Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 41/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 41
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 12 ianuarie 2010, privind judecarea recursurilor formulate de reclamanta, intervenienții, ( ) și pârâții, împotriva deciziei civile nr. 449 din data de 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă și intimații intervenienți, - la și.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 ianuarie 2010, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, având nevoie de timp pentru deliberări, a amânat pronunțarea pentru data de azi 19 ianuarie 2010.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămasă de la defunctul, decedat la 23.09.2000.
Masa succesorală a autorului se compune din teren intravilan în suprafață de 800 mp, teren extravilan în suprafață de 4 ha și 4495 mp conform titlului de proprietate nr. 598-2174, o casă din cărămidă cu 2 camere, sală și balcon, o anexă din cărămidă cu 2 încăperi și un pătul cu magazie din lemne situate în.
Moștenitori ai autorului sunt reclamanta în calitate de soție supraviețuitoare și cei 3 pârâți, descendenți direcți, rezultați dintr-o căsătorie anterioară.
La 25.01.2007, pârâții, și au formulat întâmpinare și cerere reconvențională.
Sub aspectul întâmpinării s-a solicitat să se constate lipsa calității procesuale active a reclamantei în raport de testamentul încheiat de autor la 27.10.1998 prin care acesta testa toată averea sa descendenților direcți.
S-a mai solicitat să se respingă acțiunea ca neîntemeiată, precizându-se că reclamanta nu a participat alături de autor la dobândirea averii supusă partajului, ea fiind a doua soție a autorului cu care acesta nu a dobândit bunuri.
Sub aspectul cererii reconvenționale s-a solicitat să se constate deschisă succesiunea defunctului la 23.09.2000, iar ca moștenitori pârâții, în calitate de legatari în baza testamentului olograf din 27.10.1998.
Masa succesorală se compune din imobilul casă din cărămidă cu 2 camere, sală, acoperit cu țiglă, anexă gospodărească din cărămidă cu 2 încăperi, un pătul și o magazie, situate în și terenul cuprins în 598-2174.
În motivarea cererii s-a susținut că reclamanta este soția supraviețuitoare din căsătoria subsecventă a autorului, că mama pârâților - a decedat la 29.08.1967, că autorul a primit drept moștenire imobilul casă fără a construi ceva cu vreuna dintre soții.
Înainte de deces, autorul a lăsat un testament olograf scris și datat de el.
La 8.02.2007, mandatara reclamantei a depus la dosar cerere de înscriere în fals, care s-a comunicat apărătorului pârâților și s-a pus în vedere acestuia să depună la dosar testamentul olograf în original.
La 22.02.2007, pârâții au formulat cerere intitulată "completare la reconvențională" prin care au solicitat să se constate că autorul împreună cu prima sa soție au făcut îmbunătățiri la imobilul ce compune masa succesorală și anume, prefirat țigla la casă, tencuit, drișcuit, zugrăvit interior și vopsit exterior casa și să se dispună partajarea acestor îmbunătățiri.
S-a mai solicitat să se constate că pasivul succesoral constând în cheltuieli de înmormântare a fost suportat doar de pârâți și se ridică la 3000 lei, urmând ca el să fie suportat de toți moștenitorii.
La 8.03.2007, reclamanta a formulat o precizare la acțiune prin care a solicitat să se completeze masa succesorală a autorului, în sensul de a se partaja și bunurile menționate în certificatul de moștenitor 315/2004 la punctele I, IV și V și anume, un număr de 646 acțiuni cu numerele de ordine de la - la - cu o valoare totală nominală de 1000 lei fiecare, cota de din suprafața de 9500 mp teren situat în extravilanul comunei, cota de din 3500 mp teren situat în intravilanul comunei.
S-a mai solicitat anularea certificatului de moștenitor întrucât masa succesorală a defunctei nu este corect reținută, în sensul că aceasta nu poate fi cota de din bunurile menționate, casa fiind dobândită de prin moștenire de la părinții săi.
În certificatul de moștenitor, în mod eronat s-a omis ca printre moștenitori să fie trecută și reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare.
Prin aceeași cerere s-a solicitat reducțiunea testamentului olograf din 27.10.1998 întrucât s-a încălcat rezerva succesorală.
În motivarea acțiunii s-a susținut că în urma dezbaterii succesiunii defuncților și s-a eliberat certificatul de moștenitor în care eronat s-a trecut în succesiunea lui cota de din construcții.
Construcțiile sunt moștenite de defunctul de la părinții săi, așa cum susțin și pârâții în cererea reconvențională.
În ședința din 8.03.2007, instanța comparând scrisul de pe înscrisurile prezentate de părți cu scrisul de pe testamentul olograf și având în vedere că reclamanta a susținut că testamentul olograf este scris de autor, a apreciat că testamentul olograf a fost scris în totalitate de autor.
La 22.03.2007, reclamanta a formulat o cerere de complinire prin care a solicitat să se constate că după decesul autorului, prin contribuție exclusivă, a renovat 2 camere și grajd, a construit 2 sobe de teracotă, a cumpărat 2 butelii de aragaz, renovat interior și exterior toată casa, reparat gardul de la stradă, schimbat porțile de la stradă.
Cu privire la pasivul succesoral s-a solicitat să se constate că a suportat alături de pârâți cheltuielile de înmormântare și că defunctul a avut strânse din timpul vieții cele necesare înmormântării.
La aceeași dată, pârâții au formulat întâmpinare la precizarea de acțiune prin care au solicitat introducerea în cauză, în calitate de intervenienți a moștenitorilor lui G care este titular al dreptului de proprietate alături de asupra terenurilor menționate în 593-2174.
S-a mai solicitat să se constate că autorul împreună cu soția sa a achitat o sultă către frații săi pentru bunurile pe care le-a moștenit de la părinți.
Această sultă s-a compus din banii obținuți de soții și din vânzarea unei case care era bun comun.
Așa fiind, cei doi soți au dobândit proprietatea casei ce compune masa partajabilă și se impune ca fiecare dintre ei să aibă din construcții.
Prin aceeași cerere s-a solicitat respingerea cererii pentru reducțiunea testamentului olograf, întrucât reclamanta nu are calitatea impusă de lege pentru a proceda la reducerea acestui testament, el neputând fi redus decât la cererea erezilor rezervatari.
Reținând că G în prezent este decedat, instanța a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia și anume, și, pentru a le fi opozabilă hotărârea.
Prin încheierea de admitere în principiu din 31.05.2007, instanța a admis în principiu și în parte acțiunea, cererea intitulată "completare cerere reconvențională" și cererea de complinire și a respins cererea reconvențională.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctului la 23.09.2000, iar ca moștenitori pe, în calitate de soție supraviețuitoare din căsătoria subsecventă și pârâții și, descendenți direcți și legatari.
S-a constatat că pârâta a renunțat la succesiune prin declarația autentificată sub nr. 2437/2004 la Biroul notarului public din
Masa succesorală a defunctului compusă din o casă din cărămidă cu 2 camere, sală și balcon, o anexă din cărămidă cu 2 încăperi, pătul și magazie, situate în, 646 acțiuni cu numerele de ordine de la - la - cu o valoare nominativă de 1000 lei fiecare, cu un indice de alocare de 15.480, în valoare totală de 1.000.000 lei conform certificatului de acționar - la SC, suprafața de 4 ha și 5300 mp teren în, cu amplasamentele din 598-2174, din suprafața de 1 ha și 3000 mp teren în cu amplasamentele din 593-2174 (restul de fiind stăpânit în indiviziune de moștenitorii lui G) și 2000 lei pasiv succesoral suportat de pârâți s-a dispus a se partaja în cote de 1/8 pentru soția supraviețuitoare iar restul de 7/8 se împarte în 2 cote egale între descendenții legatari și.
S-a dispus reducția testamentului olograf întocmit de autor și anulare certificatului de moștenitor nr. 315/10.09.2004.
Prin aceeași încheiere s-a constatat că reclamanta a adus îmbunătățiri la imobile care au constat în montat zid despărțitor din la una din camerele de la grajd, 2 sobe din cărămidă, reparat gard la stradă și montat porți vechi și s-a dispus ca aceste îmbunătățiri să sporească lotul reclamantei.
S-a dispus ieșirea din indiviziune și efectuarea unei expertize care să evalueze bunurile și să formeze loturile.
Prin sentința civilă nr.2028 din 15.11.2007, pronunțată de Judecătoria Calafat, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta, admisă cererea intitulată "completare la reconvențională" formulată în contradictoriu cu reclamanta și intervenienții și, și cererea de complinire formulată de pârâți.
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâți.
S-a confirmat raportul de expertiză întocmit de în prima variantă, pe cel întocmit de în varianta a treia și pe cel întocmit de în varianta a doua și atribuite loturile conform opiniei experților, astfel:
Lotul nr.1 s-a atribuit lui, fiind compus din 80,75 acțiuni în valoare de 8,08 lei.
Lotul nr. 2 s-a atribuit lui, fiind compus din 282,625 acțiuni în valoare de 28,26 lei.
Lotul nr. 3 s-a atribuit lui, fiind compus din 282,625 acțiuni în valoare de 28,26 lei.
Teren:
Lotul nr. 1 s-a atribuiut lui, fiind compus din 900 mp teren extravilan situat în, tarlaua 61 parcela 49, cu vecini N - A, E - 1/1, S - P, V - 88/1; 5570,9 mp în tarlaua 7, parcela 24 cu vecinii N - C-tin, S -, E -, V - De 20.
Lotul nr. 2 s-a atribuit lui, fiind compus din 199,86 mp teren intravilan în tarlaua 67 parcela 1460 cu vecinii N - DS 1368, S -, E -, V - și; 64,27 mp teren intravilan în tarlaua 67 parcela 1461, cu vecinii N - P 1460, S -, E -, V - P 1462; 122 mp intravilan în tarlaua 67 parcela 1462 cu vecinii N - P 1460, S -, E - P 1461, V -; 874,5 mp intravilan în tarlaua 67 parcela 109/47/1 cu vecinii N -, S - DS 46, E -, V -; 860 mp extravilan în tarlaua 11 parcela 233 cu vecinii N - HC, E -, S - 226, V -; 14577,55 mp în tarlaua 19, parcela 4, cu vecinii N -, S - G, E - DE 70, V -; 950 mp în tarlaua 19, parcela 3 cu vecinii N -, S -, E -, V - DE 67; 5000 mp în tarlaua 14, parcela 147 cu vecinii N -, E - De 44, S -, V - De 48.
Lotul nr. 3 s-a atribuit lui, fiind compus din 386,14 mp în tarlaua 67 parcela 1460 cu vecinii N - DS 1368, S -, E -, V - și; 875,5 mp în tarlaua 67 parcela 109/47/2 cu vecinii N -, E - G, S - DS 46, V - DS 30; 11057,47 mp în tarlaua 19, parcela 4/1 cu vecinii N -, S - G, E -, V - DE 67; 7429,13 mp în tarlaua 7, parcela 24/1 cu vecinii N -, S -, E - DE 22/1, V -; 2900 mp în tarlaua 11 parcela 126 cu vecinii N - 153/1, S - 1/1, E -, V -.
Lotul nr. 4 s-a atribuit moștenitorilor lui G, fiind compus din 6500 mp teren situat astfel: 1750 mp în tarlaua 67 parcela 109/47 și 4750 mp în tarlaua 19 parcela 3/1.
Construcții:
Lotul nr. 1 s-a atribuit lui, fiind compus din casă cu 2 camere, hol și balcon închis cu geam, pivniță, anexă cu 2 camere, grajd, pătul și magazie din lemn și șopron situate în - 18.297, 13 lei, cu vecinii N - drum comunal, S -, E -, V -; îmbunătățirile realizate la imobil de în valoare de 931,79 lei, urmând să plătească sultă reclamantei în sumă de 3218,93 lei și pârâtei în sumă de 8004,99 lei.
Lotul nr. 2 s-a atribuit reclamantei, fiind compus din sultă în sumă de 3218,93 lei pe care o va primi de la.
Lotul nr. 3 s-a atribuit lui, fiind compus din sultă în sumă de 8004,99 lei pe care o va primi de la.
A fost obligată reclamanta la 250 lei către pârâți, reprezentând cheltuieli de înmormântare. Au fost compensate parțial cheltuielile de judecată și obligată pârâta la 67 lei,pe pârâtul la 367 lei cheltuieli de judecată, către reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a avut în vedere cele reținute prin încheierea de admitere în principiu din 31.05.2007 și rapoartele de expertiză efectuate în cauză.
Împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței civile nr.2028/2007, pronunțate de Judecătoria Calafat, au declarat apel reclamanta și pârâții și, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, reclamanta a invocat, pe cale de excepție, prescripția dreptului la acțiune în ceea ce privește capătul de cerere privind suportarea pasivului succesoral și netimbrarea acestuia la valoare, iar pe fond a susținut că suma reținută de prima instanță ca fiind contravaloarea pasivului succesoral nu a fost dovedită, în condițiile în care ea a avut o contribuție însemnată la suportarea cheltuielilor ocazionate de înmormântare și pomenile ulterioare, folosindu-se bani din veniturile comune ei și soțului său.
Apelanta reclamantă a mai criticat sentința atacată sub aspectul reținerii valorii probatorii și valabilității testamentului olograf datat 1998, pe care pârâții l-au prezentat abia după promovarea de către ea a acțiunii de ieșire din indiviziune, având suspiciuni cu privire la autenticitatea testamentului.
În acest sens, apelanta reclamantă a menționat că împotriva înscrisului intitulat "testament" a formulat cerere de înscriere în fals în temeiul disp.art.180 și următoarele pr.civ. solicitând trimiterea înscrisului contestat la Parchet pentru efectuarea de cercetări sub aspectul infracțiunilor de fals și uz de fals.
O ultimă critică formulată de apelanta reclamantă a vizat lotizarea masei succesorale, aceasta susținând că se impunea atribuirea construcției în lotul său, întrucât ea nu are o altă locuință, este o persoană în vârstă și are nevoie necondiționat de spațiul locativ și dependințe.
A mai arătat că expertul tehnic în specialitatea construcții civile a propus instanței de judecată atribuirea către ea a unor părți din spațiul locativ pe care îl oferă construcțiile rămase de pe urma soțului său, dar că prima instanță, în mod netemeinic și nelegal, a atribuit întregul imobil pârâtului, condiții în care acesta, deși are locuință proprietate personală în municipiul C, ar rămâne să beneficieze și de îmbunătățirile, investițiile și reparațiile necesare și urgente pe care le-a făcut singură după decesul soțului său.
Față de motivele invocate, apelanta reclamantă a solicitat ca, în urma rejudecării cauzei cu suplimentarea probatoriului, să se dispună schimbarea -ului în sensul respingerii cererii reconvenționale formulate de pârâții și.
În motivarea apelului lor, pârâții și au arătat că au solicitat primei instanțe să constate că în masa partajabilă intră doar cota de din construcții și terenul aferent acestora, dat fiind că autorul, împreună cu mama lor, și-au vândut casa bun comun pentru a achita sulta datorată fraților lui, ca urmare a partajării bunurilor moștenite de la părinții acestora, dar că prima instanță în mod netemeinic le-a respins această cerere, în ciuda faptului că la dosar existau probe în acest sens, situație atestată inclusiv de arhivele primăriei.
Au mai susținut că prima instanță a respins în mod greșit și solicitarea lor de a se ține cont de faptul că terenul aflat în indiviziune cu moștenitorii lui G este deja partajat în ceea ce privește folosința sa, solicitând menținerea acestei împărțiri ce reflectă voința bunicilor lor.
La primul termen de judecată în apel, pârâții și-au completat motivele de apel, susținând în plus că se impunea ca la masa succesorală să fie inclusă numai cota de din casa de locuit, terenul aferent acesteia, precum și din terenul extravilan din nr.598-2174/09.11.1999, eliberat pe numele, întrucât acesta a fost dobândit în timpul căsătoriei cu mama lor, ce a avut terenul ca zestre pe care l-a trecut la rolul tatălui lor, că instanța de fond a reținut greșit că reclamanta ar fi adus îmbunătățiri la imobilul succesoral și că evaluarea terenurilor este eronată, făcând abstracție de valoarea de circulație a terenurilor în extravilan.
La dosar, au depus întâmpinări în apel pârâții G, și, prin care au arătat că sunt de acord cu admiterea apelului declarat de pârâții și, în ceea ce privește modalitatea de împărțire a terenurilor din nr.593-2174/09.11.1998, cu luarea în considerare la formare loturilor a posesiei și nefragmentarea terenurilor, în sensul că terenul din 67, 109/47 în suprafață de 3.500. să rămână în lotul pârâților și, iar terenul de 5.700. din 11, 3 să fie trecut în lotul lor, fără modificării sub aspectul recalculării loturilor valorice.
Prin decizia civilă nr. 449 din 15.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a respins apelul declarat de și împotriva sentinței civile nr. 2028 din 15.11.2007 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, (), G,.
S-a admis apelul declarat de reclamanta, s-a schimbat în parte IAP- ul din 31.05.2007 și sentința civilă atacate, în sensul că s-a admis în parte cererea reconvențională astfel cum a fost completată.
S-a respins capătul de cerere reconvențională privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de înmormântare ca prescris.
Au fost menținute restul dispozițiilor P și sentinței civile atacate și s-a luat act că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, s-au avut în vedere probele administrate, iar în privința criticii din completarea motivelor de apel referitoare la includerea la masa partajabilă în cotă de a terenului extravilan din nr. 598 - 2174/9.11.1998, s-a reținut că aceasta reprezintă o cerere nouă în apel, care este inadmisibilă în raport de art. 294 alin. 1 Cod pr.civ.
În ceea ce privește modul de partajare a terenurilor, s-a reținut că pârâții nu au precizat nici la prima instanță și nici în apel modul în care pretind că a fost partajată folosința terenurilor de către moștenitorii lui
S-a reținut că solicitarea pretențiilor cu privire la suportarea cheltuielilor de înmormântare a fost formulată peste termenul general de prescripție prevăzut de art. 3 din Decretul 167/1958, apreciind ca fiind întemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de apelanta reclamantă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta, pârâții și și intervenienții, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs formulate de pârâții și s-a invocat nelegalitatea hotărârii în raport de prvedederile art. 304 pct. 7 și 9 Cod pr.civ. susținându-se pe de o parte că modalitatea de lotizare a terenului extravilan dispusă de instanță nu respectă posesia terenului, iar pe de altă parte că în mod greșit s-a reținut prescripția dreptului pârâților de a solicita cheltuielile de înmormântare, ca pasiv succesoral, apreciindu-se că s-au aplicat greșit normele ce reglementează devoluțiunea legală, dezbaterea unei succesiuni vizând atât activul cât și pasivul.
În motivele de recurs formulate de intervenienții, și, s-a criticat decizia în privința modalității de împărțire a terenului înscris în titlul de proprietate nr. 593-2174/1998, susținându-se că nu s-a respectat posesia actuală exercitată de părți, cu toate că apelanții intimați și au solicitat în apel atribuirea terenului conform posesiei.
Recursul s-a întemeiat pe dispoz. art. 304 pct. 7 și 9 Cod pr. civ.
Recursul declarat de reclamanta nu a fost motivat, motiv pentru care, în ședința publică de la 12 ianuarie 2010, instanța din oficiu a pus în discuție nemotivarea acestui recurs, în raport de art. 306 alin. 1 Cod pr.civ.
Recursurile declarate de pârâții și și de intervenienții, și ( ) sunt nefondate.
Examinând cu prioritate motivul de recurs formulat de pârâți privind excepția prescripției dreptului la acțiune, referitor la plata cheltuielilor de înmormântare, în raport de art. 137 Cod pr.civ. se constată că hotărârea atacată s-a pronunțat cu aplicarea corectă a legii.
Cererile privind lichidarea pretențiilor referitoare la cheltuielile de înmormântare și respectarea tradițiilor religioase ce compun pasivul succesoral sunt prescriptibile în termenul general de prescripție atât în situațiile în care sunt formulate în cadrul acțiunii de ieșire din indiviziune, cât și atunci când sunt formulate pe cale separată.
În acest sens a fost pronunțată și decizia nr. 6/19.ian. 2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 321 din 14.05.1999, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii, decizie obligatorie în raport de art. 329 alin. 3 Cod pr.civ. în privința dezlegării acestei probleme de drept.
Moștenitorii universali sau cu titlu universal sunt cei care răspund pentru datoriile succesiunii, iar acestea se împart de drept, chiar din ziua deschiderii succesiunii, proporțional cu partea de moștenire primită, fără a se deosebi după cum se bucură sau nu de sezină. Această regulă se aplică atât în cazul acceptării și simple a moștenirii, cât și în cazul acceptării sub beneficiu de inventar, desigur, în acesta din urmă, întrucât nu are loc confuziunea de patrimonii, răspunderea limitându-se la cota-parte ce îi revine din moștenire.
moștenirii, născute după decesul celui care lasă moștenirea, sunt asimilate datoriilor moștenirii (art. 893 și 896 din Codul civil) și, în consecință, ele se suportă de către moștenitori în condițiile arătate.
Prin moștenire se transmit nu numai drepturile celui care lasă moștenirea, ci și obligațiile și sarcinile succesiunii, astfel încât, în cadrul acțiunii complexe de ieșire din indiviziune se soluționează, fiind conexe, toate pretențiile reciproce dintre moștenitori, inclusiv cele legate de lichidarea pasivului.
Împrejurarea că lichidarea pasivului succesoral are loc concomitent cu soluționarea acțiunii de ieșire din indiviziune, care este imprescriptibilă extinctiv, nu poate conduce la concluzia că, pe cale de consecință, cererea de împărțire între moștenitori a cheltuielilor de înmormântare urmează să aibă același caracter, dat fiind faptul că natura celor două tipuri de acțiuni este distinctă, ca urmare a caracterului diferit al drepturilor ce se urmărește a fi valorificate prin fiecare dintre ele.
În materie patrimonială, regula este prescriptibilitatea acțiunilor în justiție, iar excepția de la aceasta nu se poate face decât printr-o dispoziție expresă derogatorie a legii.
Or, nici în Codul civil, nici în Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă și nici în vreun alt act normativ nu există vreo prevedere în acest sens, astfel că, având în vedere natura patrimonială a dreptului, rezultă că acțiunile referitoare la cheltuielile de înmormântare, ca sarcini ale moștenirii, au un caracter personal și sunt prescriptibile.
Acțiunea în legătură cu cheltuielile de înmormântare și cele ocazionate de parastase și obiceiuri practicate ulterior în memoria defunctului are un caracter personal, deoarece urmărește valorificarea unui drept de creanță, fiind aplicabile dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958, republicat, cererea fiind supusă termenului general de prescripție de 3 ani.
O atare acțiune este prescriptibilă în termenul arătat, indiferent dacă pretenția se valorifică în cadrul partajului sau pe cale separată, deoarece instituția prescripției are în vedere natura dreptului și nu cadrul procesual în care acesta se valorifică.
Așadar, decizia atacată s-a pronunțat cu aplicarea corectă a prevederilor art. 3 din Decretul 167/1958 privind prescripția dreptului la acțiune, fiind astfel nefondate aceste critici din recursul formulat de pârâți.
Sunt nefondate și motivele de recurs formulate de pârâți și intervenienți referitoare la modalitatea de partajare a terenului extravilan, în raport de criteriul posesiei exercitate de părți.
Instanța de apel a menținut sentința instanței de fond privind partajarea terenului extravilan reținut la masa partajabilă, reținând întemeiat că apelanții nu au precizat la fond sau în apel modul în care solicită a fi partajate terenurile de către moștenitori, în raport de posesia exercitată de către aceștia, pentru a da posibilitatea instanței de apel să poată verifica dacă a fost respectat criteriul posesiei la pronunțarea sentinței.
Mai mult, în calea de atac a apelului nu s-a solicitat suplimentarea probei cu expertiza tehnică, în sensul atribuirii în loturile părților a terenului extravilan, în raport de posesia exercitată de părți, neavând relevanță invocarea de către intimați în apel a unei variante de lotizare, în condițiile în care intimații nu au declarat apel împotriva sentinței pronunțată de judecătorie.
Față de considerentele expuse, constatând că nu s-a făcut dovada incidenței în cauză a dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 Cod pr.civ. invocate în recurs, în sensul existenței unor motive contradictorii în cuprinsul hotărârii atacate sau în sensul pronunțării hotărârii cu aplicarea greșită a legii, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr.civ. se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâți și intervenienți.
În baza art. 306 Cod pr.civ. constatând că recursul declarat de reclamanta nu a fost motivat, neexistând motive de ordine publică, ce ar putea fi puse, din oficiu, în discuția părților, urmează a se constata nul acest recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de recurenții intervenienți, ( ) și recurenții pârâții și împotriva deciziei civile nr. 449 din data de 15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, intimații intervenienți, și reclamanta.
Constată nul recursul formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 449 din data de 15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./2.02.2010
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
