Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 433/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.433
Ședința publică din data de 14 mai 2009
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Eliza
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâtul, domiciliat în comuna Mari, sat, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr.722 pronunțată la 18 decembrie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, ambii domiciliați în comuna Mari, sat, Cod poștal -, Județ P și, domiciliat în P,-,. 48,. 28, Cod poștal -, Județ
Recurs timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și cu 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-pârât reprezentat de avocat din cadrul Baroului P, intimații-reclamanți, personal și în calitate de procurator, potrivit procurii autentificată sub nr.7174/30.11.2001 de Biroul Notarului Public pentru, personal și prin procurator potrivit procurii autentificată sub nr. 6567/15.11.2004 de Biroul Notarului Public -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile, având cuvântul prin apărători, declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul pârât, susține oral motivele de recurs, arătând că decizia atacată este nelegală, fiind afectată de nulitățile prevăzute de dispozițiile art.304 pct.7 și pct.9 cod pr.civilă.
Astfel, arată că prin admiterea apelului și pronunțarea directă a deciziei, au fost încălcate dispozițiile art.6736și art.2923cod pr.civilă, deoarece prin soluția instanței se constată că terenul de 1100 mp este cuprins în două loturi, că un teren are alt amplasament, un alt teren, cel de 1500 mp, este exclus cu totul din masa de partaj, pe motiv că nu ar exista în titlu, iar ca urmare acestor modificări este clar că se modifică atât valoarea loturilor atribuite părților, cât și valoarea totală a masei de partaj.
În acest mod instanța trebuia să dispună modificarea IAP-ului și efectuarea unor noi expertize sau o completare a vechii expertize care să stabilească valoarea masei, a drepturilor și efectuarea unor noi variante de partaj.
Pentru acest motiv solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare.
De asemenea, arată că nu s-au avut în vedere, la formarea loturilor, de părerea recurentului, excluzându-se cu totul dorința și drepturile acestor, încălcându-se astfel și dispozițiile art.6739code pr.civilă.
Solicită admiterea recursului pentru toate motivele menționate în cererea de recurs, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimatul reclamant, având cuvântul personal și în calitatea de procurator pentru intimatele reclamante, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei tribunalului ca legală și temeinică. Depune la dosar concluzii scrise, cu cheltuieli de judecată, reprezentând valoarea procurii.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr-, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâtul e, solicitând instanței să dispună partajarea averii succesorale ramasă de pe urma defuncților, decedat în luna martie 1982 și, decedată în luna noiembrie 2002.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că autorii lor au dobândit, prin reconstituire, mai multe suprafețe de teren pe raza localității Mari, însă pârâtul nu le permite folosința acestora.
Pârâtul eaf ormulat întâmpinare prin care a arătat că, în principiu, este de acord cu partajarea averii succesorale, urmând ca terenurile să fie atribuite astfel cum au fost posedate, iar pe calea cererii reconventionale a solicitat partajarea averii ramasă de pe urma defunctei, avere ce se compune dintr-un apartament format din 3 camere, hol și verandă, situat în com. Mari, sat, nr.556 și un teren în suprafață de 1.132mp, situat în intravilanul localității.
La termenul de judecată din data de 19.12.2005, reclamantul, în nume propriu și în calitate de procurator al celorlalte reclamante, a completat cererea principală în sensul de a fi incluse la masa de partaj mai multe bunuri, expres mentionate în cerere, apartamentul A,precum și suprafața de 703 mp teren intravilan, dar și obligarea pârâtului să suporte pasivul succesoral în sumă de 1.000 lei,în funcție de cota sa de mostenire, reprezentând cheltuielile de înmormântare și pomenile ulterioare făcute pentru defunctă.
În urma probelor administrate în cauza la solicitarea partilor cu inscrisuri, interogatorii și martori, Judecătoria Ploieștia pronunțat, la data de 4.04.2007, încheierea interlocutorie prin care a admis în parte, în principiu, atât cererea principală precizată, cât și cererea reconvențională, constatând că de pe urma defuncților, decedat la data de 1.03.1982 și, decedată
la data de 8.11.2002, au rămas că moștenitori părțile din prezenta cauză, în calitate de descendenți, fiecare având o cotă de, iar masa succesorală este compusă din terenuri în suprafață totală de 6,2243 ha, situate pe raza com. Mari, sat, jud.P, potrivit titlului de proprietate nr.56132/21.02.2002 eliberat pe numele defunctului, teren-pădure în suprafață de 1 ha, reconstituit pe numele moștenitorilor conform titlului de proprietate nr.57/2002, apartamentul A, situat în com. Mari, sat, compus din 3 camere, verandă și hol, precum și 6 butuci de vie.
În privința celorlalte bunuri solicitate de reclamanți a fi aduse la masa de partaj, prima instanță a constatat că acestea s-au depreciat de-a lungul timpului, iar în prezent nu mai exită faptic.
Referitor la pasivul succesoral, instanța de fond a apreciat că, în cauză, nu s-a probat efectuarea unor asemenea cheltuieli, astfel că nu au fost reținute, iar în ceea ce privește cererea reconvențională, s-a constatat că, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2203/2002, defuncta a înstrăinat în timpul vieții suprafața de teren de 1132 mp numitului, ceea ce înseamnă că acesta nu s-a mai aflat în patrimoniul său la momentul deschiderii succesiunii.
Prin sentința nr.3714/16.04.2008, Judecătoria Ploieștia admis în parte, în fond cererea principală precizată și cererea reconvențională și a dispus partajarea averilor succesorale conform încheierii interlocutorii din data de 4.04.2007 și a variantei unice din raportul de expertiză lotizare-completare, având în vedere drepturile părților,opțiunile acestora și posesia bunurilor.
Impotriva încheierii interlocutorii și a sentinței instanței de fond a declarat apel pârâtul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că la masa succesorală au fost reținute și terenurile primite de acesta de la părinții săi printr-un partaj de ascendent din anul 1962, ce a fost consfințit printr-un înscris, respectiv mențiunea făcută pe verso-ul cererii de înscriere în Curtea de APEL PLOIEȘTI, în sensul că părinții săi i-au dat în proprietate terenuri în suprafață de 3,12 ha cu care, de altfel, s-a și înscris în cooperativă.
A mai arătat pârâtul că aceste terenuri nu se mai aflau în patrimoniul defunctei la data decesului și nu trebuia reținute la masa de partaj, existand unele probleme și în privinta amplasamentelor și a suprafețelor terenurilor, care nu corespund cu cele din acte.
O altă critică a fost aceea a respingerii în mod greșit a obiecțiunilor formulate cu privire la rapoartele de expertiză, fiind încalcate disp.art.208 pr.civ. referitoare la obligativitatea citării părților, fapt ce atrage nulitatea acestora și refacerea lor.
În ceea ce privește raportul de expertiză tehnică-lotizare, pârâtul a invederat că acesta a fost întocmit doar conform dorinței reclamanților și prin ignorarea totală a opțiunii sale, fiind cotestat sub aspectul nulității, instanța greșind atunci când a atribuit atât lui, cât și reclamantei, terenul în suprafață de 1100 mp situat în 85//39, în valoare de 16.500 lei, prin aceasta creându-se evidente probleme juridice.
La rândul său, reclamanta a declarat apel împotriva sentinței civile nr.3714/6.04.2008, arătând că, cu ocazia redactării, s-au făcut trei
greșeli materiale, respectiv terenul în suprafață de 1400 mp din T 84,A 393/10 nu există nici în titlul de proprietate nr.56132/2 și nici în varianta a II-a din raportul de expertiză-lotizare, terenul în suprafață de 1500 mp din T 78 545/20 de asemenea nu există în titlul de proprietate, având o altă notație, iar terenul în suprafață de 1.100 mp din T 85 551/39, în valoare de 16.500 lei, a fost atribuit și pârâtului, cu toate că în raportul de expertiză tehnică omologat de către instanță este trecut doar în lotul reclamantei.
La termenul de judecată din data de 11 decembrie 2008, reclamanta a depus o completare a motivelor de apel prin care a arătat că instanța de fond a omis să se pronunțe în legătură cu renunțarea reclamantei la plata sultei în valoare de 34.304,25 lei ce urma a fi achitată de către ceilalți pârâți.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr-.
Prim decizia nr. 722 pronunțată la 18 decembrie 2008, Tribunalul Prahovaa respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul și a admis apelul declarat de și a schimbat în parte sentința, în sensul că a exclus din lotul apelantului-pârât terenul în suprafață de 1.100 mp, situat în /39, în valoare de 16.500 lei, care, conform raportului de expertiză în varianta omologată de instanță a fost atribuit apelantei; de asemenea, a exclus din lotul apelantei terenul de 1.500 mp, situat în T 78 545/20, menționat în dispozitiv, teren ce nu figurează nici în titlul de proprietate nr. 56.132/21.02.2002 și nici în varianta omologată de instanță, iar cu privire la terenul atribuit în lotul apelantei, în suprafață de 1.400 mp, s-a constatat că este situat în T 84 545/20, conform raportului de expertiză în varianta omologată de instanță, și nu în A 393/10, cum greșit s-a menționat în dispozitivul sentinței.
În ceea ce privește apelul declarat de reclamanta, tribunalul a reținut că terenul în suprafață de 1100 mp, situat în /39, în valoare de 16.500 lei, având categoria de folosință "vii" conform titlului de proprietate nr.56132/21.02.2002, a fost atribuit în lotul apelantei-reclamante, însă, din eroare, cu ocazia redactării dispozitivului sentinței, a fost inclus și în lotul apelantului-pârât, motiv pentru care urmează a fi exclus din lotul acestuia din urmă.
De asemenea, s-a apreciat că este întemeiată și critica referitoare la terenul în suprafață de 1500 mp, pretins a fi situat în T 78 545/20, în valoare de 21.000 lei, atribuit prin sentința atacată în lotul apelantei-pârâte, în sensul că acesta nu este menționat printre suprafețele de teren din extravilan ori intravilan reconstituite prin titlul de proprietate sus-menționat și nici în varianta unică din raportul de expertiză omologat de prima instanță, astfel încât, urmează a fi exclus din lotul acesteia, câtă vreme nu s-a făcut dovada că ar fi exista în patrimoniul defuncților la data decesului acestora.
Referitor la terenul în suprafață de 1.400 mp, în valoare de 21.000 lei, atribuit în lotul aceleiași apelante-reclamante, tribunalul a constatat că tot dintr-o eroare de dactilografiere, cu ocazia redactării dispozitivului sentinței, a fost menționat ca fiind situat în T 84 393/10, când, în realitate, acesta este situat, conform titlului de proprietate nr.56132/2002, în T 84 545/20, având categoria de folosință "livezi"
amplasament reținut și în varianta în baza căreia s-a dispus partajarea averilor succesorale rămase de pe urma celor doi defuncți, valoarea fiind cea arătată, iar nu 16.500 lei cum greșit s-a menționat.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâtul, tribunalul a reținut următoarele:
Referitor la critica în sensul că în mod greșit instanța de fond ar fi reținut la masa de partaj și terenurile pe care acesta le primise de la părinții săi pe calea unui partaj de ascendent încă din anul 1962, respectiv suprafața de 3,12 ha, tribunalul a apreciat că nu poate fi reținută câtă vreme împărțeala de ascendent reglementată de art.794 Cod civil, este actul juridic între vii sau pentru cauză de moarte, prin care un ascendent împarte bunurile care îi aparțin între descendenții săi.
Ca o caracterizare generală a condițiilor de formă ale împărțelii de ascendent, art. 795 cod civil prevede că aceasta se poate realiza numai cu respectarea formelor instituite pentru donații sau testamente.Aceasta înseamnă că împărțeala de ascendent pe calea donației, trebuie făcută în formă autentică și să fie acceptată de către descendenții-donatari, iar cea făcută pe calea testamentului trebuie să îmbrace una din formele testamentare reglementate de lege.
S-a arătat că, în speță, din înscrisul sub semnătură privată intitulat " de donație", încheiat la data de 4.03.2000, a donat fiului său și nepotului său teren arabil în suprafață de 1,375 ha, suprafața de 0,50 ha pădure și 0,11 ha teren-loc de casă, urmând ca actul de donație în formă autentică să se întocmească după eliberarea titlului de proprietate.
Totodată, s-a arătat că deși înscrisul sus-menționat a fost semnat de donatoare, de cei doi donatari, dar și de către apelantul-pârât, care a menționat că este de acord cu operațiunea juridică intervenită între părțile arătate, nu au fost respectate dispozițiile art.813 Cod civil, referitoare la forma autentică, fapt ce atrage nulitatea absolută a donației.
De asemenea, s-a apreciat că nici cererea adresată primarului comunei Mari la data de 21.11.2002, prin care, pentru a pune capăt disensiunilor existente între moștenitorii defunctului său soț, a dispus împărțirea terenurilor pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate (apelantul-pârât primind teren arabil în suprafață de 1,37 ha, 0,20 ha pădure și 0,07 ha teren-loc de casă) nu îndeplinește condițiile, normele și regulile prescrise pentru donații între vii.
Împrejurarea că apelantul-pârât figurează înscris în, vol. I /cerere nr.50/27.02.1962 cu o suprafață de teren de 3,12 ha, fapt ce rezultă din adeverința nr.1225/2006 eliberată de Primăria com. Mari, suprafață înscrisă și în cererea de adeziune a acestuia în fosta agricolă de producție, nu este de natură a conduce la concluzia că acest teren a fost primit pe calea unui partaj de ascendent de la defuncții săi părinți câtă vreme această pretinsă operațiune juridică nu s-a efectuat cu îndeplinirea formelor și condițiilor stabilite de lege.
Susținerea apelantului în sensul că rapoartele de expertiză efectuate în cauză ar fi lovite de nulitate, întrucât nu s-ar fi procedat la citarea părților, nu a fost reținută de tribunal, arătându-se că la fila 283 dosar fond se află dovada convocării tuturor părților la expertiza tehnică topometrică ing., în
lucrarea inițială ce a avut că obiect identificarea, măsurarea și evidențierea pe schița de plan a terenurilor-bunuri succesorale, făcându-se mențiunea participării părților.
S-a mai arătat că aceeași situație se regăsește și în cazul raportului de expertiză de specialitate construcții civile și industriale ce a avut că obiect evaluarea apartamentului "A" situat în satul, în cuprinsul căruia s-a făcut mențiunea prezenței, la data și ora convocării, a reclamantului și a apelantului-pârât, astfel că, au fost respectate dispozițiile art.208 pr.civ. referitoare la citarea părților prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Cât privește respingerea de către prima instanță a obiecțiunilor formulate de apelant la rapoartele de expertiză și pretinsa omologare a variantei întocmită conform dorinței reclamantei, s-a reținut că măsura a fost justificată de calitatea lucrărilor care, prin conținutul lor, au răspuns punctual obiectivelor stabilite de instanță, urmând a fi reținută și împrejurarea că apelantul a beneficiat de asistență juridică calificată prin prezența a doi avocați.
Tribunalul a apreciat întemeiată critica privind greșita atribuire a terenului în suprafață de 1.100 mp, situat în 85 A 551/39, în valoare de 16.500 lei respectiva eroare fiind îndreptată prin admiterea apelului declarat de reclamanta.
Referitor la completarea motivelor de apel, prin care s-a învederat că în mod greșit prima instanță nu ar fi luat act de declarația intimatei-reclamante privind renunțarea la încasarea sultei de 34.305,25 lei de la ceilalți pârâți, tribunalul considerat că aceasta ar fi echivalat cu o renunțare la un drept, care nu poate fi făcută decât în anumite condiții, respectiv personal, partea urmând a fi legitimată cu actul de identitate.Faptul că în practicaua sentinței s-a luat act de această susținere a intimatei, nu este de natură a produce efecte juridice.
Împotriva deciziei Tribunalului Prahovaa declarat recurs pârâtul, arătând că aceasta este nelegală, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct.7 și 9.pr.civilă.
Astfel, se consideră că în mod greșit instanța de apel, fără a pronunța o modificare a IAP-ului și fără să dispună efectuarea unei expertize noi, sau o completare a vechii expertize, a constatat în mod direct, prin decizie, că un teren de 1.100 mp este cuprins în două loturi, unul are alt amplasament, iar cel de 1.500 mp este exclus cu totul din masa de partaj.
Apreciază recurentul că terenul de 1.100 mp putea fi scos din lotul intimatei și nu al recurentului.
De asemenea, se consideră că la formarea loturilor nu au fost respectate dispozițiile art. 6739pr.civilă, câtă vreme s-a dovedit că o parte din terenuri au fost stăpânite permanent, din 1962, de către recurent, efectuând pe acesta o serie de lucrări, plantații și îmbunătățiri, astfel că, era normal să-i fie atribuite în lot.
Se apreciază că terenurile puteau fi împărțite pe categorii de folosință și deși au fost formulate obiecțiuni la rapoartele de expertiză, nu au fost respectate dorința și drepturile recurentului.
Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate, raportat la actele și lucrările dosarului și textele legale incidente în cauză, Curtea
de Apel constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În ceea ce privește primul motiv de recurs, referitor la greșita constatare a instanței de apel a unor schimbări în componența loturilor, fără modificarea IAP-ului și a expertizelor, Curtea de Apel constată că tribunalul nu a făcut altceva decât să reia în mod corect mențiunile raportului de expertiză-lotizare, ce fusese omologat de către judecătorie fără modificări, dar care la transcrierea în cadrul dispozitivului săvârșise o eroare materială.
În acest sens se reține că, deși instanța de fond a omologat în totalitate, fără a dispune efectuarea vreunei modificări a variantei consemnate în raportul de expertiză-completare întocmit de expert, (fila 354 dosar), cu toate acestea, cu ocazia dactilografierii dispozitivului sentinței, au fost strecurate câteva erori materiale, care, de altfel, puteau fi îndreptate și pe calea unei încheieri, conform art. 281.pr.civilă.
Astfel, terenul de 1.100 mp din T 85 A 55l/39 în valoare de 16.500 lei, deși se afla doar în lotul lui, a fost reluat și în lotul lui, fără ca valoarea acestuia să fie adăugată bunurilor primite de acesta, ea fiind transcrisă corect din raportul de expertiză.
De asemenea, terenul de 1.400 mp din T 84 A 545/20 în valoare de 21.000 lei din lotul lui a fost transcris ca fiind în T 84 A 393/10, cu valoare de 16.515 lei, fără ca valoarea lotului acesteia să fie afectată, întrucât a fost copiată corect, fiind de 303.940,25 lei.
O a treia eroare materială strecurată cu ocazia transcrierii dispozitivului a fost aceea că tot în lotul lui a apărut încă o suprafață de 1.500 mp care nu figura în raportul de expertiză, în titlul de proprietate și nici nu fusese reținută în IAP.
Ca atare, instanța de apel nu a făcut altceva decât să îndrepte erorile strecurate în sentință, astfel încât să fie reprodus, cu acuratețe, conținutul raportului de expertiză ce fusese omologat de către instanță.
Pentru aceste motive, se constată că nu se impunea modificarea IAP-ului judecătoriei, câtă vreme componența masei succesorale reținută în aceasta și preluată în raportul de expertiză lotizare (completare, varianta II, fila 354), fusese stabilită în mod corect.
Având în vedere că terenul de 1.100 mp nu fusese inclus în lotul recurentului, ci al reclamantei, instanța de apel nu putea proceda la atribuirea lui către pârâtul, fără recalcularea valorii loturilor sau sultelor datorate.
Ca atare, nu au fost încălcate dispozițiile art. 6736și art. 2293pr.civilă, astfel cum pretinde recurentul, tribunalul efectuând o completă motivare a soluției sale cu privire la acest aspect, motiv pentru care, decizia nu este afectată de nelegalitatea prevăzută de art. 304 pct. 7 și 9 pr.civilă.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, referitor la încălcarea dispozițiilor art. 6739pr.civilă cu ocazia formării loturilor, Curtea de Apel constată că instanțele anterioare au ales în mod just varianta de lotizare în care au dispus ieșirea din indiviziune a părților, în concordanță cu criteriile de atribuire prevăzute de lege.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât, din lecturarea încheierii din data de 9.04.2008 a Judecătoriei Ploiești (fila 381, verso), rezultă că recurentul-pârât, prin apărător, a solicitat omologarea variantei a II-a din raportul de expertiză completare, tocmai varianta aleasă de către instanță.
De altfel, așa cum a solicitat, a primit în lotul său atât locuința, cât și teren cu categoria curți-construcții, precum și terenuri din categoria arabil și pădure.
Faptul că împotriva voinței celorlalți moștenitori (astfel cum rezultă din probatoriile administrate) recurentul a stăpânit o suprafață mult mai mare de teren, nu poate conduce la atribuirea în natură a unui număr covârșitor de bunuri ale masei partajabile, întrucât ar fi încălcate în acest mod atât dispozițiile art. 741 Cod civil, cât și art. 6739pr.civilă, referitor la atribuirea bunurilor, raportat la mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecărui copartajant.
Față de aceste aspecte, de modalitatea de întocmire a rapoartelor de expertiză, se constată că în mod corect au fost respinse obiecțiunile pârâtului la rapoartele efectuate, iar modalitatea de lotizare aleasă corespunde criteriilor prevăzute de lege, inclusiv prin acordarea, pe cât posibil, în fiecare lot, a unor terenuri de aceeași categorie, ținându-se seama de drepturile tuturor părților implicate, și nu numai de ale recurentului.
Pe cale de consecință, observând că hotărârile anterioare, raportat la motivele invocate, nu sunt afectate de nelegalitate, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 304 pr.civilă, referitoare la modificarea hotărârilor în calea de atac a recursului, Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul, în baza art. 312 alin. 1 pr.civilă.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 274 pr.civilă, va fi respinsă cererea intimatului de acordare a cheltuielilor de judecată, câtă vreme acesta nu a depus dovada efectuării acestora, în acest sens constatând că cele două procuri depuse de acesta la dosar, al căror onorariu notarial îl solicită, sunt procuri generale de reprezentare în fața tuturor instanțelor judecătorești, organelor administrative și financiare, nefiind date special pentru prezentul dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâtul, domiciliat în comuna Mari, sat, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr.722 pronunțată la 18 decembrie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, ambii domiciliați în comuna Mari, sat, Cod poștal -, Județ P și, domiciliat în P,-,. 48,. 28, Cod poștal -, Județ
Respinge cererea intimatului de acordare a cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Eliza
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored. PJ
2 ex/2.06.2009
10378/2005 Judecătoria Ploiești
a- Tribunalul Prahova
, R
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Eliza
