Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 65/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- partaj judiciar
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.65
Ședința publică de la 10 Martie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Dumitrașcu Veronica
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
GREFIER: - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta, domiciliată în municipiul S,-, județul S, împotriva deciziei nr.453 din 18 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra recursului de față au avut loc în ședința publică din data de 3 martie 2009, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de astăzi, 10 martie 2009.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Suceava în data de 2 martie 2006, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, pentru partajarea bunurilor ce au aparținut părinților lor G, decedat la data de 24 noiembrie 1992 și, decedată la data de 24 noiembrie 2001.
Reclamantul a arătat că, potrivit certificatului de moștenitor nr.673 din 26 mai 1993, atât el cât și pârâta au renunțat la moștenirea rămasă după tatăl lor, unica moștenitoare fiind mama, astfel că acțiunea are ca obiect împărțirea averii acesteia din urmă, compusă din construcții, terenuri și bunuri mobile, toate în valoare de 251 720 lei (RON) aflate în posesia pârâtei, cu excepția câtorva terenuri.
Totodată reclamantul și-a exprimat dorința de a primi în lot una dintre cele două case, o magazie, un pentru păsări, beciul, J din terenul curte cu construcții și grădină, J din terenurile din extravilan, damigenele și circularul cu motor.
Prin întâmpinare și cerere reconvențională pârâta a susținut că nu fac parte din masa de partajat două magazii construite pe temelie de beton din dulapi de stejar și acoperite cu azbest, încă două cotețe pentru animale și 23,76. de gard dinspre drumul public, deoarece aceste bunuri au fost construite pe cheltuiala sa și a soțului, ea locuind în gospodăria părintească dintotdeauna, iar soțul din anul 1983 când s-au căsătorit. A solicitat să se constate că are un drept de creanță asupra moștenirii, constând din contravaloarea unor lucrări de reparare și întreținere la casa de locuit, la gardul de la stradă, la anexa în care au locuit defuncții părinți, din contravaloarea instalației de încălzire-centrală termică din anexa de locuit și din aceea a pomilor fructiferi pe care i-a plantat în anul 1993 pe suprafața de 500. de lângă construcții. De asemenea, a pretins că succesiunea este grevată de un pasiv în valoare de 90 000 lei, constând din cheltuielile ocazionate de înmormântarea și praznicele făcute după decesul mamei și din contravaloarea întreținerii acesteia timp de nouă ani înainte de deces.
După administrarea probelor, Judecătoria Suceava, prin sentința civilă nr.2600 din 23 mai 2008, admis acțiunea și, în parte cererea reconvențională, după cum urmează:
A constatat că moștenitoarea defunctului G, decedat la data de 24 noiembrie 1992, este, în calitate de soție supraviețuitoare, cu cota de 1/1, care la rândul ei are ca moștenitori pe reclamant și pe pârâtă, fiecare cu o cotă indiviză de câte .
A constatat că masa bunurilor rămase după mama părților este în valoare de 195 485,11 lei și se compune din suprafețele de 5100. teren, în tarlaua "Dealul Mânăstirii" din cartierul, mun.S, de 2500. teren în același loc, de 1100. teren curți construcții, aflat pe-, din construcțiile casă de locuit (C1), casă-anexă (C2), magazie de lignit (C5), de păsări (C6), beci(C8), din împrejmuiri și mai multe bunuri mobile.
starea de indiviziune, a atribuit reclamantului suprafața de 5100. teren din locul numit "Dealul Mânăstirii", trei damigene și un circular, toate în valoare de 14 265 lei.
Pârâta a primit celelalte două parcele de teren precum și construcțiile reținute ca făcând parte din masă, împrejmuirile și restul bunurilor mobile, valoarea lotului său fiind de 181 220,11 lei.
Inegalitatea valorică a loturilor a fost compensată prin sultă, titlu cu care pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 83 477,55 lei. Reclamanta a mai fost obligată și la plata unor cheltuieli de judecată de 2 375 lei.
Cererile de constatare ale dreptului de creanță și pasivului succesoral, solicitate pe cale reconvențională, au fost respinse ca nefondate
La formarea loturilor, instanța a avut în vedere posesia exercitată de părți, domiciliul acestora, respectiv faptul că pârâta locuiește în gospodărie cu familia ei de peste 20 ani, că a efectuat îmbunătățiri, cât și construcții proprii, precum și uzura produsă asupra bunurilor mobile prin posesia exercitată de fiecare. A respins cererea reclamantului de a-i fi atribuite în natură parte din construcții cu terenul aferent, cu motivarea că între părți există animozități și că apare totodată o imposibilitate obiectivă de partajare deoarece singura variantă identificată de experta nu asigură condiții normale de locuit pentru două familii.
Prin decizia civilă nr.453 din 18 decembrie 2008, Tribunalul Suceavaa respins ca nefondat apelul reclamantului referitor la compunerea masei succesorale și la lotizare, precum și pe cel declarat de pârâtă în legătură cu masa succesorală, pasivul, modalitatea de alcătuire a loturilor și sulta datorată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere că niciuna dintre părți nu a indicat, ca făcând parte din masă, pomii fructiferi plantați de defuncții părinți pe terenul de lângă casă, iar împărțirea lor, cât și a celor plantați de părți contravine prevederilor art.294 alin.1 din Codul d e procedură civilă, că imobilul casă de locuit cu anexe gospodărești, conform expertizei, nu poate fi partajat în natură, deși este compus din două unități locative, că încheierea de admitere în principiu nu este obligatorie, astfel că lipsa ei nu atrage nulitatea sentinței, că expertiza topo este corectă și nu se impune o nouă expertiză în construcții, că loturile au fost bine alcătuite, iar pasivul pretins nu a fost dovedit și, în final, că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor art.274 din Codul d e procedură civilă, cu privire la cheltuielile de judecată.
Pârâta a declarat recurs împotriva acestei decizii pentru un motiv ce poate fi încadrat în prevederile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, vizând modul de aplicare a dispozițiilor cuprinse în art.6735alin.2 și art.6739din Codul d e procedură civilă, în art.736 și art.741 din Codul civil, privind formarea și atribuirea loturilor.
În dezvoltare, pârâta a adus critici cu privire la lotizare, dar numai sub aspectul atribuirii construcțiilor și a terenului din jur, arătând că, totuși, este posibilă partajarea în natură. Acest lucru rezultă din suplimentul extrajudiciar la expertiza topo, pe care l-a solicitat expertului numit de instanța de fond, din care rezultă posibilitatea formării a două loturi egale din terenul de 11oo pe care sunt amplasate construcțiile, cu acces la stradă și cu suficient spațiu între clădiri.
Recursul se dovedește a fi întemeiat, după cum se va arăta în continuare.
Textele de lege, mai sus menționate instituie criterii proprii împărțelii judiciare de care instanța trebuie să țină seama la formarea și atribuirea loturilor. Indiferent de felul în care devin operaționale (în totalitate sau în parte), aceste criterii, în ierarhia cărora, de regulă, are prioritate egalitatea în natură a loturilor, nu trebuie să nesocotească nevoile copărtașilor și au rolul de a asigura partajului un caracter echitabil.
În speță, ambele instanțe au considerat că posesia de lungă durată exercitată de pârâtă asupra gospodăriei părintești,o anume animozitate dintre părți și absența condițiilor de locuit proprie unora dintre construcții justifică atribuirea în totalitate, în lotul pârâtei.
Ori, o asemenea manieră de structurare, care a generat compensarea drepturilor reclamantului, prin sultă, în proporție de 85%, afectează caracterul echitabil al partajului, contravine principiului egalității în natură a loturilor și chiar însăși situației pârâtei recurente, care a fost obligată la plata unei sulte excesive, de 83 477 lei, dificil de achitat cum a și învederat în recurs.
Așa fiind, curtea constată că este dat motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, constând dintr-o greșită aplicare a prevederilor cuprinse în art.736, art.741 din Codul civil, precum și ale art. 6735 și 9din Codul d e procedură civilă, încât va admite recursul și va modifica parțial decizia cât și sentința, numai cât privește lotizarea. În rejudecare, ținând cont că prin acțiune reclamantul a dorit să i se atribuie parte din construcții și din terenul de 1100. de pe str. -, că are o altă casă, nefiind nevoit să locuiască permanent în zona în litigiu și că, într-adevăr, conform suplimentului la expertiza tehnico-judiciară întocmit de ing. (11 recurs), admisibil conform art.305 din Codul d e procedură civilă, este posibilă o împărțire în natură, curtea va urmări o echilibrare a loturilor cu reducerea corespunzătoare a sultei. Astfel, urmează să scoată din lotul pârâtei suprafața de 550. teren identificat în suplimentul de expertiză depus în recurs, cu culoare maro, în valoare de 48208,765 lei, pe care se află casa anexă - C2 în valoare de 26240 lei, magazia - C5, în valoare de 6600 lei, cotețul de păsări - C6 în valoare de 1660 lei și 31,85. de gard dinspre vecinul în valoare de 811, 4416 lei, plus 6,28. din gardul de la stradă, corespunzător limitelor lotului nou format, ce va fi atribuit reclamantului.
În consecință, valoarea totală a lotului reclamantului va fi de 97 785,2o6 lei (în loc de 14 265 lei), iar valoarea lotului pârâtei va fi de 97 699,91 lei (în loc de -,11 lei).
Întrucât pârâta a efectuat o serie de îmbunătățiri la construcțiile date în lotul reclamantului se va constata că ea are un drept de creanță în valoare totală de 1676,83 lei (13060 lei cv. instalației de încălzire la casa anexă + 316,83 lei cv. celor 6,28. de la strada -, edificat de pârâtă, ce devine aferent lotului reclamantului). Reclamantul va fi îndatorat la plată.
Drept urmare a acestor modificări, reclamantul va plăti o sultă de 42,65 lei, iar obligarea pârâtei de a plăti sultă va fi înlăturată.
Văzând că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată,
DECIDE:
Admite recursul pârâtei, împotriva deciziei nr.453 din 18 dec.2008, a Tribunalului Suceava.
Modifică parțial decizia atacată în sensul că, menținând dispoziția de respingere a apelului reclamantului, admite apelul pârâtei și, în consecință:
Schimbă parțial sentința civilă nr.2600 din 23 mai 2008 a Judecătoriei Suceava, după cum urmează, prin modificarea loturilor:
Exclude din lotul pârâtei următoarele bunuri:
- suprafața de 550 mp teren parte din trupul de 1100 mp de pe-, identificată cu culoare maro, între reperele A-H-G-F-E-D-C-B-A, în planul de situație întocmit la 27 ian.2009 de ing. (fila 11 din dosarul de recurs) în valoare de 48.208,765 lei;
- construcția casă-anexă (2) în valoare de 26240 lei, magazia de lignit (5) în valoare de 6600 lei, cotețul de păsări (6) în valoare de 1660 lei și 31,85 de gard, dinspre vecinul, în valoare de 811,4416 lei.
În lotul pârâtei vor rămâne suprafața de 2500 mp, construcțiile 1 și 8 și bunurile mobile atribuite de judecătorie plus suprafața de 550 mp teren, parte din trupul de 1100 mp, de pe-, identificată cu culoare, între reperele A-B-C-D-E-I-K-L-A, în planul de situație întocmit la 27 ian.2009 de ing. (fila 11 din dosarul de recurs).
Valoarea totală a lotului atribuit pârâtei este de 97.699,91 lei (în loc de 181.220,11 lei).
în lotul reclamantului, alături de bunurile primite la judecătorie și pe cele excluse din lotul pârâtei prin prezenta decizie, plus 6,28 gard la stradă.
Valoarea lotului reclamantului este de 97.785,206 lei (în loc de 14.265 lei).
Constată că pârâta are un drept de creanță asupra construcțiilor atribuite reclamantului în valoare totală de 1676,83 lei, din care 1360 lei contravaloarea instalației de încălzire la casa anexă 2 și 316,83 lei, contravaloarea celor 6,28 din gardul de la str.-, edificat de pârâtă și care devine aferent lotului reclamantului.
Obligă pe reclamant să plătească pârâtei suma de 42,65 lei cu titlu de sultă, precum și suma de 1676,83 lei cu titlu de drept de creanță.
Înlătură din sentință obligația pârâtei de a plăti sultă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței, care nu sunt contrarii prezentei decizii.
Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.DV/10.04.2009
Nr.ex.2
Jud.fond:
Jud.apel:
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Dumitrașcu Veronica, Andrieș Catrinel
