicitat respingerea obiecțiunilor la raportul de expertiză, solicitând omologarea în varianta
Apelantele-pârâte, și au solicitat omologarea raportului în varianta a II-
Apelanții, deși au criticat nepronunțarea instanței de fond asupra unor probe ce erau hotărâtoare pentru dezlegarea corectă a cererii, nu au menționat care sunt acele probe administrate în cauză, care nu au fost avute în vedere de către instanță la pronunțarea soluției și care ar fi fost hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, având în vedere că singura cerere de învestire este cea de la fila nr.1, formulată de apelantul-reclamant.
Nu au fost indicate acele probe esențiale solicitate, administrate, neanalizate și neavute în vedere de instanță, ci s-au făcut referiri în mod generic la neaprecierea unor mijloace de probă, fiind evidentă intenția de a obține tergiversarea soluționării și, implicit, o nouă administrare de probe, ignorând numeroasele cereri de suspendare pentru soluționare pe cale amiabilă.
S-a mai reținut că apelantul-reclamant este cel care a stabilit cadrul procesual, iar părțile chemate în judecată nu au formulat cereri pentru a se constata eventuale drepturi și obligații, care au aceeași cauză. Nu se poate susține că s-a încălcat dreptul la apărare, deoarece constatarea neîndeplinirii de către apelanți a unor condiții de exercitare a acțiunii, nu are semnificația dată de către aceștia.
cadrului procesual și completarea probelor se putea face de către instanța de fond, dacă părțile nu ar fi fost reprezentate de avocat și dacă ar fi apreciat că este necesar, însă numai în baza judecării la fond.
În faza apelului, cadrului procesual este restrictivă, iar în limitele permise nu ar fi fost eficientă. Invocarea nulității titlului de proprietate pentru prima dată în apel a fost privită ca inadmisibilă, câtă vreme nu a făcut obiectul cercetării judecății la instanța de fond.
Instanța s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a cerut - partajarea averii de pe urma autoarei - constatând că părțile sunt moștenitori legali ai autoarei, bunurile menționate fiind împărțite între toți moștenitorii, fără a nesocoti cererea apelantului-reclamant și obiecțiunile la raportul de expertiză, acceptând ca expertul să întocmească două variante, conform dispozițiilor din încheierea de admitere în principiu.
Instanța de apel reținut că s-au interpretat corect dispozițiile legale aplicabile în cauză și funcție de cererea cu care a fost învestită a analizat toate mijloacele de apărare solicitate de părți.
Aplicând legea în sensul menționat, nu au fost încălcate dispozițiile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, de altfel, apelantul-reclamant nici nu a prezentat în ce sens au fost încălcate aceste dispoziții, rezultând doar din motivarea apelului că invocarea estre strict formală.
În sfârșit, la pronunțarea sentinței s-a ținut cont de majoritatea părților, care au solicitat atribuirea bunurilor conform variantei a II-a care, așa cum s-a apreciat, îndeplinește prevederile art.741 Cod procedură civilă, nefiind lipsit de importanță faptul că situația terenului, în sine, este rezolvată în cadrul acestui partaj, iar apelanții nu au făcut dovada că prin această lotizare sunt prejudiciați, deoarece creșterea prețului la teren este pur speculativă, neavând nicio bază economică dublarea (sumei) pe parcursul unui an.
Împotriva deciziei civile nr.257/A din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, au declarat recurs, în termen legal, reclamantul G și pârâții, și.
1.În recursul său, motivat ulterior, reclamantul Gac riticat decizia pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motive de ordine publică, care, susține acesta, conform prevederilor art.306 alin.2 Cod procedură civilă ar putea fi luate în considerare și după expirarea termenului de motivare a cererii.
Astfel, recurentul a apreciat hotărârea instanței de apel, ca și cea a instanței de fond, ca nefondată și nelegală, întrucât hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină cu privire la excepția lipsei calității pasive a pârâților, n (fostă ), -, și, excepție cu privire la care instanța nu s-a pronunțat în nici un mod.
Mai susține recurentul că astfel, s-au încălcat dispozițiile art.21 din Constituție privind accesul său liber la justiție și a art.6 din CEDO privind dreptul său la un proces echitabil.
otărârea instanței de fond este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive.
Astfel, s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților întrucât aceștia, neavând calitatea de persoane îndreptățite la reconstituire, în temeiul art.8 din Legea nr.18/1991, pentru că nu au formulat cerere de reconstituire pentru suprafețele din titlul de proprietate, nu au formulat contestații împotriva hotărârii de validare și nu au fost validați pentru suprafețele pentru care recurentului-reclamant i s-a eliberat titlu de proprietate, însă instanța în mod greșit nu a admis această excepție.
2.În recursul lor, pârâții, și, au criticat hotărârea instanței de apel pentru următoarele motive:
Instanța, în mod eronat a apreciat ca reclamantul este proprietar exclusiv al imobilului situat pe terenul din, tarlaua 438, parcela 4 - motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Această soluție se datorează și împrejurării că, pârâții nu au putut să-și facă apărarea în mod corespunzător, nefiind asistați de avocat decât la ultimul termen de judecată, după ce fuseseră deja administrate probatoriile și pronunțată încheierea de admitere în principiu.
Instanța a constatat în mod greșit un drept de proprietate, asupra unui bun, care se afla în patrimoniul defunctului, imobil edificat pe terenul ce aparține tot patrimoniului defunctului, egimul edificiului pe terenul altuia, urmând prevederile imperative ale art.494 și nefiind acceptată soluția în care constructorul, pretinde dreptul de proprietate și îl dobândește împotriva proprietarului terenului, fără a se dovedi o convenție între aceștia.
Deosebit, recurenții au susținut că, nstanța a respins în mod nejustificat obiecțiunile la raportul de expertiză în ceea ce privește modalitatea de evaluare a terenurilor - art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
Propunerile expertului, atât în varianta I, cât și în varianta a II-a (completarea la raport) dezavantajează în mod vădit unii copartajanți, în același timp avantajând pe alții.
3.La rândul lor, pârâtele, și au criticat hotărârea instanței de apel pentru următoarele motive:
Instanța nu s-a pronunțat în mod expres asupra motivelor de apel formulate de recurente și nu a motivat respingerea apelului lor, fapt ce rezultă în mod clar din cuprinsul deciziei pronunțate (filele 5-7).
Deși au criticat hotărârea de fond și cu privire la faptul că judecătoria nu a soluționat toate cererile formulate și nici nu le-a pus în discuția părților pentru că nu le-a calificat corect, tribunalul a ignorat această critică, nu a analizat-o și nu s-a pronunțat asupra ei.
De asemenea, tribunalul nu a examinat ori nu a înțeles motivele de apel formulate expres împotriva încheierii de admitere în principiu, critici care vizau greșita compunere a masei partajabile, a calității de moștenitori a părților și a cotelor cuvenite acestora.
Greșit a apreciat tribunalul că nu poate îndrepta în apel erorile privind compunerea masei partajabile pentru că nu s-a formulat o cerere expresă pentru constatarea nulității titlului de proprietate.
Reclamantul-intimat Gad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea celorlalte recursuri ca nefondate și netemeinice pentru următoarele:
Recurenții, în ambele motive de recurs, în referirile și trimiterile făcute, au invocat prevederile art.304 pct.10 și 11 Cod procedură civilă, în prezent abrogate.
Deosebit, recurenții invocă prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă însă nu arată care sunt prevederile legale încălcate de către instanță și în ce a constat încălcarea ori aplicarea greșită a acestora.
Deși recurentele, și susțin că instanța de apel nu s-ar fi pronunțat cu privire la toate motivele invocate, hotărârea instanței de apel apare ca fiind motivată, judecătorul nefiind obligat să răspundă tuturor argumentelor invocate de către părți dacă în hotărâre se regăsesc argumentele decisive pentru soluționarea cauzei.
În sfârșit, recurenții, și invocă motive care nu se regăsesc în cele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă și care în fapt conțin critici ce vizează probatoriul administrat și modul de apreciere al acestuia.
Intimații-pârâți -, și au depus note scrise prin care au solicitat respingerea recursurilor formulate și menținerea deciziei pronunțate de instanța de apel.
De asemenea, recurentele, și au solicitat respingerea recursurilor formulate de reclamantul G și de moștenitorii lui (filele 551-552).
Analizând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și având în vedere actele și lucrările dosarului de fond, Curtea constată că recursul declarat de pârâtele, și, este fondat, urmând a fi admis, cu consecința admiterii și a celorlalte recursuri și a trimiterii cauzei în rejudecare la aceeași instanță de apel.
Astfel, pârâtele susmenționate au formulat o primă critică împotriva deciziei civile nr.257/A/18.10.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, Secția civilă, susținând că instanța de apel nu s-ar fi pronunțat expres asupra tuturor motivelor de apel formulate, respectiv asupra acelor critici care vizau încheierea de admitere în principiu sub aspectul greșitei compuneri a masei partajabile, a calității de moștenitori a părților și a cotelor cuvenite acestora.
Critica poate atrage casarea hotărârii potrivit art.312 alin 3 Cod procedură civilă, știut fiind faptul că, pentru a soluționa fondul cauzei, instanța de apel trebuie să răspundă prin decizia pronunțată, tuturor motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, astfel cum acestea sunt cuprinse în cererea de apel.
În speță, analizând cererea de apel formulată de apelantele, și și considerentele deciziei recurate, Curtea reține că, într-adevăr, acestea au criticat atât încheierea de admitere în principiu nr.5637/16.11.2005, cât și sentința civilă nr.5357/27.12.2006, ambele pronunțate de Judecătoria Rm.V în dosarul nr.4419/2004.
Încheierea de admitere în principiu din data de 16.11.2005 a fost criticată sub aspectul reținerii greșite a calității de moștenitori a părților, a cotelor cuvenite acestora, precum și a compunerii masei partajabile, susținându-se că au fost rezolvate în mod greșit cererile deduse judecății, pentru motivele expuse pe larg la filele 402-404, dosar apel.
În cuprinsul aceleiași cereri apelantele au solicitat, în baza dispozițiilor art.297 Cod procedură civilă, refacerea și completarea probatoriilor administrate în fața instanței de fond, pronunțarea unei noi încheieri de admitere în principiu și stabilirea printr-o nouă expertiză a loturilor de atribuit moștenitorilor, în funcție de întinderea drepturilor și cotele cuvenite fiecăruia.
Prin decizia civilă nr.257/A/18.10.2007, Tribunalul Vâlcea, Secția civilă s-a pronunțat în sensul respingerii apelurilor declarate de părți, inclusiv de pârâtele susmenționate, împotriva sentinței civile nr.6367/27.12.2006, precum și a cererilor de aderare la apel și a dispus compensarea cheltuielilor de judecată, fără a exista vreo referire la modul de soluționare a apelului declarat împotriva încheierii de admitere în principiu.
Analizând considerentele deciziei recurate, se constată că, într-adevăr, și în expunerea motivelor de apel formulate de, și, tribunalul a omis să menționeze că se critică și încheierea de admitere în principiu, redând într-un mod sumar motivele de apel invocate de apelantele-pârâte și, pe cale de consecință, nici nu a analizat aceste critici.
Dimpotrivă, instanța de apel se referă doar la criticile aduse sentinței apelate și se limitează la considerente de ordin foarte general ce vizează cadrul procesual și probele administrate de instanța de fond concluzionând generic că la pronunțarea sentinței "s-a ținut cont de majoritatea părților care au solicitat atribuirea bunurilor conform variantei a II-a, care așa cum s-a apreciat îndeplinește criteriile art.741 Cod procedură civilă, nefiind lipsit de importanță faptul că situația terenului în sine este rezolvată în cadrul acestui partaj, iar apelanții nu au făcut dovada că prin această lotizare sunt prejudiciați, deoarece creșterea prețului la teren este pur speculativă, neavând nici o bază economică dublarea sumei pe parcursul unui an".
Procedând astfel, în condițiile în care, împotriva încheierii de admitere în principiu nu se mai poate promova separat calea de atac( în considerarea dispozițiilor art. 673 8 Cod procedură civilă, așa cum acesta a fost modificat prin art I pct.79 din Legea nr. 219/2005) rezultă că instanța de apel nu a analizat toate motivele pentru care hotărârile judecătorești au fost apelate, nepronunțându-se asupra fondului cauzei și încălcând dreptul apelantelor la un proces echitabil, așa cum acesta apare statuat în art.6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, ratificată de România prin Legea nr.30/1994.
Față de cele expuse mai sus, în temeiul art.312 alin 3 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul formulat de apelantele-pârâte, și și pe cale de consecință, în vederea judecării unitare a cauzei, va admite și recursurile formulate de reclamantul G și pârâții, și, va casa decizia civilă nr.257/A/18.10.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, și va trimite cauza în rejudecare la același tribunal care va avea în vedere la soluționare și celelalte critici exprimate în cererile de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamantul și pârâții, și, împotriva deciziei civile nr.257/A din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții, și.
Casează decizia cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Vâlcea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored./GM
4 ex./05.03.2008
Jud.apel:
Jud.fond:
Președinte:Paula Andrada CoțovanuJudecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca, Georgiana Nanu
