Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 558/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 558
Ședința publică din data de 15 iunie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTOR 2: Andra Corina Botez
Judecător - - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâții și, domiciliați în T-M, str. - nr. 8A.20, județul M, în calitate de moștenitori ai pârâtului, decedat pe parcursul soluționării cauzei, împotriva deciziei civile nr. 29/2.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în Târgoviște,-. 30. 40 jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns personal intimata-reclamantă, lipsind recurenții-pârâți și -.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 9,5 lei, potrivit chitanței seria - nr. -/11.06.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, anulate la fila 12 dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că intimata-reclamantă a depus la dosar întâmpinare, în două exemplare, înregistrată sub nr. 11620/11.06.2009.
Intimata-reclamantă, personal, învederează instanței că nu are cereri de formulat.
Curtea ia act că nu s-au formulat cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Intimata-reclamantă, având personal cuvântul, solicită respingerea recursului promovat de pârâți, ca nefondat, cu motivarea expusă în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr-, reclamanta, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorelor -- și - a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea
ce o va pronunța să dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctului, decedat la data de 5.08.2005, cu ultimul domiciliu în comuna, jud.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că moștenitorii defunctului sunt pârâtul și, în calitate de fii ( în prezent decedat fiind soțul său și tatăl celor două fiice), iar masa succesorală rămasă de pe urma acestuia se compune din două case, una de 40 mp și alta de 28 mp, precum și un grajd din lemn de 20 mp, situate în comuna nr. 186 jud.D, 1050 mp teren curți-construcții, 21250 mp teren agricol, 5000 mp pădure și 6200 mp livadă, situate în aceeași localitate.
La cererea de chemare în judecată reclamanta a anexat sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notariale emisă de Primăria comunei pentru defunctul, certificate de naștere ale minorelor, adeverințe emise de Liceul de Muzică și Arte Plastice Târgoviște, acte de identitate ale sale și soțului său, decedat, certificatul medical constatator al decesului, certificat de deces ( ambele ale defunctului soț al reclamantei, ) și certificat de căsătorie.
În baza art. 115 Cod procedură civilă pârâtul formulat întâmpinare- cerere reconvențională, prin care a învederat că este de acord cu partajul averii succesorale a defunctului său tată, însă a solicitat și deschiderea succesiunii de pe urma defunctei sale mame, decedată la data de 18.11.2004, precum și obligarea reclamantei să suporte pasivul succesoral, compus din cheltuielile de înmormântare și datini creștinești de pe urma celor doi defuncți, în sumă de 5230 lei pentru și 6330 lei pentru.
Ulterior, în ședința publică din data de 13.09.2007, reclamanta a învederat faptul că solicită deschiderea succesiunii și de pe urma defunctei.
Prin sentința civilă nr. 218/17.01.2008, Judecătoria Târgoviștea admis acțiunea astfel cum a fost precizată, a admis în parte cererea reconvențională a pârâtului și a dispus sistarea stării de indiviziune conform încheierii de admitere în principiu din 4 octombrie 2007 și a raportului de expertiză în varianta II.
Pentru a dispune astfel a reținut instanța că la data de 18.11.2004 a decedat, iar la data de 5.08.2005 a decedat, moștenitorii celor doi soți fiind, în calitate de fiu și, decedat, în calitate de fiu, cota acestuia din urmă fiind preluată de către soția supraviețuitoare și cei doi copii rezultați din căsătoria lor.
În continuare s-a stabilit că masa de partaj se compune dintr-o casă de locuit de 40 mp, ce a fost edificată în anul 1960, o altă casă în suprafață de 28 mp, construită în anul 1950 și un grajd din lemn, bunuri ce au fost menționate în sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notariale, precum și din terenurile și certificatele de acționar emise pe numele lui și, bunuri a căror existență nu a fost contestată de părți.
Referitor la pasivul succesoral, instanța a apreciat că acesta se compune din cheltuielile ocazionate cu decesul celor doi defuncți, care au fost efectuate de, iar după decesul acestuia din urmă cheltuielile au fost efectuate de, cum de altfel a recunoscut și reclamanta pârâtă, astfel că ele urmează a fi suportate în mod egal de moștenitori, raportat la cotele acestora.
Pentru evaluarea masei succesorale și întocmirea propunerilor de lotizare, instanța a numit experți topo și constructor și întrucât nu au existat obiecțiuni cu privire la concluziile acestora, s-a dispus sistarea stării de indiviziune potrivit art.728 cod civil și atribuirea loturilor în varianta II, avându-se în vedere criteriile prev. de art.6739Cod proc.civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, atât reclamanta, cât și pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel reclamanta a precizat că este nemulțumită de hotărâre numai cu privire la cheltuielile de înmormântare pe care nu trebuia ea să le plătească, întrucât pârâtul nu a dovedit faptul că a efectuat aceste cheltuieli în cuantumul menționat. De asemenea a precizat că era normal ca acesta să achite cheltuielile de înmormântare, deoarece el s-a bucurat și se bucură în continuare de uzufructul întregii mase succesorale.
La rândul său pârâtul a criticat hotărârea pe considerentul că, deși s-a reținut în încheierea de admitere în principiu o suprafață de 5000 mp pădure, ea nu a fost atribuită nimănui, iar variantele I și II din expertiza întocmită presupun partajarea fiecărui corp de proprietate între părți, deși s-a solicitat de către aceștia ca partajarea să se facă pe corpuri întregi de proprietate, astfel încât fiecare să-și poată exercita prerogativele dreptului de proprietate fără influența celeilalte părți.
Sub acest aspect s-a menționat că, împărțirea intravilanului curți construcții în două părți egale ar crea probleme în privința utilităților și divizarea fiecărui corp de proprietate ar genera o folosire grea și o exploatare necorespunzătoare a imobilelor.
Pe cale de consecință s-a solicitat a se omologa varianta III-a sau a IV-a din raportul de expertiză.
Față de împrejurarea că, pe parcursul derulării procesului în fața instanței de apel a decedat, s-a dispus la data de 2.02.2009 introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia, și.
Prin decizia civilă nr. 29 din 2 februarie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins apelul declarat de reclamanta, a admis apelul declarat de pârâtul, prin moștenitorii acestuia, și pe cale de consecință a dispus efectuarea partajului conform variantei a III-a din raportul de expertiză întocmit de în fața instanței de apel.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că apelul declarat de către reclamantă se impune a fi respins motivat de faptul că există probe la dosar care au justificat faptul că pârâtul a efectuat cheltuielile privind parastasele celor doi defuncți, în cuantumul precizat, astfel că nemulțumirea apelantei sub acest aspect este nefondată.
În ceea ce privește apelul declarat de către pârât, s-a reținut că într-adevăr, instanța de fond nu a observat că terenul de 5000. individualizat în încheierea de admitere în principiu a rămas neatribuit niciunei părți, precum și faptul că omologarea variantei a II-a din raportul de expertiză efectuat la instanța de fond aduce grave prejudicii părților, în exploatarea și buna funcționare a bunurilor atribuite în lotul fiecăreia.
În atare situație, s-a apreciat că varianta a III-a din expertiza întocmită în apel respectă criteriile prev.de art.6739Cod proc.civilă, respectiv natura bunurilor supuse
împărțelii, evitarea plății unor sulte împovărătoare, acordarea de bunuri asemănătoare și folosirea corespunzătoare a loturilor, astfel încât s-a procedat la omologarea acesteia.
Prin încheierea din 6.04.2009, Tribunalul Dâmbovițaa dispus îndreptarea din oficiu a erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr.29/2.02.2009, în sensul că s-a menționat că apelanta-reclamantă este obligată la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând cota sa din onorariu de expert stabilit la fond, către moștenitorii apelantului-pârât, decedat, respectiv și.
Împotriva deciziei civile mai sus menționate au formulat recurs pârâții și, în cuprinsul căruia au învederat că, partajul efectuat în apel este judicios, în privința majorității bunurilor (respectiv a terenurilor, a suprafeței împădurite și a pasivului succesoral), dar referitor la imobilul construcție și teren aferent, de la domiciliul actual al reclamanților, în condițiile în care el a fost atribuit unei singure părți, trebuia să se efectueze în prealabil procedura prev.de art. 67310și 67311Cod proc.civilă, adică atribuirea provizorie și fixarea unui termen limită pentru depunerea sultei sub sancțiunea atribuirii bunului în favoarea lor sau a vânzării acestuia.
Au precizat recurenții că, întrucât imobilul respectiv s-a atribuit reclamantei, la solicitarea acesteia din urmă, împrejurare cu care ei sunt de acord, instanța de recurs urmează să stabilească termenul până la care se va face plata, să individualizeze în hotărâre bunul în litigiu și să dispună vânzarea imobilului respectiv prin executor judecătoresc, în ipoteza în care nu li se plătește la termen sulta stabilită de instanță.
O altă critică formulată de pârâți a vizat situația cheltuielilor de judecată cu privire la care fraza aferentă din dispozitivul deciziei atacate este lipsită de claritate.
Pe cale de consecință, considerând că sunt incidente prev.art. 304 pct.9 Cod proc.civilă, au solicitat recurenții casarea hotărârii, în vederea administrării de probe noi, conform art. 312 alin.2 Cod proc.civilă, iar în subsidiar casarea parțială a deciziei, urmând a se schimba modalitatea de partaj cu privire la imobilul construcție, în sensul de a se aplica procedura prevăzută de art. 67310și 67311Cod proc.civilă.
În baza art. 308 alin.2 Cod proc.civilă, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului dar și de dispozițiile legale incidente în soluționarea cauzei, Curtea reține următoarele:
În procedura partajului judiciar principiul disponibilității reprezintă o garanție că pentru fiecare etapă a procedurii sau aspect legat de situația de fapt cu privire la bunurile supuse împărțelii și modalitatea de partajare trebuie cercetată existența unei manifestări de voință a părților vizând cererile pe care acestea sunt îndreptățite și intenționează să le formuleze.
În speța de față, deși se susține de către recurenți că, în privința construcțiilor ce fac obiectul împărțirii, trebuia să se efectueze în prealabil procedura prev.de art. 67310și art. 67311Cod proc.civilă, constând în atribuirea provizorie și fixarea unui termen limită pentru depunerea sultei, sub sancțiunea atribuirii bunului în favoarea lor sau al vânzării lui, afirmațiile lor urmează a fi înlăturate ca de altfel și solicitarea
de a se dispune casarea deciziei Tribunalului Dâmbovița pentru a se face aplicarea acestui text de lege.
Astfel cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 67310Cod proc.civilă, etapa atribuirii provizorii este instituită în favoarea celui care a formulat cererea de atribuire provizorie bunului imobil incomod partajabil în natură, tocmai pentru a-i da acestuia posibilitatea să aprecieze cum i-ar profita o atare măsură.
Din notele scrise aflate la fila 52 dosar apel, ca de altfel și din concluziile formulate de apărătorul recurenților din prezenta cauză cu ocazia acordării cuvântului în fond în fața instanței de apel (fila 57 verso) reiese că acesta a solicitat omologarea variantei a III-a sau a IV-a din expertiza efectuată în cauză, variante în cadrul cărora imobilul construcție revenea în totalitate părților adverse, respectiv moștenitorilor defunctului.
Dând eficiență manifestării de voință exprimată sub acest aspect de către și, Tribunalul Dâmbovița în mod legal a dispus omologarea variantei a III-a din expertiza, considerând totodată că o atare măsură respectă criteriile prev. de art. 6739Cod proc.civilă, sub aspectul naturii bunurilor supuse împărțelii, evitării plății unor sulte împovărătoare, acordării de bunuri asemănătoare și folosirii corespunzătoare a loturilor.
Câtă vreme moștenitorii defunctului, cărora le-a fost atribuită construcția, nu au formulat în condițiile art. 67310Cod proc.civilă o cerere de atribuire provizorie a acesteia, iar apelanții pârâți, au solicitat (așa cum s-a expus anterior) cu titlu generic (prin notele scrise depuse la dosar și concluziile puse în fața instanței de fond) omologarea variantei a III-a sau a IV-a din raportul de expertiză efectuat, cu privire la toate bunurile imobile ce făceau obiectul partajului, instanța nu putea proceda decât la atribuirea definitivă a acestora prin hotărârea de partaj pronunțată asupra fondului procesului, prin aplicarea criteriilor legale prevăzute de art. 6739Cod proc.civilă, întrucât a dispune în altă modalitate înseamnă a încălca principiul disponibilității.
În ceea ce privește solicitarea recurenților, vizând fixarea de către instanța de recurs a unui termen în care se va face plata sultei și vânzarea imobilului prin executorul judecătoresc în cazul neplății sultei în cadrul termenului stabilit, instanța apreciază că acestea sunt cereri noi, care nu pot fi formulate pentru prima dată în fața instanței de recurs.
Referitor la indicarea în hotărâre a imobilului construcție după localitate,- și carte funciară este de observat că în decizia atacată au fost precizate expres construcțiile succesorale atribuite reclamantei, din încheierea interlocutorie pronunțată de Judecătoria Târgoviște la data de 4.10.2007 (filele 94-97 dosar fond), rezultă că acestea sunt situate în com. jud.D, iar descrierea lor în amănunt s-a realizat în cadrul raportului de expertiză (filele 111-118 dosar fond).
În plus, acest aspect nu vizează un motiv de nelegalitate a deciziei pronunțată, care să poată face obiect al controlului judiciar al instanței de recurs, iar în situația în care părțile aveau nelămuriri legate de înțelesul și întinderea dispozitivului hotărârii pentru imobilele construcție trebuiau să urmeze procedura prevăzută de art. 2811Cod proc.civilă.
În ceea ce privește critica recurenților vizând cheltuielile de judecată se reține că aceasta a rămas fără obiect. Deși dispozitivul hotărârii era neclar, această deficiență a fost remediată prin încheierea de îndreptare eroare materială din 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în cuprinsul căreia s-a menționat că apelanta va fi obligată la 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând cota sa din onorariul de expert stabilit la fond, către moștenitorii apelantului pârât, decedat, respectiv către și.
În raport de considerentele expuse anterior, Curtea apreciază că nu sunt incidente în cauză prevederile art. 304 pct.9 Cod proc.civilă, motiv pentru care în baza art. 312 Cod proc.civilă va respinge ca nefondat recursul declarat, menținând ca legală decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții și, domiciliați în T-M, str. - nr. 8A.20, județul M, în calitate de moștenitori ai pârâtului, decedat pe parcursul soluționării cauzei, împotriva deciziei civile nr. 29/2.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în Târgoviște,-. 30. 40 jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 15 iunie 2009.
Președinte, Judecători,
--- - --- - - -
Grefier,
Red.VG
Tehnored.CC
2 ex./08.07.2009
nr- Judecătoria Târgoviște
nr- Tribunalul Dâmbovița
,
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
