Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 506/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 506
Ședința publică de la 05 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Gabriela Ionescu
JUDECĂTOR 3: Tania Țăpurin
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 13 din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul și pârâta, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns intimatul reclamant și procurator, reprezentând intimata pârâtă, lipsind recurentul pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că recurentul pârât a depus concluzii scrise și un set de înscrisuri, cu borderou.
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului, punându-i în vedere procuratorului că, în raport de prevederile art. 68 alin. 4. nu poate pune decât concluzii scrise.
Intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la 13 decembrie 2005, reclamantul a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâții și să pronunțe o sentință prin care să dispună ieșirea din indiviziune a acestora, cu privire la bunurile ce au rămas în urma decesului autorului
În motivare a arătat că reclamantul împreună cu cei doi pârâți sunt fiii autorului G, decedat la data de 29.11.1990, că în urma decesului acestuia s-a dezbătut succesiunea conform certificatului de moștenitor nr. 397/25.04.1994, fiecare dintre ei moștenind câte o cotă de 1/3 din suprafața de 3960 mp teren și o casă de locuit cu două camere construită din cărămidă acoperită cu plăci de azbociment.
Judecătoria Tg-J, prin sentința civilă nr. 6754/09.10.2007, a admis acțiunea și a dispus ieșirea părților din starea de indiviziune.
S-a omologat expertiza realizată în varianta 2 B și s-au atribuit părților bunurile conform acestei variante. a primit în lot suprafața de teren de 1320., în val. de 79200 lei și casa cu două camere în val. de 2.400 lei, urmând să plătească sultă celorlalte două loturi câte 800 lei.
și au primit în lot suprafețe de teren de câte 1320. și 800 lei sultă.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul iar prin decizia civilă 13 din 23 ianuarie 2008 Tribunalului Gorjs -a admis acest apel și s- schimbat sentința în sensul că s-a scos imobilul casa de locuit cu două camere din lotul nr.1 și s-a atribuit lotului nr.2, al pârâtei, intimata pârâtă fiind obligată la cate 800 lei sultă către reclamantul - intimat și apelantul - pârât.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut că deși pârâtul a făcut vorbire în întâmpinarea depusă la instanța de fond și despre alte terenuri care ar fi provenit de la autor și pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate ulterior, reclamantul a solicitat ieșirea din indiviziune asupra bunurilor ce se regăsesc în certificatul de moștenitor nr. 397/25.04.1994.
Certificatul de moștenitor reprezintă actul procedural succesoral prin care se atestă calitatea de moștenitor legal sau testamentar, cota și bunurile ce revin fiecărui moștenitor, punând în lumină acordul moștenitorilor, astfel nici unul dintre moștenitori nu a contestat acest certificat și este considerat a fi valabil indiferent ce critici i se aduc în cadrul acțiunii, având în vedere că instanța nu a fost investită cu verificarea legalității actului.
Imobilul casă cu două camere nu poate fi inclus decât într-un singur lot, întrucât nu poate fi partajat în natură, iar terenul în suprafață totală de 3960.p poate fi împărțit în natură cu evitarea sultei, fiecare parcelă având cale de acces la str. 23 August, respectiv la str. - 23 August.
În mod greșit a fost atribuită casa cu două camere reclamantului, aceasta trebuia să fie atribuită intimatei pârâte, fapt solicitat și de apelantul pârât prin motivele de apel și de intimatul reclamant prin întâmpinarea depusă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, motivând că în mod greșit s-a omologat expertiza în varianta 2B, reținându-se că aceasta este echitabilă. S-a arătat că la efectuarea expertizei s-a constatat că suprafața de teren are în realitate 5028. astfel că varianta de partajare ascunde un fals privind dimensiunile reale ale loturilor. În realitate, lotul reclamantului are 2242. iar al pârâtului recurent 1659. S-a criticat faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cererii de intervenție formulată de.
La data de 16 aprilie 2008 intimata pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Recursul nu este fondat pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 109, oricine pretinde un drept împotriva altei peroane, trebuie să sesizeze instanța de judecată, în formele prevăzute de lege.
Principiul disponibilității presupune că investirea instanței se face de către reclamant, cu privire la părțile chemate în judecată, obiectul și cauza litigiului. În ipoteza în care pârâtul are pretenții proprii, are posibilitatea deschisă de art. 119 de a formula cerere reconvențională.
În speță, se constată că reclamantul a solicitat partajarea bunurilor cuprinse în certificatul de moștenitor emis la decesul autorului comun, printre care suprafața de 3690. suprafață cu privire la care moștenitorii au recunoscut că a aparținut autorului comun, atât în fața notarului, cât și în instanță.
Pârâtul nu a formulat o cerere reconvențională în înțelesul legii, prin care să solicite partajarea unor suprafețe de teren mai mari, pentru care să facă dovada că au existat în patrimoniul succesoral, dovada dreptului de proprietate fiind necesar a fi făcută cu acte.
În condițiile în care instanța de fond analizat ca obiect al litigiului partajul suprafeței de 3960. și al casei aflată pe această suprafață, este lipsit de relevanță faptul că în realitate terenul are dimensiuni mai mari, critica adusă în recurs nefiind de natură a modifica obiectul acțiunii.
În condițiile în care în actualul proces pârâtul reclamant nu a știut cum să își valorifice drepturile și interesele și nu a formulat o cerere de complinire a masei partajabile, acesta are posibilitatea de a formula o acțiune în justiție prin care să se facă un partaj suplimentar al bunurilor autorului, desigur, numai dacă poate dovedi existența bunurilor ( terenuri) în patrimoniu.
Instanța de fond s-a pronunțat în limitele investirii sale, respectând dispozițiile art. 129 alin. 6, deoarece niciuna dintre părți nu a arătat că suprafața de 3960. este în realitate mai mare. Cât timp actele depuse la dosar și cererea de chemare în judecată au făcut referire numai la suprafața de 3960. instanța nu putea să ia în considerare partajarea unei suprafețe de teren maia mare, pentru că ar fi însemnat să se pronunțe asupra unui alt obiect al litigiului.
Susținerea recurentului în sensul că în realitate părțile dețin loturi de teren mai mari nu are legătură cu obiectul cererii de chemare în judecată,
La repartizarea loturilor, instanța a făcut o aplicare corectă a prev. art. 741 civ. și a împărțit terenul în trei loturi egale, fiecare parte primind 1 320. cu ieșire la calea publică, fonduri ce pot fi exploatate în condiții normale, astfel că varianta 2B din raportul de expertiză a fost însușită corect.
Instanța urmează a respinge și critica vizând nepronunțarea tribunalului asupra cererii de intervenție formulată de.
La data de 7.12.2007, ca reprezentant al numitului, a formulat cerere de intervenție solicitând să i se recunoască dreptul de moștenitor pentru suprafețele de teren ce exced celei de 3960. menționată în certificatul de moștenitor.
Tribunalul nu a pus în discuție această cerere, nu admis-o în principiu și nu a conceptat intervenientul în cauză, astfel că interesele acestuia nu au fost afectate, drepturile pe care le-a pretins prin cererea de intervenție putând fi puse din nou în discuție, într-un proces separat. Din modul în care cererea a fost formulată, ea pare a fi o cerere de intervenție în interes propriu, astfel că, potrivit art. 50 alin 3 ea putea fi formulată direct în apel numai cu învoiala tuturor părților. Intervenientul urmărea, de fapt, partajarea unor alte suprafețe de teren în afara celei înscrise în certificatul de moștenitor, astfel că este în interesul tuturor părților ca o astfel de cerere să fie formulată în fața primei instanțe, pentru ca părțile să poată beneficia de toate gradele de jurisdicție.
Nepronunțarea asupra acestei cereri în care intervenientul pretindea un drept propriu putea fi invocată numai de intervenient, ca fiind singurul vătămat, în condițiile art. 105 alin 2 Intervenientul nu a declarat recurs, iar recurentul pârât, care s-a prevalat în fața tribunalului d e calitatea de procurator al intervenientului, fără să dovedească această calitate, nu declarat recurs și în numele mandatarului său, ci doar în nume propriu.
În atare condiții, recurentul pârât nu are interes în promovarea unei astfel de critici, cât timp nepronunțarea instanței nu a putut să vatăme interesele și drepturile sale decurgând din calitatea de moștenitor al suprafeței de 3960. și al casei de locuit. Terenurile despre care se face vorbire ambiguu în cererea de intervenție nu au făcut obiectul partajului, astfel că părțile sunt oricând îndreptățite să promoveze o nouă acțiune.
Apreciind că nu sunt întemeiate motive de recurs în sensul art. 304 c, hotărârea pronunțată fiind legală, potrivit art 312 c, recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul pârât împotriva deciziei civile 13 din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul și pârâta.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./Tehnored. GI
Ex 2/ 10 iunie 2008
Jud. Apel -,
Jud. Fond.
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Gabriela Ionescu, Tania Țăpurin
