Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 40/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 40

Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alexandrina Marica

JUDECĂTOR 2: Dan Spânu

JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean

Grefier: - - -

Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 12 ianuarie 2010 privind judecarea recursului formulat de reclamanții - LA. AV. și - LA. AV. împotriva deciziei civile nr. 219/A din data de 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și.

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 ianuarie 2010, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, pentru a da posibilitatea recurenților reclamanți și, prin apărător, să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 19 ianuarie 2010.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

La data de 25.11.2005, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, și -, solicitând ieșirea din indiviziune cu privire la terenurile în suprafață totală de 2,78 ha, menționate în titlul de proprietate nr. 63570/2002, atribuirea în natură a întregii suprafețe de teren reclamantului, cu obligarea acestuia la plata sultei corespunzătoare, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Buftea, sub nr-.

În motivarea acțiunii a arătat că, la data de 21.12.2002, s-a eliberat titlul de proprietate pentru suprafața menționată pe numele moștenitorilor numitului -., respectiv numiții, și, -. a decedat la 13.04.1975, moștenitorii acestuia fiind, și, în calitate de descendenți gr. I; a decedat l 13.04.1975, iar moștenitorii acesteia sunt pârâții, și -, descendenți gr. Numita, devenită prin căsătorie, a decedat la 18.02.1992, singura moștenitoare a acesteia fiind numita, în calitate de colateral privilegiat(soră), ceilalți frați fiind străini de moștenire prin neacceptare.

La data de 16.11.2005, reclamantul a cumpărat de la și cotele indivize ce le revin din terenul în suprafață de 2,78 ha înscris în titlul de proprietate, astfel că părților le revin următoarele cote indivize din bunurile supuse partajării: reclamantului cota de compusă din cota de cumpărată de la, cota de cumpărată de la, ca moștenitoare a def. -. și cota de cumpărată de la, ca unică moștenitoare a def.; pârâților, și le revin cotele de 1/12.

Pârâții, și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivând că titlul de proprietate nr. 63570/2002 conține erori cu privire la numele defunctului și moștenitorilor, astfel numele corect al defunctului este -., conform extrasului din registrul de deces, iar al moștenitoarei este. De asemenea, moștenitoarea cu numele se numea ca urmare a căsătoriei, nume pe care l-a avut până la deces. Toate aceste erori au fost preluate și în contractul de vânzare-cumpărare invocat de reclamant.

Au mai arătat că numita a avut un copil din prima căsătorie, pe nume, plecat din țară și căruia nu îi cunosc adresa actuală.

Au invocat excepția prematurității acțiunii, motivând că procedura succesorală notarială este suspendată și nici una dintre părți nu are stabilită calitatea de moștenitor. Au invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, motivând că nu se poate stabili întinderea cotelor-părți cumpărate de reclamant.

C de-al doilea capăt de cerere privind atribuirea în natură a întregii suprafețe de teren îl apreciază ca inadmisibil.

La termenul din 23.03.2006, reclamantul a formulat o precizare de acțiune prin care a arătat că obiectul acțiunii îl reprezintă dezbaterea succesiunii de pe urma defuncților -. și, precum și ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de 2,78 ha teren.

La termenul din 13.04.2006, pârâții au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat să se constate nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2296/16.11.2005, de notarul public, încheiat de reclamant, în calitate de cumpărător, și, în calitate de vânzător. Au chemat în judecată pe reclamant și soția acestuia, pe și.

În motivare au arătat că toate erorile din titlul de proprietate au fost preluate și în contractul de vânzare-cumpărare, iar notarul trebuia să încheie contractul numai după ce se îndreptau aceste erori și se elibera un nou titlu cu date corecte. a încheiat contractul în nume propriu și ca mandatară a lui, în baza unei procuri speciale care cuprinde în mod expres întinderea puterilor conferite de mandant, în sensul că aceasta trebuia să vândă alături de ceilalți coproprietari, iar mandatarul a încheiat contractul singur.

Au mai arătat că părțile contractante au fost de rea credință, deși știau că la data vânzării nu era deschisă procedura succesorală notarială pentru defunctul -. și nici nu era finalizată procedura succesorală pentru defuncta.

La termenul din 14.09.200, reclamantul a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a numitului.

Au fost încuviințate probele cu înscrisuri și interogatoriu, au fost unite cu fondul excepțiile prematurității și lipsei calității procesuale active, iar la 23.11.2006 s-a pronunțat încheierea prin care s-au constatat deschise succesiunile defuncților -., decedat la 13.04.1975 și, decedată la 18.02.1992, calitatea de moștenitori legali și cotele succesorale ce revin părților, masa succesorală lăsată de fiecare defunct. S-a constatat calitatea de coproprietari a părților, reclamantul cu o cotă de și pârâții cu o cotă de din masa partajabilă compusă din suprafața de 2,78 ha teren. Au fost respinse excepțiile prematurității acțiunii și lipsei calității procesuale active și cererea reconvențională ca neîntemeiate. S-a dispus efectuarea unei expertize topometrice.

Prin sentința civilă nr. 6608/2006, pronunțată de Judecătoria Buftea, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței invocată din oficiu și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 2

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, iar prin decizia civilă nr. 239/22.02.2007, pronunțată de Tribunalul București, s-a admis recursul, s-a casat sentința și s-a trimis cauza spre judecare în primă instanță la Judecătoria Drobeta Turnu -S, cu motivarea că este vorba de dezbaterea a două succesiuni succesive care presupun dezbaterea cu prioritate a succesiunii def. -.,decedat la 13.04.1975, cauza fiind înregistrată la Judecătoria Dr. Tr. S sub nr-.

La termenul din 7.05.2007,pârâții au invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Dr. Tr. S, motivând că ultimul domiciliu al defunctului a fost în localitatea, sat Lipia, jud. I, excepție respinsă de instanță la termenul de azi.

La termenul de judecată din 4.06.2007, -a pronunțat încheierea prin care a fost admisă în parte și în principiu acțiunea, a fost respinsă acțiunea formulată împotriva pârâtului, a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâții, și -, au fost respinse excepțiile prematurității acțiunii, lipsei calității procesuale active și necompetenței teritoriale invocate de pârâți și s-a constatat deschisă succesiunea defunctului -., decedat la 13.04.1975, cu ultimul domiciliu în Dr. Tr.

S-a constatat că au calitatea de moștenitori legali (decedată la 13.07.1997 și a cărei cotă va fi culeasă de moștenitorii acesteia, pârâții, și -), cu o cotă de din masa succesorală, cu o cotă de, cu o cotă de și, cu o cotă de, în calitate de descendenți gradul

S-a constatat că masa succesorală se compune din suprafața de 2,78 ha teren situat în com., jud. I, înscrisă în titlul de proprietate nr.63570/2002.

S-a constatat deschisă succesiunea defunctei, decedată la 18.02.1992, cu ultimul domiciliu în B, sector2.

S-a constatat că masa succesorală se compune din cota de din terenurile în suprafață de 2,78 ha înscrise în titlul de proprietate nr. 63570/2002, iar calitatea de moștenitor o are pârâta, colateral privilegiat, cu o cotă de 1/1 din masa succesorală, fiind străini de moștenire, și.

S-a constatat că au calitatea de coproprietari reclamantul, cu o cotă de și pârâții, și -, având câte o cotă de 1/12, iar masa partajabilă se compune din suprafața de 2,78 ha teren înscris în titlul de proprietate nr. 63570/21.11.2002, situat în com., sat Lipia, jud.

S-a dispus ieșirea din indiviziune și efectuarea unei expertize tehnice judiciare specialitatea topografie având ca obiective: identificarea terenului, stabilirea valorii de circulație, propuneri de lotizare, eventuale sulte, întocmirea schițelor corespunzătoare, expertiză întocmită de către expertul ale cărei concluzii au fost însușite atât de părți cât și de instanță.

Prin sentința civilă nr. 3085/23.06.2008, pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul, a fost respinsă acțiunea formulată împotriva pârâtului; a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâții, și -; au fost respinse excepțiile prematurității acțiunii, lipsei calității procesuale active și a necompetenței teritoriale invocate de pârâți.

A fost omologat reportul de expertiză întocmit de expert și s-a dispus ieșirea din indiviziune.

Au fost obligați pârâții, și - să plătească reclamantului, în solidar, suma de 255 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe și a încheierii de admitere în principiu, în termen legal, au formulat apel reclamantul și pârâții, și -.

Tribunalul Mehedinți, prin decizia civilă nr.266/A/20 octombrie 2008, admis apelurile formulate de reclamantul și de pârâții, și -, împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 04.06.2007 și a sentinței civile nr.3085/23.06.2008, pronunțate de Judecătoria Dr. Tr. S în dosar nr-, intimați fiind pârâții, și.; a desființat încheierea de admitere în principiu și sentința și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Dr. Tr.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul și pârâta, recurs care a fost admis prin decizia civilă nr.250/26.02.2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA. A fost casată decizia civilă nr.226/A/22 octombrie 2008, Tribunalului Mehedinți și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În motivarea deciziei Curtea de Apel a reținut că împrejurările reținute de instanța de apel ca motive de desființare a sentinței și de trimitere spre rejudecare sunt nefondate în raport de art.294 Cod pr. civ. privind caracterul devolutiv al apelului.

Cauza a fost înregistrată la acest tribunal la data de 10 martie 2009.

Prin decizia civilă nr. 219/A din data de 4 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, s-a respins apelul declarat de reclamantul și pârâta -reconvențional împotriva sentinței civile nr.3085 din 23 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S, în dosar nr-.

S-a admis apelul declarat de pârâții, și

.

A fost schimbată parțial IAP, în sensul că s-a admis în parte și în principiu acțiunea reclamantului, așa cum a fost precizată.

S-a respins în principiu cererea reconvențională formulată de pârâții, și.

A fost constatată deschisă succesiunea autorului, decedat la 13.04.1975, cu moștenitori:, ( dec. 1997, cu moștenitori:, și ) și () decedată 1992), fiecare cu o cotă de, masa succesorală a autorului fiind compusă din suprafața de 2,78 ha teren, pe raza com., sat. Lipia, jud. I, conform nr. 63570/2002.

S-a constatat că prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2296/2005, moștenitorii și au vândut reclamanților cota indiviză din terenul de mai sus, respectiv fiecare câte 1/4 din acestea, în acest mod reclamanții dobândind calitate de coproprietari asupra cotei de 1/2 din terenuri.

S-a respins cererea privind dezbaterea succesiunii lui, reclamantul neavând calitate procesuală activă pentru acest petit, fiind menținute restul dispozițiilor IAP.

A fost schimbată parțial sentința în sensul că s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților după cum urmează:

S-a atribuit reclamantului și soției sale, lotul nr. 1 compus din suprafața de 15000 mp. situat în 165, p. 689/28 din 63570/2002, cu vecini: N-De 678, E-, S-pădurea, V-. Valoare lot. 90.000 E, având drept valoric 83.400 E, plătind sultă lotului nr. III suma de 6600

Lotul nr. II s-a atribuit pârâților, și, în indiviziune, fiind compus din: suprafața de 9380 mp.. în 160, p. 677/6, cu vecini: N-, E- limita com, S- -, V-DV 101. Valoare lot 56280 E, având un drept valoric de 41700 E, plătind sultă lotului nr. III suma de 14.580

Lotul nr. III s-a atribuit în succesiunea autoarei, fiind compus din: suprafața de 3420 mp.. în T 83, 299, având ca vecini: N-, E-, S- I, V- DE 83/1.Valoare lot. 20520 E, având drept valoric 41700 E, primind sultă de la lotul I suma de 6600 E și de la lotul II suma de 14580

Sumele plătite( respectiv încasate) cu titlu de sultă vor fi plătite în echivalentul în lei la data plății, fiind menținute restul dispozițiilor sentinței.

Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Vânzarea de drepturi succesorale, așa cum este reglementată de art.1399-1401 Cod civ. este un contract prin care titularul unui drept succesoral înstrăinează acest drept altei persoane. Ea poate avea loc numai după deschiderea succesiunii autorului și are ca obiect doar drepturile succesorale ale vânzătorului, în speță cota parte indiviză asupra universalității patrimoniului defunctului.

Calitatea de titular al unui drept succesoral poate fi stabilită atât pe calea procedurii succesorale notariale, cu consecința eliberării unui certificat de moștenitor sau de instanța judecătorească - în ipoteza în care moștenitorii contestă calitatea ori întinderea dreptului vreunuia dintre ei sau compunerea masei succesorale.

În speță, procedura succesorală notarială privind succesiunea defunctei a fost suspendată prin încheierea de suspendare din 16 noiembrie 2005, pronunțată de notar public, în dosar nr.88/2005, la cererea numiților și, constatându - se că părțile nu s-au înțeles, asupra drepturilor ce li se cuvin.

Ca atare, la 25 noiembrie 2005 este formulată prezenta acțiune privind constatarea deschiderii succesiunii autorilor -. și și ieșirea din indiviziune asupra terenurilor din titlul de proprietate nr.63570/2002.

Procedând la verificarea vocației succesorale a părților instanța a apreciat că moștenitorii defunctului -., decedat la 13 aprilie 1975 sunt:, (decedată și ea în anul 1997 cu moștenitori, și ) și (), decedată în anul 1992, cu moștenitor, fiecare cu o cotă de .

Calitatea de moștenitor al lui, și ( ) asupra terenurilor în discuție a fost stabilită prin titlul de proprietate nr.63570/2002, eliberat în condițiile Legii nr.18/1992, titlu prin care se face dovada acceptării succesiunii autorului -. de către moștenitorii acestuia, cu privire la terenurile agricole și totodată dovada formulării cererilor de reconstituire în termenele prevăzute de Legea nr.18/1991.

Cum, prin contractul de vânzare -cumpărare moștenitoarea, în nume propriu și ca mandatară a moștenitorului, a înstrăinat drepturile succesorale ce le revin din suprafețele de teren cuprinse în titlul de proprietate nr.63570/2002, cumpărătorul acestor drepturi se în drepturile acestora, dobândind calitatea procesuală activă de a solicita să se constate deschisă succesiunea autorului -. și ieșirea din indiviziune asupra terenurilor cuprinse în titlu.

Cu privire la întinderea acestor drepturi indivize, instanța a constatat însă neîntemeiată cererea reclamantului de a se constata că drepturile sale indivize sunt de în timp ce ale pârâților sunt de numai .

Sub acest aspect, s-a reținut că potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2296/2005, vânzătoarea, în nume propriu și ca mandatară a moștenitorului, a vândut reclamantului cotele părți indivize din dreptul de coproprietate asupra terenului extravilan în suprafață totală de 27.800,

În conținutul contractului s-a precizat că terenul ce face obiectul vânzării a fost dobândit de către, și, în coproprietate, prin reconstituirea dreptului de proprietate, în calitate de moștenitori ai autorului -. conform titlului nr.63570/21.11.2002, eliberat de Comisia Județeană I de Aplicare a Legii nr. 18/1991.

Din interpretarea conținutului acestui contract a rezultat că nu a înstrăinat decât drepturile succesorale de în nume propriu și respectiv în calitate de mandatar al fratelui nu și drepturile succesorale ce reveneau autoarei ().

De altfel, la data vânzării, nici nu putea să vândă drepturile succesorale ale acesteia atât timp cât la acea dată nu se deschisese succesiunea autoarei ( ) și deci, atât timp cât nu fusese stabilită vocația succesorală a lui privind succesiunea sorei sale. Aceasta cu atât mai mult cu cât, din dezbateri a rezultat că autoarea are un descendent, punându-se problema acceptării în termen a succesiunii acesteia, fie de descendentul, fie de către toți ceilalți colaterali privilegiați, respectiv, și moștenitorii lui.

Și, cum, o condiție a vânzării este ca vânzătorul să fie proprietarul lucrului vândut ( în speță, titularul drepturilor succesorale privind pe autoarea ), iar obiectul vânzării să fie determinat sau cel puțin determinabil, cum aceste condiții nu au fost îndeplinite în privința drepturilor succesorale ale autoarei, s-a constatat și sub acest aspect că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2226/2005, reclamantul nu dobândea decât cota de 2/4 din terenurile în discuție.

Nedobândind și drepturile succesorale ale autoarei (), reclamantul nu dobândește nici calitatea procesuală activă a cere deschiderea succesiunii autoarei, calitate procesuală activă pe care o au numai moștenitorii acesteia.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

O primă critică se referă la împrejurarea că hotărârea Tribunalului a fost dată cu încălcarea dispoz. art. 24 alin.1 Cod pr. civ. în sensul că aceiași magistrați au soluționat cauza la Tribunal și după casarea cu trimitere a sentinței de către Curtea de Apel.

O a doua critică vizează faptul că instanța nu a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, încălcându-se principiul contradictorialității și al dreptului la apărare.

O a treia critică vizează împrejurarea că instanța în mod greșit a motivat că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2296/2005, a cumpărat doar drepturile succesorale pe care vânzătorii le aveau după defunctul -., nu și după defuncta, cu motivarea greșită că la data vânzării nu se deschisese succesiunea acesteia, iar vânzătorii au înțeles să transmită cotele indivize ale terenului, indiferent dacă le-au dobândit ca moștenitori ai defunctului -. sau ai defunctei.

O ultimă critică vizează împrejurarea că instanța a acordat ce nu s-a cerut, adică a dispus atribuirea în natură a unui lot către pârâți, deși aceștia nu au solicitat o astfel de atribuire.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 304 Cod pr. civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate face numai pentru motive de nelegalitate prev. la pct. 1-9.

Examinând primul motiv de recurs invocat, în sensul că instanța a încălcat dispoz. art. 24 alin.1 Cod pr. civ. deoarece hotărârea a fost pronunțată de aceiași judecători la Tribunal, după casarea cu rejudecare făcută de Curtea de Apel, urmează să se constate că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

Din decizia civilă nr. 250/26.02.2009, a Curții de APEL CRAIOVA, care a casat cu trimitere soluția dată în decizia civilă nr. 226A/22.10.2008, a Tribunalului Mehedinți, rezultă că acesta din urmă a reținut în mod greșit atunci când a examinat apelul că instanța de fond a încălcat dispoz. art. 261 alin.1 pct. 5 Cod pr. civ. în sensul că aceasta nu a motivat în fapt și în drept soluția pe care a dat-

Soluționând în acest fel apelul, Tribunalul Mehedinți nu s-a pronunțat pe fond asupra motivelor de apel, astfel că în cauză nu există o incompatibilitate prevăzută de art. 24 alin.1 Cod pr. civ. și deci, judecătorii care au judecat cauza în apel după casarea cu trimitere făcută de Curtea de Apel nu erau incompatibili.

Nu este întemeiată nici cea de-a doua critică invocată de recurenți, în sensul că s-a încălcat principiul contradictorialității și al dreptului la apărare, deoarece nu a fost pusă în discuția părților lipsa calității procesuale active a reclamantului.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că pârâții, prin întâmpinarea depusă cu mult înainte de soluționarea dosarului, au invocat și excepția lipsei calității procesuale active cu privire la întreaga cerere de chemare în judecată a reclamanților.

În consecință, nu se poate spune că s-a încălcat principiul contradictorialității și al dreptului la apărare atâta timp cât părțile au avut cunoștință de această excepție ridicată prin întâmpinarea depusă la dosar, pe de o parte, iar pe de altă parte, această excepție care viza lipsa calității procesuale a reclamanților cu privire la întreaga cerere de chemare în judecată include și lipsa calității procesuale a reclamanților cu privire la o parte din masa succesorală dobândită de pe urma defunctei.

Nici cea de-a treia critică invocată de recurenți, în sensul că aceștia aveau calitate procesuală activă deoarece au cumpărat drepturile succesorale pe care vânzătorii le aveau după defunctul -. și de pe urma defunctei, nu este întemeiată.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că recurenții au solicitat să se constate că au cumpărat drepturile succesorale pe care vânzătorii le aveau atât după defunctul -., cât și de pe urma defunctei, prin contractul autentificat sub nr. 2296/16.11.2005.

Este adevărat că, în parte, motivarea instanței este greșită deoarece aceasta a reținut în mod nejustificat că la data vânzării către recurenți, vânzătoarea nu putea să vândă drepturile succesorale atâta timp cât la acea dată nu se deschisese succesiunea autoarei () și nu fusese stabilită vocația succesorală a lui privind succesiunea surorii sale,.

Potrivit art. 651 Cod civil, succesiunile se deschis prin moarte, astfel data deschiderii succesiunii coincide cu data morții celui ce lasă moștenirea.

Din actele dosarului rezultă că () a decedat la 18.02.1992, iar contractul de vânzare cumpărare încheiat între recurenți și s-a autentificat la data de 16.11.2005, deci la data vânzării succesiunea autoarei () era deschisă.

În privința vocației succesorale, instanța, de asemenea, a reținut în mod greșit că la data vânzării dintre recurenții și nu fusese stabilită vocația succesorală a acesteia din urmă privind succesiunea surorii sale, ().

Vocația sau chemarea la succesiune este o condiție pentru a moșteni, iar pentru ca o persoană să aibă un asemenea drept ea trebuie să fie chemată la o moștenire deschisă, fie în virtutea legii, fie în virtutea testamentului lăsat de defunct.

În dreptul nostru, sunt chemate la moștenire, în temeiul legii, și au deci vocație succesorală legală rudele defunctului, potrivit art. 659 Cod civil.

În cazul nostru concret, avea vocație succesorală legală la succesiunea autoarei (), fiind soră cu aceasta, potrivit art. 672 Cod civil.

Împrejurarea că autorul defunct avea un fiu, nu înlătură vocația generală, potențială a surorii sale de a culege moștenirea.

Prin devoluțiunea succesorală legală se selectează dintre persoanele cu vocație succesorală generală, acele persoane care vor culege efectiv moștenirea lăsată de defunct și care vor avea deci o vocație succesorală legală, efectivă, utilă.

În fapt, instanța, prin aceste motivări greșite, a făcut o confuzie între deschiderea succesiunii și deschiderea procedurii succesorale notariale, acestea fiind instituții diferite, cu momente și efecte diferite.

Pe de altă parte, nu este întemeiată nici susținerea instanței de apel că în privința drepturilor succesorale ale autoarei () nu erau îndeplinite condițiile cerute de lege ca vânzătorul să fie proprietarul lucrului vândut, iar obiectul vânzării să fie determinat sau determinabil.

În timpul stării de indiviziune, oricare dintre coindivizari poate să dispună liber, fără acordul celorlalți, de cota ideală de drept asupra bunului determinat sau asupra universalității, acest drept fiind un drept de proprietate individual, absolut și exclusiv al fiecărui coindivizar, transmisibil între vii sau pentru cauză de moarte, iar în caz de înstrăinare, cumpărătorul se substituie în drepturile coindivizarului vânzător.

Vânzătoarea putea să dobândească drepturile succesorale de la sora sa, (), a cărui succesiune s-a deschis în anul 1992 și putea să vândă aceste drepturi în anul 2005, reclamantului.

Din examinarea însă a contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 2296/16.11.2005, rezultă că soluția instanței de apel este temeinică și legală, deoarece instanța de apel atunci când a constatat lipsa calității procesuale active a reclamantului de a dobândi drepturi succesorale de pe urma defunctei (), și-a întemeiat soluția atât pe argumentele expuse mai sus și care sunt greșite, dar și pe următorul argument care este legal.

În acest sens, instanța de apel a făcut o corectă interpretare a contractului autentificat sub nr. 2296/16.11.2005, stabilind în mod corect voința reală a părților privind obiectul contractului și întinderea drepturilor.

Așa cum rezultă din textul acestui contract, voința părților a fost aceea ca să vândă, în nume propriu și ca mandatar al fratelui său, cota parte indiviză din drepturile de coproprietate asupra terenului pe care aceștia le aveau în calitate de moștenitori ai defunctului, -., nu și cota indiviză pe care urma să o moștenească de pe urma defunctei ().

Conținutul contractului precizează în mod expres că terenul ce face obiectul vânzării a fost dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate, în calitate de moștenitori ai autorului -., conform titlului de proprietate nr. 63570/21.11.2002.

Având în vedere aceste considerente rezultă că și acest motiv de recurs nu este întemeiat.

În privința ultimului motiv de recurs și anume acela că instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, adică a atribuit în natură un lot către pârâți, deși aceștia nu au solicitat o astfel de atribuire, se constată că nu este întemeiat, deoarece la împărțirea și formarea loturilor s-a urmat procedura prevăzută de art. 6731Cod pr. civ. dar și art. 741 Cod civil, dându-se, pe cât posibil, părților aceeași cantitate de imobile de aceeași natură și valoare, iar inegalitatea părților date în natură se compensează prin sultă, potrivit art. 742Cod civil.

În consecință, având în vedere aceste considerente, instanța urmează să rețină că motivele invocate sunt neîntemeiate, urmând să respingă recursul, în baza art. 312 alin.1 Cod pr. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții - LA. AV. și - LA. AV. împotriva deciziei civile nr. 219/A din data de 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. jud. -

Tehn.

2 ex./27.01.2010

Președinte:Alexandrina Marica
Judecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 40/2010. Curtea de Apel Craiova