Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 572/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 572
Ședința publică din data de 28 mai 2008
PREȘEDINTE: Maria David
JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Constanța Pană
- C -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamantul G domiciliat în comuna, județul D, de pârâta domiciliată în comuna R, județul D, împotriva deciziei civile nr. 85 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții, -, și, toți domiciliați în comuna, județul
Recursul reclamantului G a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 9, 00 lei conform chitanței nr. -/2008 și timbre judiciare de 0,30 lei anulate și atașate la dosar.
Recursul pârâtei a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 10, 00 lei conform chitanței nr.-/2008 și timbre judiciare de 0,50 lei anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant G personal și asistat de avocat din cadrul Baroului D conform împuternicirii avocațiale nr. 208/2008, recurenta pârâtă personal și asistată de avocat din cadrul Baroului D conform împuternicirii avocațiale nr. 44/2008, intimatul pârât personal, lipsind intimații pârâți -, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care se învederează că recurenta a depus prin intermediul serviciul registratură dezvoltarea pe larg a motivelor de recurs, înregistrate sub nr. 5984/22.05.2008.
Se înmânează recurentului reclamant prin apărător motivele dezvoltate ale recursului.
Avocat pentru recurentul reclamant arată că aceste motive dezvoltate nu mai sunt în termenul legal prevăzut de lege.
Avocat având cuvântul pentru recurenta pârâtă arată că v-a pune în discuție numai cererea de recurs inițială, nu și motivele dezvoltate ale recursului depuse la data de 22.05.2008.
Avocat având cuvântul pentru recurentul reclamant arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurenta pârâtă arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarația părților, prin apărători, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul reclamant susține oral motivele de recurs arătând în esență că prin soluția pronunțată de instanța de apel, recurentul reclamant este nedreptățit, arătând că cea mai echitabilă variantă era a IV-a pentru că atunci și el primea teren în natură.
Al doilea motiv de recurs vizează faptul că, chiar în varianta a V-a omologată de instanță, deși valoric i s-a inclus în lot, s-a omis a se trece terenul din T 37, P 126/54. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru recurentă, arată că varianta a V-a omologată de instanța de apel este cea mai corectă, niciuna dintre părți nu este defavorizată, despăgubirile fiind făcute în mod corect.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față;
Prin cererea de chemare în judecată a pârâților, și, înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la 28.10.2005, reclamantul Gas olicitat partajarea imobilelor construcții - 3 case și anexele gospodărești - și terenuri rămase la decesul autorului, la 25.01.2003, în conformitate cu dispozițiile art.728-729, 741 cod civil și art.673 Cod procedură civilă.
Precizându-și acțiunea, reclamantul a solicitat și partajarea cotei de din construcțiile arătate în cererea introductivă, ca fiind rămase de pe urma autoarei - ai cărei moștenitori sunt -soț supraviețuitor, G, și, în calitate de fii iar la decesul lui au rămas reclamantul, în calitate de fiu, și, în calitate de nepoți de fiu predecedat-.
Prin întâmpinare și cerere reconvențională, pârâții au arătat că au calitatea de bunuri succesorale construcțiile indicate de reclamant cu excepția locuinței ocupate de și, ce au fost edificate de prinții lor și - în 1982 iar celelalte două case au suportat mai multe lucrări de renovare, enumerate, efectuate de pârâții care pretind excluderea de la masa de împărțit. De asemenea, în completare, pârâții au cerut partajarea locuinței, grajdului și terenului ocupate de reclamant, situate în comuna, realizate de autorul, precum și imputarea pasivului succesoral reprezentat de cheltuielile de înmormântare în cuantum de 100 milioane lei, suportate pentru același autor, numai de către pârâți. Aceștia au formulat întâmpinare și la acțiunea precizatoare a reclamantului, cu excepția pârâtei solicitând respingerea cererii de partajare a bunurilor rămase la decesul autoarei - deoarece reclamantul și pârâta, au renunțat la succesiunea acestei autoare, potrivit certificatului de moștenitor nr.32/21.01.1983.
În probațiune s-au depus înscrisuri, s-a solicita dosarul notarial în care s-a întocmit certificatul de moștenitor nr.32/1983, s-a administrat interogatoriul propus de reclamant pârâtei, au fost audiați martorii și la solicitarea reclamantului, și propuși de pârâți.
Prin încheierea din 09.05.2006 s-au admis în parte cererile principale și reconvențională, s-a constatat deschisă succesiunea defunctei -, la 30.10.1982, ai cărei moștenitori sunt soțul supraviețuitor, cu cota de și fiul, cu cota de - prin moștenitorii săi, pârâții și G renunțând expres la moștenirea reprezentată de cota de dintr-o casă cu 5 camere, holuri și bucătărie, grajd locuibil cu două camere, un grajd pentru animale, o saia cu două camere și un fânar.
S-a constatat deschisă succesiunea autorului, la 25.01.2003, cu moștenitorii G, și -prin succesorii --soție supraviețuitoare și, și - fii, cu cote de câte 1/3 din patrimoniul succesoral compus din cota de din construcțiile enumerate mi sus, la care se adaugă cota moștenită de la soția decedată și terenul de 5 ha și 2200. inclus în titlul de proprietate nr.-/2002, imobile situate pe raza comunei, județul S-a reținut că pârâții -, și au suportat cheltuielile pentru înmormântarea și parastasele autorului, în cuantum de 60.000.000 lei, ce urmează a se imputa celorlalți moștenitori, potrivit cotelor din succesiune cuvenite. S-au reținut îmbunătățirile aduse locuinței bun succesoral de către moștenitorii lui, constând în retencuirea interioară a casei, tâmplărie nouă-două uși și o fereastră, parchet într-o cameră și dușumea în altă cameră. Au fost numiți experți pentru identificare, evaluarea și lotizarea bunurilor.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut calitatea de moștenitori, respectiv de renunțători a reclamantului și pârâtei la succesiunile în litigiu, în baza actelor de stare civilă și a certificatului de moștenitor menționat. Suportarea pasivului succesoral precum și îmbunătățirile aduse construcției, au fost reținute în temeiul depozițiilor martorilor la care judecătoria a făcut trimitere concretă.
Prin sentința civilă nr.664/12.03.2007 s-au admis în parte cererile părților și s-a dispus partajarea bunurilor în conformitate cu expertiza întocmită de expertul, în varianta I, pe considerentul că aceasta răspunde cel mai bine criteriilor prevăzute de art.6739Cod procedură civilă.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamantul și pârâții,
Reclamantul a criticat soluția judecătoriei cu motivarea că modalitatea de împărțeală este vădit părtinitoare pentru pârâții, și -, în condițiile în care deși prin expertiza topografică se atribuise apelantului suprafețele de 897 și 436. din totalul de 4000. teren intravilan, fără ca această modalitate să fie transpusă în schița de plan, și cu toate că se admiseseră obiecțiunile sale în acest sens, instanța de fond, fără justificare a omologat expertiza centralizatoare fără a mai aștepta completarea lucrării topografice.
În dezvoltarea criticii se menționează că în expertiza finală, fără a se lua în calcul și varianta din lucrarea topografică prin care reclamantului i se atribuia o parte din terenul intravilan, expertul ce a efectuat lucrarea centralizatoare a înaintat o propunere proprie, fără acoperire în lucrarea topo, de atribuire a unei porțiuni de 624. situată între loturile celorlalte părți, deși era firesc să i se acorde teren în vecinătatea terenului său proprietate exclusivă.
Apelantul subliniază că în ambele variante i s-a atribuit același teren fără a i se da posibilitatea de alegere dar oricum, nu s-a avut în vedere nici de către expert, nici de către instanța de fond, posesia actuală a bunurilor succesorale, astfel că lotul său a fost "încărcat" cu mai multe suprafețe de teren extravilan, chiar dacă pârâții au recunoscut că o parte din acestea erau folosite de ei.
În final, apelantul arată că terenurile ce au fost incluse în lotul său sunt supraevaluate, fiind favorizați pârâții, iar partajul presupune împărțirea pe cât posibil a terenurilor de aceeași calitate, în aceeași cantitate.
Pârâții s-au arătat nemulțumiți de faptul că nu s-au împărțit în mod egal imobilele, încălcându-se astfel principiul echității, pentru că pârâtei i-a fost acordată numai sultă, conform variantei a II-a, pe când în varianta I nu s-a inclus în lotul său nicio porțiune din terenul intravilan de 4000. ci mai multe suprafețe în extravilan și porțiuni reduse din terenul intravilan.
Apelanta susține că nu s-a realizat o împărțire egală a bunurilor de aceeași valoare și nu este echitabil să i se plătească sultă, mai ales că succesorii fratelui său decedat nu au posibilități materiale iar evaluarea bunurilor nu corespunde realității.
Apelanții pârâți solicită efectuarea unor noi expertize în specialitățile agronomie și construcții, astfel încât să se respecte cerințele partajului judiciar.
La termenul de judecată din 12.07.2007, în temeiul dispozițiilor art. 295 alin.2 Cod procedură civilă, s-au admis cererile de probatorii ale tuturor apelanților și s-a dispus refacerea lucrărilor topografice și construcții pentru a se preciza dacă este posibil ca apelantei pârâte să i se atribuie o unitate locativă distinctă din construcțiile succesorale și pentru a se avansa mai multe propuneri de lotizare care să aibă în vedere cota parte de moștenire cuvenită fiecărei părți, împărțirea pe cât posibil a bunurilor în natură, cu evitarea sultelor, în raport cu modul de exercitare a posesiei și evitarea îmbucătățirii excesive a acestora.
Prin decizia civilă nr. 85 pronunțată la data de 28 februarie 2008, tribunalul a admis apelurile declarate de apelantul reclamant G, și de apelanții pârâți, -, și,
A schimbat în parte hotărârea atacată în sensul partajării bunurilor potrivit variantei a V-a din raportul de expertiză întocmit de expertul, în forma completată.
Pentru a pronunța astfel instanța de apel a reținut că echitabilă este varianta a V-a potrivit căreia cele trei tulpini culeg loturi aproximativ egale din terenul intravilan de 4000. iar apelantei pârâte i se cuvine o parte din construcții - unitatea locativă " e", singura deosebire între cele două variante constând în aceea că în varianta a IV-a, apelantul reclamant culege aceeași suprafață de 1250. teren intravilan dar cu o deschidere mai mare la stradă, de 15,86. față de 10. în cealaltă variantă, însă în varianta a IV-a, Pârâta nu mai culege unitatea locativă din construcții.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul G și pârâta.
Recurentul reclamant G, aduce critici de nelegalitate vizând următoarele.
Prin omologarea variantei a cincea din raportul de expertiză se creează o inechitate întrucât recurentului nu i se atribuie în natură imobilele construcții și în același timp i se creează o situație mai grea în propria cale de atac.
Solicită recurentul omologarea raportului de expertiză în varianta a patra întrucât sulta de aproximativ 100 milioane lei este compensatoare cu terenuri.
Al doilea motiv de recurs vizează faptul că în varianta a cincea omologată de instanță deși valoric s-a înscris în lot, s-a omis a se trece terenul din, /54.
Recurenta pârâtă învederează instanței de judecată că motivele de recurs depuse la fila 13 intitulate "dezvoltare la motivul de recurs nu le va susține, ci doar cele din cererea inițială.
În cererea inițială se referă la componența lotului doi ce i-a fost atribuit, însă în cuvântul său nu a mai reluat acest motiv de recurs, ci a arătat că este de acord cu omologarea variantei a cincea din raportul de expertiză care este echitabilă.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor dosarului dar și a dispozițiilor legale incidente cauzei, curtea constată:
Referitor la recursul declarat de recurentul - reclamant.
Primul motiv de recurs ce vizează omologarea variantelor de expertiză este nefondat pentru următoarele:
În calea de atac a apelului, având în vedere susținerile tuturor părților din proces, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice unde s-au acordat mai multe variante de lotizare.
Recurentul - reclamant, având în vedere varianta de lotizare, a solicitat omologarea variantei a patra din raportul de expertiză.
Instanța de apel a omologat varianta a cincea din raportul de expertiză efectuată în calea de atac a apelului.
În mod corect s-a dispus omologarea raportului de expertiză în varianta a cincea, întrucât terenul intravilan este împărțit tuturor moștenitorilor.
Prin omologarea variantei a cincea de lotizare se respectă dispozițiile art. 6739Cod procedură civilă unde se enumera o parte din criteriile ce trebuie avute în vedere la atribuirea loturilor.
În mod corect s-a omologat varianta a cincea întrucât terenurile intravilane au o valoare și folosință mult mai mare decât terenurile extravilane și ca atare trebuia atribuit tuturor moștenitorilor.
Ce de al doilea motiv de recurs nu vizează nelegalitatea hotărârii și ca urmare nu se înscrie în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă. Acesta constituie o eroare materială, care va fi soluționată cu respectarea dispozițiilor legale ce vizează erorile materiale.
Având în vedere că la instanța de apel s-a dispus efectuarea unei noi expertize (așa cum a solicitat și apelanta) omologându-se una din variantele de lotizare, (neacceptată de recurentul - reclamant )nu poate fi interpretată ca o înrăutățire a situației apelantului în propria cale de atac, atâta timp cât apelul declarat de acesta a fost admis.
Referitor la recursul declarat de recurenta pârâtă.
Așa după cum s-a arătat mai sus recurenta-pârâtă a susținut în final că renunță la susținerea motivelor de recurs aflate la fila 13 din dosar și intitulate dezvoltarea motivelor de recurs din cererea inițială.
În cuvântul său în fața instanței de judecată a învederat că instanța fondului în mod corect a omologat varianta a cincea din raportul de expertiză.
Având în vedere susținerile recurentei - pârâte în sensul că este mulțumită de hotărârea instanței de apel, recursul declarat de aceasta apare lipsit de interes și ca atare va fi respins ca inadmisibil.
Concluzionând, Curtea, în baza art. 312 (1) Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul - reclamant întrucât în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă și ca inadmisibil recursul declarat de recurenta- pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul recurentei pârâte domiciliată în comuna R, județul, împotriva deciziei civile nr. 85 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, ca inadmisibil.
Respinge ca nefondat recursul reclamantul G domiciliat în comuna, județul D, împotriva deciziei civile nr. 85 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții, -, și, toți domiciliați în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 28 mai 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Constanța Pană
- - - -, C -,
Grefier,
- -
Red. MD
Tehnored.CN
2 expl./16 iunie 2008
nr. 2034/2005 Judec.
nr- Trib.
;
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Președinte:Maria DavidJudecători:Maria David, Elena Costea Constanța Pană
