Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 577/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR. 577

Ședința publică din data de 18 iunie 2009

PREȘEDINTE: Aurelia Popa

JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda

- - -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, Sat, nr. 265, Cod poștal -, Județ împotriva deciziei civile nr.100 pronunțată la 6 februarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în comuna, Sat, nr. 394, Cod poștal -, Județ

Recurs timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și cu 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant asistat de avocat din Baroul Prahova și intimatul-pârât asistat de avocat din Baroul Prahova.

Procedură îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că intimatul-pârât a depus la dosar întâmpinare.

Părțile, având pe rând cuvântul, arată că alte cereri nu mai au de formulat.

Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul-reclamant, arată că expertizele efectuate în cauză sunt lovite de nulitate absolută, întrucât părțile nu au fost convocate, iar expertul nu s-a deplasat pe teren.

Mai arată că instanța de apel nu a respectat îndrumările din decizia de casare, în sensul de a se pronunța asupra modalității de ieșire din indiviziune prin verificarea posibilității de împărțire în natură a terenului situat în pct. "Acasă".

Nu se poate susține că un teren în suprafață de 2.069 mp, care are o deschidere la calea publică de 16,9 ml, nu poate fi împărțit în natură.

Expertul a preluat datele din expertizele efectuate anterior și arată că terenul nu poate fi împărțit în natură, dar nu motivează de ce a ajuns la această concluzie.

De asemenea, instanța de apel nu a stabilit dacă imobilul casă de locuit poate, sau nu, să fie partajat în natură.

Casa de locuit poate fi împărțită în natură, întrucât are o configurație tip vagon, fiind compusă din 6 camere și un hol, are două intrări separate, deci se pot forma două unități locative distincte.

Inițial, expertul a arătat că imobilul poate fi partajat în natură, dar ulterior, după ce a răspuns la obiecțiunile încuviințate de instanță, revine și arată că acest lucru nu este posibil.

Atât terenul de la pct. "Acasă", cât și construcția, pot fi partajate în natură, fără a se stabili vreo sultă.

Se stăruie în împărțirea în natură a imobilului, întrucât recurentul are condiții precare de locuit, deținând doar o casă cu 3 camere, în care stau șapte persoane.

Solicită admiterea recursului, casarea deciziei, trimiterea cauzei la tribunal pentru refacerea expertizei.

Cu cheltuieli de judecată.

Avocat, având cuvântul pentru intimatul-pârât, arată că recursul nu este motivat în drept, nu se arată ce texte e lege au fost încălcate și ce motiv de casare trebuie avut în vedere de instanță.

Hotărârea a fost casată pentru a se reface expertizele și pentru ca instanța de apel să se pronunțe cu privire la modalitatea de partajare în natură a imobilului.

Instanța de apel a respectat aceste dispoziții întrucât a desemnat alți experți pentru efectuarea lucrărilor, iar la omologarea variantei de lotizare a ținut cont de dispozițiile art. 741 Cod civil.

Expertiza construcții a fost efectuată la 2.04.2008, iar expertiza topo s-a efectuat la 18.04.2008, în ambele lucrări menționându-se că părțile au fost convocate și au participat la efectuarea expertizelor.

Se susține de către recurent că la refacerea expertizelor nu a fost convocat, iar expertul nu s-a prezentat pe teren. Părțile au fost legal citate și au participat la efectuarea expertizei inițiale, când expertul a cules datele privind situația imobilului, astfel că, nu mai era necesară o nouă convocare.

Imobilul nu poate fi partajat în natură, întrucât terenul are o deschidere la stradă de 14,63 ml, iar prin art. 30 din HG nr. 525/27.06.1996 se interzice parcelarea dacă lățimea la stradă este mai mică de 8 ml.

Solicită respingerea recursului ca nefondat.

Cu cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr. 4321/20.12.2005, reclamantul chemat în judecată pe pârâtul, solicitând să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale rămase de pe urma defuncților părinți, și.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la decesul tatălui său, intervenit la 21.08.1982, au rămas ca moștenitori

, soție supraviețuitoare, reclamantul și pârâtul fiind, conform certificatului de moștenitor nr. 204/13.03.1985, cu masa succesorală și cotele menționate în acesta.

Se mai susține că, ulterior, la 21.09.1993, a fost eliberat titlul de

proprietate nr. 7055, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1 ha moștenitorilor defunctului, terenul fiind situat în Tarlaua nr.10, Parcela 482, 483 și 342 /29, conform mențiunilor din acesta.

Reclamantul a mai solicitat la partaj, alături de cota de din construcția casă de locuit menționată ca bun succesoral în certificatul de moștenitor, și grajdul construit din piatră, compus din 2 camere și acoperit cu tabla ondulată.

De asemenea, reclamantul a mai arătat că după decesul mamei pârâților, au rămas ca moștenitori reclamantul și pârâtul în calitate de fii, cu cote egale asupra masei succesorale compusa din cota de din terenul situat în intravilanul satului, Tarlaua 10, Parcela 483, ca și casa de locuit, cota sa din bunurile menționate anterior, dar și terenul arabil în suprafața de 5000 mp. situat în Tarlaua 5, Parcela 153/76 conform titlului de proprietate nr. - din 9.03.2001 emis de Consiliul județean pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor județului

Pârâtul formulat întâmpinare-cerere reconvențională prin care fost de acord cu partajarea bunurilor succesorale și cotele din acțiune, solicitând atribuirea imobilului teren cu construcție în lotul său, deoarece a efectuat îmbunătățiri la aceasta.

Pe calea cererii reconvenționale, a solicitat deducerea din valoarea masei partajabile contravalorii lucrărilor de refacere fațadă a construcției realizate, cameră, refacere o dintr-o polată, turnat ciment în 2 camere, schimbat instalație, refăcut acoperiș din material nou, țigla, refăcut, acoperiș la grajd (tablă ondulată, turnat trei scări mozaic, turnat alee din ciment lucrări de racordare apă, construit gard din fier, construit gard din scândură pe latura de sud, construit gard din plasă de sârmă, înlocuit stâlpi din lemn cu stâlpi de țeavă la bolta de de vie, contribuit cu suma de 3000 lei ROL la nunta reclamantului în anul 1973.

Pârâtul solicitat și aducerea la masa de partaj a pasivului succesoral constând în cheltuieli de întreținere a părinților în perioada în care au fost grav bolnavi și cheltuielile de înmormântare și pomeni după datina creștină, ce au fost suportate exclusiv de acesta.

Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea reconvențională-completare acțiunii introductive, negând susținerile pârâtului.

Prin sentința civila nr. 1559/28.05.2007 Judecătoria Câmpina admis în parte atât acțiunea-completată, cât și cererea reconvențională, dispunând partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma defuncților și, conform variantei I din expertiza tehnică topometrică lotizare- completare, întocmită de expertul tehnic judiciar .

S-au respins capetele de cerere privind lipsa de folosință imobilului bun succesoral și deducerea parțială a pasivului succesoral, ca neîntemeiate, fiind obligat pârâtul să plătească reclamantului 355,57 lei cheltuieli de judecată, rest după compensare.

Pentru pronunța aceasta sentință, instanța de fond reținut că această variantă de atribuire bunurilor respectă dispozițiile art. 6731și 6739pr.civilă și art. 741 și 742 Cod civil, deoarece bunurile se împart în natură, cu respectarea drepturilor valorice și a posesiei, construcția fiind atribuită pârâtului care a și efectuat îmbunătățiri la acesta.

Prin apelul declarat împotriva acestei sentințe, reclamantul a susținut că este nelegală și netemeinică, deoarece s-au încălcat dispozițiile legale în ce privește atribuirea bunurilor în natură, punându-se temei pe expertiza construcții care apreciat că imobilul casă de locuit nu poate fi împărțit în natură, deși o atare împărțire este perfect posibilă, întrucât imobilul este situat în zona rurală, fără instalații sanitare, iar împărțirea se impunea cu atât mai mult cu cât casa are două intrări separate, este tip vagon cu mai multe camere care nu comunica între ele.

A susținut apelantul că în mod greșit instanța și-a însușit concluziile experților constructor, care au argumentat că imobilul nu poate fi comod partajat în natură, pentru că nu s-ar putea constitui două unități locative distincte, deoarece o atare împărțire este posibilă față de situarea imobilului, de modul în care sunt amplasate camerele, fiecare din ele putând constitui o unitate locativă de sine stătătoare, cu atât mai mult cu cât terenul pe care se află amplasată construcția are o suprafață mare, cu o deschidere mare la stradă, de 14,65 ml, permițând crearea unor loturi suficient de mari pentru ambele părți.

Pe baza acelorași probe, Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia civilă nr. 563/09.10.2007, prin care a respins ca nefondat apelul reclamantului și cererea de refacere probelor ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că la instanța de fond s-au efectuat expertize, au fost audiați martori, s-a luat interogatoriu părților, astfel că nu se impune completarea probelor, cererea formulată de apelant fiind neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, s-a apreciat că în mod corect s- omologat varianta de lotizare din expertiza, în care ambele părți primesc bunuri în natură, iar imobilul casă de locuit este atribuit intimatului-pârât, el nefiind comod partajabil în natură, așa cum rezultă din expertiza, pârâtul fiind cel care a adus și îmbunătățirile imobilului.

A mai reținut tribunalul că reclamantul-apelant primește mai multe suprafețe de teren în natură și potrivit art. 6739cod pr. Civilă, la formarea și atribuirea loturilor instanța tine seama și de acordul părților, mărimea cotei ce se cuvine fiecăruia, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unul din coproprietari făcut îmbunătățiri, respectându-se și posesia bunurilor.

Împotriva sus-menționatei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul considerând-o nelegală și netemeinică în raport de prevederile art. 304 cod pr. civilă, constând în aceea că în mod greșit ambele instanțe au concluzionat că imobilele de la punctul "Acasă", respectiv terenul în suprafață de 2.085 mp și casa aflată pe acesta nu pot fi împărțite în natură și nu pot fi astfel atribuite ambelor părți, o atare concluzie bazându-se pe expertizele efectuate în cauză.

arătat recurentul că suprafața de 2.085 mp intravilan, care are o deschidere la calea publică de 14,68 ml, poate fi lesne și pe deplin împărțit în doua loturi de peste 1000 mp fiecare, expertul topometru neprecizând în lucrarea sa nici un impediment care să ducă la împărțirea acestuia în două loturi.

În ce privește casa de locuit, s-a susținut de recurent că și aceasta poate fi împărțită în natură, având în vedere faptul că are configurație tip vagon, fiind compus din 4 camere, prispă, antreu, bucătărie și alte utilități care nu comunică între ele, că deja are două intrări separate și cu cheltuieli minime el poate fi împărțit și atribuit ambelor părți, neputându-se susține că din acest imobil nu se pot realiza două unități locative distincte.

Același recurent susținut că împrejurarea că intimatul efectuat lucrări la imobilul succesoral nu constituie un argument care să ducă la atribuirea imobilului, în totalitate, acestuia, în condițiile în care aceste lucrări au fost efectuate în timpul vieții părinților cu peste 19 ani în urma, data de la care intimatul nu a mai efectuat lucrări, toate cele efectuate de el fiind în fapt necesare pentru normala folosința a casei și grădinii.

A mai susținut recurentul ca se impunea ca terenul de la pct. Acasă și construcția sa fie atribuite ambelor părți cu atât mai mult cu cat locuiește în condiții improprii împreună cu întreaga sa familie compusă din 7 persoane.

Prin decizia civila nr. 28/15.01.2008 Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul declarat de reclamant, a casat decizia civila nr. 563/9.10.2007 pronunțata de Tribunalul Prahova și a trimis cauza spre rejudecare aceluiași tribunal,pentru a proceda la refacerea probelor,respectiv sa se pronunțe asupra modalității de ieșire din indiviziune prin verificarea posibilității de împărțire în natura a terenului și pentru a avea în vedere și alte criterii ce trebuie satisfăcute atunci când se impune împărțirea bunurilor.

După reînregistrarea dosarului pe rolul acestei instanțe, prin încheierea de ședința pronunțata la data de 13.03.2008, având în vedere caracterul obligatoriu al deciziei de casare potrivit dispozițiilor art. 315 cod pr.civila, tribunalul a dispus refacerea rapoartelor de expertiza în specialitatea topografie și respectiv construcții civile.

Acestea au fost întocmite de exp. și prin raportul de expertiză efectuat de acesta din urma, realizându-se și întocmirea lotizării în varianta unică.

Prin decizia nr. 100 pronunțată la 6 februarie 2009, Tribunalul Prahovaa admis apelul, a schimbat în parte sentința, în sensul ca a admis acțiunea completata și cererea reconvenționala, în parte, dispunând partajul conform variantei unice din raportul de expertiza întocmit de ing., astfel:

- primește bunuri în valoare de 38749 lei: teren extravilan 17, p. 342/29 = 7915 mp, situat în sat - 3 lei mp = 23745 lei; teren extravilan 5, p. 153/76 = 5000 mp, situat în comuna, județ D -3 lei/mp = 15000 lei.

Primește sultă de la în valoare de 4 lei.

- primește bunuri în valoare de 38749 lei: teren intravilan 10, p. 482,483 = 2069 mp, situat în sat - 10,52 lei/mp = 21766 lei; casa și anexe situate pe terenul din 10, p. 482, 483 în valoare de 16055 lei; bunuri mobile în valoare de 932 lei.

sultă lui în valoare de 4 lei.

De asemenea, s-a dispus compensarea în parte a cheltuielilor de judecată și obliga intimatul-pârât să plătească apelantului suma de 200 lei.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a constatat că varianta unică propusă de expert a fost întocmita cu respectarea dispozițiilor art. 741 cod civil și 6739cod pr. civila, întrucât se respecta posesia pe care părțile o dețin în raport de bunurile ce constituie masa succesorala, s-a realizat împărțirea în natura a bunurilor fara a se ajunge la o fărâmițare excesiva a loturilor și de asemenea sulta pe care o datorează intimatul - pârât apelantului are valoare modică.

Mai mult decât atât, instanța a considerat că în această variantă se ține seama de interesele practice și situația concreta a părților, prin modalitatea de ieșire din indiviziune neîncălcându-se prevederile art.6739proc.civ. ci, dimpotrivă, le asigura eficienta practica, ocrotind drepturile și interesele coindivizarilor.

În ceea ce privește cheltuielile de judecata, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 276 cod pr. civila, a făcut compensarea în parte a acestora, obligând pe intimatul-pârât sa plătească apelantului 200 lei, rest după compensare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, apreciind că au fost încălcate dispozițiile art. 208-209.pr.civilă cu ocazia efectuării expertizelor întocmite în cauză, fără a se dispune convocarea și participarea părților.

De asemenea, se arată că tribunalul nu s-a conformat dispozițiilor deciziei de casare pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, apreciind greșit că este imposibil de partajat în natură atât imobilul casă tip vagon cu două intrări separate, cât și terenul în suprafață de 2069 mp din pct."Acasă".

Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate, raportat la actele și lucrările dosarului și textele legale incidente în cauză, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:

În ceea ce privește motivul de recurs referitor la modalitatea de întocmire a rapoartelor de expertiză, instanța observă că au fost respectate dispozițiile art. 208 pr.civilă (209 referitor la obligativitatea depunerii lucrării cu 5 zile înainte de termenul acordat, fiind nerelevant în condițiile în care părților li s-a acordat termen pentru studierea rapoartelor de expertiză efectuate).

În acest sens, se observă că atât la efectuarea raportului de expertiză în specialitatea construcții de către expert, cât și a raportului de expertiză specialitatea topografie întocmit de expert, toate părțile au fost prezente la faza culegerii datelor din teren, astfel cum se menționează în cuprinsul acestora.

Astfel, expertul în specialitatea construcții s-a deplasat, urmare a convocării părților, la data de 30.04.2008, la orele 16,30, iar expertul în specialitatea topografie la data de 18.04.2008, orele 15,00, în ambele cazuri fiind de față și răspunzând convocării, ambele părți,

Faptul că la întocmirea răspunsului la obiecțiunile formulate de către părțile nu au mai fost convocate, nu poate constitui încălcare a dispozițiilor art. 208.pr.civilă, cât vreme instanța de apel nu a dispus convocarea părților și în cazul refacerii expertizei constructor, ci numai pentru efectuarea expertizei topo, astfel cum rezultă din încheierea de ședință din 19.06.2008 ( fila 32), dar nici nu era necesară o nouă prezentare la fața locului, câtă vreme nu se contesta faza preluării datelor din teren, ci modalitatea ulterioară de prelucrare a acestora.

În ceea ce privește motivul de recurs referitor la respectarea dispozițiilor deciziei de casare, Curtea de Apel constată că au fost respectate dispozițiile art. 315.pr.civilă, Tribunalul Prahova dispunând efectuarea în cauză a unor noi expertize și verificarea posibilității de împărțire în natură a imobilului, având în vedere și alte criterii ce trebuie satisfăcute atunci când se impune împărțirea bunurilor.

În acest sens, se poate observa că experții desemnați în cauză au apreciat că imobilul din pct. "Acasă" nu poate fi comod partajabil, dar, în varianta de lotizare, a ținut cont de posesia părților, de faptul că pârâtul a efectuat îmbunătățiri la construcția bun succesoral, de cotele părților și împărțire, pe cât posibil, în natură a bunurilor, cu evitarea sultelor mari, în conformitate cu dispozițiile art. 6739.pr.civilă.

De asemenea, deși inițial expertul constructor aprecia că se pot crea două unități locative din camerele nr. 1,2,3 și 4, respectiv camerele 5, 6,7,8 și 9, observând, ca urmare a obiecțiunilor la raportul de expertiză, că a poziționat greșit beciul sub camera nr. 4, în realitate, intrarea fiind în această cameră, iar beciul sub camera nr. 5, ulterior, a arătat că imobilul nu poate fi comod partajabil în natură datorită imposibilității folosirii acestei anexe.

Totodată, s-a arătat că lățimea terenului la stradă nu permite realizarea a două loturi convenabile din punct de vedere al circulației și servituților care s-ar naște din acestea și prin partajarea locuinței prin formarea de unități, valoarea de circulație a imobilului evaluat s-ar diminua foarte mult.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, Curtea de Apel constată că, în speță, nu sunt incidente motivele de nelegalitate a deciziei Tribunalului Prahova prevăzute de art. 304.pr.civilă, astfel încât, va dispune respingerea, ca nefondat, a recursului declarat.

Făcând aplicarea art. 274 pr.civilă, va fi obligat recurentul, către intimat, la 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărător.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, Sat, nr. 265, Cod poștal -, Județ împotriva deciziei civile nr.100 pronunțată la 6 februarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în comuna, Sat, nr. 394, Cod poștal -, Județ

Obligă recurentul, către intimat, la 500 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda

- - - - - -

fiind în concediu de odihnă

se semnează de

Președintele instanței,

Grefier,

Red.

Tehnored.PJ

2 ex/6.07.2009

4615/2005 Judecătoria Câmpina

4615/2005 Tribunalul Prahova

,

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120

Președinte:Aurelia Popa
Judecători:Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 577/2009. Curtea de Apel Ploiesti