Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 69/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj judiciar -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 69
Ședința publică din 13 martie 2009
PREȘEDINTE: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtele domiciliată în comuna Șcheia, județul S, (), domiciliată în satul, comuna Moara, județul S, domiciliată în satul Sf., comuna Șcheia, județul S, împotriva deciziei civile nr. 421 din 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 6 martie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă a prezentei decizii, când pentru a da posibilitate părților, prin apărători, să depună concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la data de 31.05.1996 la Judecătoria Suceava, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, și solicitând partajarea masei succesorale rămasă după, autoarea comună a părților, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că lui i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2,19 ha teren, conform titlului de proprietate nr. 637 din 15.11.1994.
Precizează că sunt succesori ai lui, decedată la data de 8.10.1995, reclamanta, pârâții, și, în calitate de descendenți, precum și nepoatele și, după fiul predecedat,.
Pârâtele, și, pe calea cererii reconvenționale, au solicitat raportarea înzestrărilor copiilor defunctei.
Prin sentința civilă nr. 3488 din 10.06.1999, Judecătoria Suceavaa admis acțiunea și, în consecință, a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta se compune din suprafața de 2,05 ha teren, de pe raza comunei Șcheia, județul S, a dispus sistarea stării de indiviziune prin atribuirea terenului în loturi părților, loturi ce au fost echilibrate prin sulte.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta și pârâții, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 2466 din 22.11.2002, Tribunalul Suceavaa admis apelurile promovate de reclamanta și pârâtele, și și, în consecință, a anulat sentința primei instanțe și a reținut procesul pentru judecare, sens în care a stabilit termen de judecată. Prin aceeași decizie a fost respins apelul declarat de pârâta ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că partajul judiciar efectuat la prima instanță a fost pronunțat în contradictoriu cu, care era decedat la data pronunțări sentinței civile atacate. Așa fiind, instanța de apel a constatat nul partajul, întrucât nu au fost cuprinși toți moștenitorii, fiind astfel incidente dispozițiile art. 797 Cod civil.
Prin încheierea de admitere în principiu din 16.03.2004, Tribunalul Suceava, în complet format dintr-un singur judecător, a admis în principiu acțiunea civilă de partaj succesoral și, în consecință, a constatat compunerea masei de partajat, calitatea părților de moștenitori legali ai defunctei și cotele părți indivize ce le revin.
Împotriva acestei încheieri de admitere în principiu au formulat recurs pârâtele, () și.
Prin încheierea nr. 1542 din 30.06.2006, Curtea de Apel Suceavaa admis recursul, a casat încheierea de admitere în principiu și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținându-se în motivare că urmare a admiterii apelurilor și anulării sentinței civile nr. 3488 din 10.06.2002 a Judecătoriei Suceava prin decizia civilă nr. 2466 din 22.11.2002 a Tribunalului Suceava, acestei din urmă instanțe îi revenea obligația ca, în aplicarea dispozițiilor art. 297 al. 2 Cod procedură civilă, să procedeze la judecarea fondul cauzei, pronunțând o hotărâre definitivă în complet format din doi judecători. Procedând la judecarea fondului procesului, urmare a admiterii apelurilor, și pronunțând o încheiere de admitere în principiu în aceste condiții în complet format dintr-un singur judecător, tribunalul a încălcat dispozițiile legale imperative privind compunerea comletelor de judecată, corespunzătoare stadiului procesual al cauzei, împrejurare care, a conchis instanța de recurs, atrage incidența dispozițiilor art. 105 al. 2 Cod procedură civilă, respectiv nulitatea încheierii.
Tribunalul Suceava, investit cu rejudecarea cauzei, prin decizia civilă nr. 421 din 18.11.2008, a admis acțiunea și cererea reconvențională, a constatat compunerea masei de partajat, respectiv terenuri din titlurile de proprietate nr. 637 din 15.11.1994, nr. 488 din 2.02.1994 și nr. 1924 din 1997, calitatea de moștenitori a părților, respectiv, fiice cu câte o cotă de 1/5 fiecare, pârâtele și, fiicele lui, fiu predecedat, cu o cotă de 1/5 împreună și pârâții, (decedat) și, moștenitorii lui, fiu postdecedat, cu o cotă de 1/5 împreună.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune, prin atribuirea bunurilor din masa de partajat în loturi părților, conform variantei a II a raportului de expertiză, loturi ce au fost egalizate prin sulte.
Cheltuielile de judecată au fost compensate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că după decesul autoarei succesiunii, la data de 8.10.1995, a rămas o masă de partajat compusă din suprafețele de 13.179 mp teren, la "", 2.600 mp teren la "", 3.300 mp teren curți construcții, precum și terenurile ce au constituit înzestrări de care au beneficiat, 3.860 mp în Sf., 3.200 mp la "", 4.200 mp la "", 2.600 mp la " Scurte" și 5200 mp la "".
Cu privire la lotizare, instanța de apel a avut în vedere cotele părți cuvenite copartajanților, natura bunurilor și posesia terenurilor.
Împotriva aceste decizii au declarat recurs pârâtele, () și, în motivarea căruia au arătat următoarele:
- Instanța de fond nu a introdus în cauză pe moștenitorii lui, decedat în timpul procesului.
- Nu a fost introdusă la moștenire și, soția supraviețuitoare a lui, decedat în toamna anului 1992, în concurs cu fiicele și.
- Expertul a făcut o gravă eroare deoarece a partajat doar 2,050 ha teren, în loc de 2,19 ha teren, cât este cuprins în titlul de proprietate.
- Tribunalul a soluționat cauza în fond, făcând o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 297 al. 2 teza a II a Cod procedură civilă, lipsind astfel părțile de o cale de atac. Precizează că tribunalul constatând incidența textului de lege menționat, trebuia să desființeze hotărârea primei instanțe și să trimită cauza spre rejudecare primei instanțe.
- Sunt nemulțumite de valoarea stabilită pentru terenurile din intravilan, care au fost subevaluate. Parte a masei de partajat a fost trecută la valorile stabilite prin expertizele efectuate în 1999 și parte la valorile stabilite în 2008, când s-au făcut suplimente la rapoartele de expertiză, ajungându-se astfel la decalaje foarte mari între valorile terenurilor ce compun masa de partajat. De asemenea, nu au fost evidențiate construcțiile existente pe terenurile intravilan, care au fost evaluate ca terenuri agricole de categoria a IV
- Expertul a făcut o gravă eroare deoarece s-a referit la un teren în suprafață de 0,2574 mp din tarlaua "", care este terenul lui, în loc să se refere la o parte din terenul în suprafață de 0,50 ha din parcela "" proprietatea autoarei. Astfel, înzestrările pârâtei nu au fost cuprinse în totalitate în masa de partajat, fiind cuprinse, însă, terenuri proprietatea altor persoane.
Examinând recursul, prin prisma motivelor de recurs, ce vizează dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
În primul rând se impune observația că recurentele au depus două memorii cuprinzând motivele de recurs.
Primul memoriu de recurs reprezintă de fapt motivele de apel formulate împotriva sentinței civile nr. 3488 din 10.06.1999 a Judecătoriei Suceava (fila 116 dosar fond), reiterându-se, deci, într-o formă identică, susținerile și apărările din fața instanței de apel.
Prin cererea de recurs recurentul trebuie să arate pe care anume din cele 9 motive de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă își întemeiază cererea, indicând fie articolul și punctul corespunzător, fie descrierea legală a cazului de casare prevăzut în acel punct, fie ambele situații, iar apoi să facă dezvoltarea lor, în sensul de a demonstra de ce se poate reține fiecare motiv de casare invocat.
Așa fiind, instanța de recurs a grupat motivele de recurs din cele două memorii (inclusiv argumentele aduse în susținerea acestora) urmând a analiza doar criticile ce satisfac exigențele textului sus menționat, cu precizarea că nu orice nemulțumire a recurentelor față de hotărârea primei instanțe poate fi discutată în recurs, ci numai cele care pot fi încadrate într-unul din cazurile prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Analizând motivele de recurs, astfel cum au fost reținute de instanță, se constată că moștenitorii lui, decedat la 9.10.1998, respectiv, și, au fost introduși în cauză de instanța de apel. De fapt acesta este și motivul pentru care instanța menționată, prin decizia civilă nr. 2466 din 22.11.2002, constatând nul partajul efectuat fără participarea tuturor moștenitorilor, a anulat sentința nr. 3488 din 10.06.1999 a Judecătoriei Suceava și a reținut procesul pentru judecare.
De asemenea, corect a reținut instanța de apel prin hotărârea menționată că, soția supraviețuitoare a defunctului, nu are calitatea de moștenitoare a defunctei, deoarece soțul său este predecedat autoarei sale, situația în care calitatea de moștenitori o au numai descendenții fiului predecedat, respectiv și.
Critica privind partajarea terenului în suprafață de 2,050 ha se referă la expertiza efectuată în primă instanță, care a reținut ca făcând parte din masa de partajat doar terenul din titlul comun nu și cel primit zestre. Expertiza efectuată în apel, identifică de pe titlul de proprietate comun nr. 637/1994 suprafața de 19.080 mp. Diferența față de 21.900 mp teren de pe titlul menționat este dată de terenul din parcela în care s-a găsit la măsurători doar 12.376 mp față de 16.000 mp.
Potrivit dispozițiilor art. 297 al. 2 teza a II a Cod procedură civilă "atunci când există vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanță a judecat în fond, instanța de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată, va reține procesul spre rejudecare".
Instanța de apel care a pronunțat decizia civilă nr. 2466 din 22.11.2002 soluționând apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 3488 din 10.06.1999 a Judecătoriei Suceava, a anulat sentința și a reținut pricina pentru evocarea fondului, pronunțând o nouă hotărâre. Așa fiind, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 297 al. 2 teza a II a Cod procedură civilă, criticile formulate de recurente, în sensul că tribunalul trebuia ca, după anularea sentinței, să trimită cauza spre rejudecare la judecătorie, fiind neîntemeiate. De asemenea, și compunerea completului este cea stabilită de art. 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv complet format din doi judecători.
Cu privire la terenurile cu care a fost înzestrată reclamanta se reține că prin obiecțiunile la raportul de expertiză efectuat de expert la prima instanță, recurentele arată că reclamanta a fost înzestrată cu suprafețele de 0,42 ha la ", 0,32 ha la "" și 0,25 ha la "" (fila 54 dosar 4545/1996 al Judecătoriei Suceava ).
Reclamanta recunoaște primirea cu titlul de zestre a primelor două parcele, dar nu și a celei de a treia de la "", care susține că provine de la soț (fila 69 dosar 4545/1996 al Judecătoriei Suceava ).
Prin apelul declarat împotriva sentinței primei instanțe (motive care au fost reiterate în aceeași formă în recurs) se arată de către recurente că suprafața primită zestre totalizează 0,74 ha teren, fiind compusă din 0,32 ha intravilan în parcela "" și 0,42 ha teren extravilan în parcela "".
Prin expertiza efectuată de expert în apel se identifică aceste suprafețe. În obiecțiunile și memoriile depuse ulterior recurentele indică iarăși ca fiind primită zestre și suprafața de 0,25 ha în parcela "".
În consecință, cum acest teren a fost reconstituit conform titlului de proprietate nr. 488 din 2.08.1994 în favoarea lui și, în baza înregistrărilor din registrul agricol din perioada 1959 - 1962, unde apare evidențiat acest teren la poziția lui, soțul pârâtei, și cum recurentele nu au dovedit că acest teren a fost proprietatea autoarei succesiunii, corect nu a fost reținut în masa de partajat.
În masa de partajat a fost cuprinsă în parcela "" doar suprafața de 0,25 ha, reconstituită prin titlul de proprietate nr. 637/1994 în favoarea autoarei succesiunii,.
Cu privire la evaluarea terenurilor se reține că deși în cauză au fost efectuate mai multe expertize, prima în 1998, care identifică și evaluză doar terenul din titlul de proprietate nr. 637/1994 emis în favoarea lui, terenurile au fost reținute în masa de partajat la valoarea stabilită prin ultimul supliment la raportul de expertiză întocmit de expert (filele 144 - 150 dosar nr-) pentru termenul din 12.02.2008. Deci nu se confirmă susținerea recurentelor că unele terenuri au fost trecut cu valorile stabilite în 1999, ci acestea au fost evaluate de expert la prețul de piață liberă practicat la data întocmirii suplimentului de expertiză.
Cu privire la terenurile pe care susțin recurentele că se află construcții neidentificate în planurile de situație se reține că, aceste terenuri făcând parte din zestrea reclamantei, au fost parțial înstrăinate de aceasta, cumpărătorii construind deja vile pe aceste terenuri. Expertul desemnat în cauză a evidențiat aspectele reținute și a evaluat aceste terenuri având în vedere că este vorba de teren destinat construcției de case, existând în zonă toate dotările edilitare, respectiv gaz metan, apă, telefon.
Simpla nemulțumire a recurentelor cu privire la prețul "prea mic" al terenurilor din intravilan, fără indicarea eventualelor aspecte de nelegalitate care s-ar fi săvârșit în legătură cu stabilirea acestuia, nu poate fi discutată în recurs, neputând fi încadrată într-unul din cazurile de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Pentru cele reținute, Curtea, în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pârâtele recurente să plătească pârâților intimați suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge, ca nefondat. recursul declarat de pârâtele domiciliată în comuna Șcheia, județul S, (), domiciliată în satul, comuna Moara, județul S, domiciliată în satul Sf., comuna Șcheia, județul S, împotriva deciziei civile nr. 421 din 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Obligă pârâtele recurente, () și să plătească pârâților intimați suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. apel:;
Jud. încheiere ( din 16 martie 2004 ) de admitere în principiu:
Tehnored. Sb.
Ex. 2/13.04.2009
Președinte:Dumitraș DanielaJudecători:Dumitraș Daniela, Surdu Oana, Timofte Cristina
