Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 448/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 448
Ședința publică din data de 20 mai 2009
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 3: Eliza
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul domiciliat în com., sat Moara - jud. P împotriva deciziei nr. 687 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în P,-.A,.22.B,.A,.3 jud. P și pârâții și - domiciliate în com. -Scăieni, Cartier Balaca,- jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: recurentul pârât reprezentat de avocat din Baroul Prahova în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 12 dosar, intimata pârâtă personal și asistată de avocat din Baroul Prahova în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 13 dosar, intimata pârâtă - reprezentată de același avocat, lipsind intimatul reclamant.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul a fost timbrat cu 10,00 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr. -/5 mai 2009 aflată la fila 14 dosar și timbru judiciar de 0,15 lei.
Avocat pentru recurentul pârât și avocat pentru intimatele pârâte, având pe rând cuvântul, arată că nu au alte cereri și solicită cuvântul în fond.
Instanța constată cauza în stare de judecată i acordă cuvântul în fond.
Avocat pentru recurentul pârât, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, arătând în esență că prin cererea de apel a solicitat omologarea variantei a II-a din raportul de expertiză topo întocmit de expertul, variantă care ar fi fost echitabilă pentru toate părțile din proces. Prin această variantă de lotizare, au fost favorizate toate părțile din proces, mai puțin recurentul, deoarece i-a fost atribuită în proprietate suprafața de teren care are o valoare mai mică decât a celorlalte suprafețe.
Solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat și omologarea variantei a II-a din raportul de expertiză topo. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimatele pârâte și - invocă excepția de nulitate a recursului declarat de recurentul pârât, având în vedere că motivele invocate nu se încadrează în motivele prevăzute de disp. art. 304 Cod procedură civilă.
Pe fond, solicită a se constata că instanțele au făcut o corectă aplicare a disp. Art. 741 Cod civil, atribuind suprafețe egale și de valoare egală părților.
Solicită totodată a se avea în vedere că recurentul nu a formulat obiecțiuni nici la instanța de fond cu privire la evaluarea terenurilor și nici nu a avut formulate motive de apel cu privire la valoarea terenurilor. Depune concluzii scrise la dosar.
Solicită respingerea recursului ca nefundat. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru recurentul pârât, cu privire la excepția nulității recursului invocată de intimate prin apărător, solicită respingerea excepției motivele formulate fiind încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, si -, solicitand instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma autorilor părților -decedat la data de 10.11.2002 și -decedată la data de 13.12.2005, și exceptarea de la masa de partaj a îmbunătățirilor pretins efectuate de către reclamant la imobilul succesoral, precum și obligarea pârâților la suportarea pasivului succesoral, corespunzător cotelor ce li se cuvin din succesiune.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că autorii părților și, au lăsat ca moștenitori părțile din prezenta cauză, indicand componența masei succesorale și pretinsele îmbunătățiri efectuate la imobilul succesoral, solicitând totodată și obligarea pârâților la suportarea pasivului succesoral corespunzător cotelor ce li se cuvin din succesiune.
Ulterior, reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat să se constate că sunt bunurile sale proprii și alte lucrări efectuate la imobilul succesoral.
Pârâtele și - au formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care au arătat că reclamantul a locuit în imobilul părinților săi încă de acum 15 ani și că lucrările pe care acesta solicita să fie excluse de la partaj nu sunt decât lucrări de întreținere ale imobilului de care reclamantul a beneficiat în mod exclusiv.
Au mai arătat pârâtele că lucrările pretinse de reclamant au fost efectuate de autorii părților care erau persoane înstărite, iar în ceea ce privește pasivul succesoral, ele nu pot fi obligate la suportarea acestuia întrucât nu au fost anunțate despre decesul bunicii lor.
Prin cererea reconvențională, pârâtele au solicitat ca reclamantul să fie obligat la plata c/valorii lipsei de folosință a imobilului succesoral, potrivit cotei care le revine pârâtelor.
După administrarea probei cu acte, martori, interogatorii, la data de 13.11.2007, instanța a pronunțat o încheiere de partaj prin care a admis în parte, în principiu acțiunea și a respins cererea reconvenționala, reținând că autorii părților sunt defuncții -decedat la 10.11.2002 și -decedată la 13.12.2005, a constatat deschise succesiunile defuncților, numărul și numele moștenitorilor, respectiv reclamantul și pârâtul în calitate de copii, fiecare cu câte o cotă de 1/3 din succesiune, precum și numitul G în calitate de fiu predecedat, ale cărui drepturi succesorale în cota de 1/3 urmează a fi culese de pârâtele și -.
Prin aceeași încheiere interlocutorie, instanța a reținut că masa succesorală rămasă de pe urma celor doi defuncți, se compune din imobil casă de locuit situat în com. sat Moara, jud.P, format din 3 camere și bucătărie cu profil de fier și sticla; ciupercărie în suprafață de cca.30 construcție din beton și acoperită cu plăci de azbociment și anexe gospodărești, imobil înconjurat cu gard de beton și porți de metal și cu gard din tablă în curte de 30 metri lungime și teren în suprafață de 2 ha și 3100. situat în com. sat Moara -, jud.P, reconstituit prin titlul de proprietate nr.-/30.08.2007.
Totodată, instanța a reținut că reclamantul are o contribuție proprie de 1/2 din c/valoarea lucrărilor efectuate de acesta împreună cu autorii părților la imobilul construcție bun succesoral, restul cotei de 1/2 făcând parte din masa succesorală, astfel: a edificat ciupercaria în suprafață de cca.30 construită din beton și acoperită cu plăci de azbociment;a edificat o bucătărie cu profil de fier și sticlă; a edificat gard la stradă din beton cu porți de metal; a edificat gard din tablă în curte de 30 metri lungime; a tencuit exteriorul casei de locuit.
Instanța a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâților la plata pasivului succesoral ca nedovedită, arătând că acesta nu a dovedit cuantumul respectivelor cheltuieli și a respins și cererea reconvenționala formulată de pârâte ca neîntemeiată, motivat de faptul că acestea nu au făcut dovada vreunei împiedicări din partea reclamantului cu privire la folosința imobilului succesoral și a dispus efectuarea de expertize tehnice specialitatea construcții civile și topografie.
După depunerea rapoartelor de expertiză, prin sent.civ.nr.7889/17.09.2008, Judecătoria Ploieștia admis în parte acțiunea, a respins cererea reconvențională formulată de pârâte ca neîntemeiată și a dispus partajul averii succesorale rămase de pe urma defuncților și, conform variantei I din raportul de expertiză tehnică topografică-lotizare, întocmit de expert, motivându-se că aceasta variantă este cea optimă, deoarece reclamantul primește în totalitate construcțiile la care a efectuat îmbunătățiri și terenul aferent acestora, iar pârâtele primesc în indiviziune, terenul de 11460. teren care, în varianta II-a ar fi fărâmițat prin atribuirea sa atât către cele două pârâte cât și către pârâtul, ceea ce ar putea crea pe viitor litigii între respectivele părți.
Impotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul,care a criticat soluția pentru nelegalitate și netemeinicie,și a solicitat în principal completarea probatoriilor cu doi martori, acte și interogatoriile intimaților, iar în subsidiar, admiterea apelului și schimbarea hotărârii instanței de fond, în sensul omologării variantei II-a a raportului de expertiză.
In motivarea apelului, apelantul a arătat că în mod greșit instanța de fond a omologat varianta I cât timp terenul de 11460. a fost stăpânit de el neîntrerupt, de la momentul reconstituirii dreptului de proprietate, l-a arat, cultivat și tratat cu îngrășăminte, manifestând interes pentru lucrarea acestui teren, astfel încât este nedrept ca terenul să revină pârâtelor, cât timp acestea vin la moștenire prin reprezentarea tatălui lor și nu au avut posesia vreunui bun din masa bunurilor succesorale.
Totodată, apelantul a arătat că afirmațiile sale le poate dovedi cu declarații de martori pe care însă nu le-a putut prezenta la instanța de fond deoarece nu a avut apărător și nu a putut să-și facă apărările necesare, iar un motiv în plus pentru a i se atribui acest teren,ar fi și acela că locuiește în localitatea Moara -.
Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr. 687 din 11 decembrie 2008, respins cererea de completare a probatoriilor și a respins ca nefondat apelul declarat de pârât, reținând că prin titlul de proprietate nr.-/30.08.2007 emis pe numele autorului părților-, s-a constituit dreptul de proprietate în suprafață totală de 2,3100 ha. din care 2,1460 ha. în extravilanul com. sat Moara - și 1640. în intravilan, teren care, alături de construcții, a făcut obiectul prezentei ieșiri din indiviziune și cu privire la care expertul, a întocmit două variante de lotizare, și a ținut seama de drepturile succesorale ale părților și de dispozițiile legale care prevăd atribuirea fiecărei părți, pe cât posibil, de bunuri în natură, astfel: într-o variantă a propus atribuirea terenului de 11460. 5 A9/26 către pârâte, iar pârâtului a propus să i se atribuie terenurile de câte 5000. situate în 50 A/333/95 și 48 /45, iar într-o altă variantă, terenul de 11460. a fost propus a fi atribuit celor două pârâte, respectiv 5730. și 5730. pârâtului, unul din terenul de 5000. propunându-se a fi atribuit pârâtelor, iar celalalt teren de 5000. pârâtului, reclamantului, în ambele variante, propunându-se a i se atribui construcțiile la care a făcut îmbunătățiri și terenul aferent de 1129.
Potrivit art.6739pr.civ. la formarea loturilor se ține seama de mărimea cotei părți, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, de eventualele construcții făcute înainte de împărțeală cu acordul coproprietarilor, etc.
Așadar, din probele administrate a rezultat că din masa succesorală rămasă de pe urma defuncților și,a făcut parte imobilul format din construcție și suprafața totală de 2,3100 ha situat în com. sat Moara -, teren cu privire la care expertul desemnat în cauză a întocmit două propuneri de lotizare, într-o variantă propunând atribuirea terenului de 11460. 5 A9/26 către pârâte, iar pârâtului a propus să i se atribuie terenurile de câte 5000. situate în 50 A/333/95 și 48 /45, iar într-o altă variantă, terenul de 11460. a fost propus a fi atribuit celor două pârâte, respectiv 5730. și 5730. pârâtului, unul din terenul de 5000. propunându-se a fi atribuit pârâtelor, iar celalalt teren de 5000. pârâtului, reclamantului, în ambele variante, propunându-se a i se atribui construcțiile la care a făcut îmbunătățiri și terenul aferent de 1129.
Raportat la dispozițiile legale sus-menționate, instanța a constatat ca în mod corect judecătoria a omologat prima variantă de lotizare prin care tuturor părților li s-au atribuit bunuri în natură, cu respectarea drepturilor succesorale ce li se cuvin, evitându-se îmbucătățirea terenului de 11460. situat în 5 A9/26 astfel cum s-a propus în varianta II-a de lotizare, caz în care ar fi menținută starea conflictuală dintre pârâtul și celelalte două pârâte.
Faptul că în Certificatul de atestare fiscală nr.2425/07.04.2008 (148 dos.fond, s-a menționat că apelantul a achitat impozitul pentru terenul de 11460. nu reprezintă o dovadă certă în sensul că el a posedat acest teren din anul 1996, cu atât mai mult cu cât nimic nu l-a impidicat să solicite intimatelor să achite impozitul pentru terenurile bunuri succesorale, ori, apelantul nu numai că nu a făcut acest lucru, dar nici nu le-a anunțat pe intimate de decesul bunicii lor, pentru ca acestea, în cunoștință de cauză, să-și exercite drepturile conferite de lege, inclusiv să se înscrie la Serviciul Impozite și Taxe Locale cu vreo suprafață de teren și să achite impozitul, astfel cum a procedat și apelantul.
Astfel, susținerea apelantului în sensul că intimatele au venit la moștenire prin reprezentare și nu au posedat niciun bun succesoral, nu are relevanță în cauză cât timp intimatele au aceleași drepturi ca și tatăl lor predecedat și nu au avut posibilitatea să intre în posesia vreunui bun succesoral, cât timp apelantul și fratele său și-au împărțit bunurile succesorale între ei, fără măcar a le anunța pe cele două intimate de decesul defunctei, cu atât mai mult cu cât din nicio probă administrată nu a rezultat că și celelalte două terenuri de câte 5000. nu au fost folosite tot de apelant.
Afirmația apelantului conform căreia terenul de 11460. ar avea o valoare mult mai mare decât terenul ce i-a fost atribuit, a fost considerată neîntemeiată deoarece din raportul de expertiză efectuat în cauză a reieșit că terenurile sunt de valori foarte apropiate și, în plus, apelantului i s-a atribuit și un teren intravilan.
Nici faptul că apelantul domiciliază în localitatea Moara - nu a reprezentat în mod automat o împrejurare de natură a i se atribui acest teren cât timp toate terenurile se aflau pe raza acestei localități.
Pretentia apelantului de a se completa probatoriile cu martori, pentru a se dovedi posesia terenului nu a fost avută în vedere de tribunal, întrucât instanța de fond a administrat toate probatoriile astfel cum au fost solicitate, iar apelantul a avut posibilitatea să-și angajeze apărător, nefiindu-i încălcat în niciun mod de către instanța de fond, dreptul la apărare.
Ca atare, atât timp cât prin varianta omologată au fost atribuite părților bunuri în natura, de valori aproximativ egale, cu respectarea cotelor succesorale, evitându-se îmbucătățirea terenului de 11460. dar și eventualele conflicte dintre părți ce puteau să apară în urma împărțirii acestui teren între apelant și intimate, pretenția apelantului de a se omologa varianta a-II-a din raportul de expertiză lotizare,a fost apreciată ca neîntemeiată.
Împotriva sus menționatei decizii a declarat recurs în termen legal pârâtul, considerând-o nelegală și netemeinică, față de prevederile art.304 pct.9 Cod pr.civilă,constând în aceea că în mod greșit s-a dispus partajul bunurilor succesorale conform variantei I din expertiza,deoarece aceasta încalcă principiile și criteriile prevăzute de art.741 Cod civil, fiind prejudiciat recurentul căruia i-a fost atribuită suprafața de 700 mp. teren și încă două suprafețe de câte 5000 mp. deși el a fost cel care a stăpânit terenul în suprafață de 11460 mp. l-a lucrat aducându-i astfel un spor de valoare, a plătit pentru el impozitul, toate aceste aspecte fiind ignorate de instanțele anterioare care prin omologarea variantei I au atribuit acest teren intimatelor pârâte și -.
A mai susținut recurentul că moral i se cuvenea întreaga suprafață de 11460 mp. pentru că l-a stăpânit încă din timpul vieții părinților, că astfel cum s-a dispus partajul, lui i s-au atribuit suprafețe de teren situate în tarlale îndepărtate față de intravilanul localității, care au și o valoare mai mică, și că singura variantă echitabilă pentru toate părțile din proces ar fi fost varianta a II-a din expertiză așa cum a solicitat atât la instanța de fond, cât și în apel.
Intimatele și - au invocat excepția nulității recursului, susținând că motivele invocate de recurent nu se încadrează în criticile de nelegalitate prevăzute de art.304 Cod pr.civilă și nu pot fi încadrate nici în situațiile prevăzute de alin.2 și 3 ale art.306 Cod pr.civilă.
Au susținut intimatele că toate criticile formulate de recurent în privința variantei de lotizare omologate de instanța de fond ca modalitate de ieșire din indiviziune, nu privesc legalitatea hotărârii ci doar netemeinicia acesteia.
Examinând mai întâi excepția de nulitate a recursului invocată de intimate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Prin criticile formulate, recurentul a invocat faptul că instanțele anterioare au încălcat criteriile legale prevăzute de art.741 cod civil și art.6739Cod pr.civilă atunci când au dispus partajul conform variantei I din expertiza.
Ori în condițiile în care se invocă încălcarea unor dispoziții legale nu se poate susține că recursul vizează doar aspectele de netemeinicie ale hotărârii, ci aspecte de nelegalitate ce se circumscriu prevederilor art.304 pct.9 Cod pr.civilă, temei pe care l-a și indicat recurentul în motivele de recurs.
Cât privește fondul recursul urmează a se reține că și acesta este nefondat.
Varianta de împărțire a bunurilor omologată de instanța de fond și menținută de instanța de apel respectă cerințele prevăzute de art. 741 Cod civil și ale art.673/9Cod pr.civilă, deoarece prin această modalitate de ieșire din indiviziune, bunurile succesorale sunt împărțite părților pe cât posibil în natură, ținând cont de cotele lor și drepturile succesorale ce li se cuvin și evitându-se îmbucătățirea terenului de 11460 mp. situat în tarlaua T5, parcela A9/26.
Acest teren care este de fapt motivul de recurs, a fost atribuit intimatelor în indiviziune astfel că s-a evitat îmbucătățirea lui și atribuirea către părți cu poziții procesuale diferite și pentru considerentul că în viitor o altfel de manieră de împărțire a terenului ar fi putut duce la o stare conflictuală între părți.
Faptul că recurentul ar fi plătit impozitul pentru acest teren nu constituie un argument care să ducă la atribuirea terenului către acesta, iar împrejurarea că ar fi cultivat acest teren și i-ar fi sporit valoarea economică nu pot fi avute în vedere deoarece dacă recurentul a cultivat acest teren, l-a lucrat, a beneficiat de roadele terenului însușindu-și recoltele de pe el, iar pe de altă parte, urmează a se observa că acesta nu a înțeles să formuleze cerere reconvențională prin care să solicite aceste investiții pe care le-ar fi făcut pe terenul în discuție.
Prin varianta omologată de instanțe s-au respectat dispozițiile art.741 Cod civil atribuindu-se părților bunuri de valoare economică egale, drepturile lor fiind echilibrate prin sulte corespunzătoare și instanțele au mai avut în vedere și faptul că intimata - are o situație medicală specială având handicap nerevizuibil și fiind pusă sub interdicție prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
Faptul că varianta omologată de instanță satisface interesele marii majorități a părților este și faptul că reclamantul nu a înțeles să atace hotărârea instanței de fond,ceea ce înseamnă că varianta omologată de instanță îl mulțumește și pe acesta nu numai pe pârâtele intimate, singurul nemulțumit fiind doar reclamantul recurent.
Pentru considerentele arătate recursul de față este nefondat, urmând a fi respins ca atare, în cauză nefiind incidente motivele de casare sau modificare a hotărârii prevăzute de art.304 Cod pr.civilă.
Cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatele și - urmează a fi respinsă deoarece la dosar nu există dovada privind plata onorariului pentru apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția de nulitate a recursului invocată de intimatele pârâte și - prin apărător.
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâtul domiciliat în com., sat Moara - jud. P împotriva deciziei nr. 687 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în P,-.A,.22.B,. A,.3 jud. P și pârâții și - domiciliate în com. -Scăieni, Cartier Balaca,- jud.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimate prin apărător.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 mai 2009.
Președinte, Judecători,
C - --- - -
Grefier,
-
Red.EM/BA
2 ex./21.05.2009
f- Jud.
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.-
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu, Eliza