Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 702/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 702
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA -IE 2009
PREȘEDINTE: Camelia Liliana Viziteu judecător
- - - -- JUDECĂTOR 2: Niculina Valerica Grosu
- - - - judecător
GREFIER - POLITIC &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine au venit spre soluționare recursurile civile formulate de recurenta-pârâtă și de recurenta-reclamantă, ambele declarate împotriva deciziei civile nr.41/AC din 12.02.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta-pârâtă, care se legitimează cu seria nr.- eliberată la data de 31.05.2005 de.Mun.P N, asistată de av., recurenta-reclamantă, care se legitimează cu seria nr.- eliberată la data de 23.01.2002 de.Mun.P N, asistată de av. și intimații-pârâți și G, care se legitimează cu seria nr.-, eliberată la data de 11.01.2001 de.Mun.P N, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Avocat pentru recurenta-reclamantă arată că a scos de la Arhivele Statului actul de vânzare-cumpărare aflat la fila 15 dosar.
Întrebată fiind recurenta-pârâtă, prin apărător, arată că nu avea cunoștință de acel act.
Intimatul-pârât arată că actele sunt depuse la dosar de la începutul procesului, nu este act nou.
Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat având cuvântul pe fond pentru recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului, casarea deciziei civile și trimiterea cauzei spre rejudecare. În susținere arată că decizia pronunțată de Tribunalul Neamț este nelegală și netemeinică. Arată că instanța de apel a menținut soluția instanței de fond care a atribuit lotul 3 recurentei în indiviziune cu intimatul-pârât, în suprafață de 2155 curți construcții și 3600 teren arabil extravilan com. Mai arată că recurenta a intrat în posesia a 2 acte de vânzare-cumpărare. Un act la data de 27.09.2005 (fl.5 recurs) și al doilea act la data de 05.08.2005. Recurenta nu a știut de aceste 2 acte. că fuseseră înstrăinate acele suprafețe de teren. Precizează că cele 2 terenuri atribuite prin sentință în indiviziune celor 2 au fost vândute. În concluzie solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre o nouă judecare, arătând că nu s-a judecat fondul cauzei a celor 2 suprafețe de teren pentru care s-au depus cele 2 acte.
Avocat având cuvântul pe fond pentru recurenta-reclamantă solicită respingerea recursului formulat de aceasta, casarea cu trimitere pentru o nouă judecată în sensul de a se verifica dacă trebuie cerută nulitatea actelor și să se aibă în vedere actul de vânzare-cumpărare încheiat de defuncți. În ce privește recursul formulat de recurenta-pârâtă solicită admiterea și acestui recurs.
Intimatul-pârât având cuvântul pe fond arată că vânzarea-cumpărarea s-a făcut în lipsa bunicii, participând numai bunicul acestuia și arată că este de acord cu recursurile formulate în cauză.
Intimatul-pârât G având cuvântul pe fond arată că are teren dat de zestre, iar sa nu i-a dat nicio suprafață de teren. Este de acord cu recursurile și solicită să se împartă egal toate suprafețele de teren.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor civile de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.782/18.02.2008 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamța fost admisă în parte acțiunea precizată având ca obiect partaj succesoral formulată de reclamanții și G în contradictoriu cu pârâții, și Prin aceeași sentință a fost admis în parte capătul de cerere formulat de reclamanți privind raportarea înzestrărilor și a fost dispusă ieșirea din indiviziune a părților și, în consecință, atribuite loturile conform variantei 1 din completarea la expertiza de lotizare, iar inegalitățile valorice ale loturilor au fost compensate prin obligarea la plata de sulte. Cheltuielile de judecată efectuate de părți la instanța de fond au fost compensate.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț sub nr.747/2006 în sistemul - numărul generat în ECRIS fiind - - reclamanții și G au chemat în judecată pe pârâții, și, pentru partaj succesoral.
În motivare, au arătat reclamanții că solicită partajul averii succesorale existente în patrimoniul autorilor G și, sistarea proprietății comune indivize, precum și raportarea la masa de partaj a terenurilor primite cu titlu de zestre de la aceeași autori, de către pârâtele și.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, la prima instanță, pârâta a arătat că este de acord cu acțiunea de partaj așa cum ea a fost formulată, învederând că, în ceea ce privește terenurile pe care ea le-a primit de la părinți cu titlu de zestre, se regăsesc înscrise în titlul de proprietate nr.58/476/26.05.2005. Prin precizările la întâmpinare depuse la termenul de judecată din data de 15.05.2006, pârâta a arătat că terenurile pe care le-a primit cu titlu de zestre de la autor sunt:suprafața de 3600. terensituată în extravilanul com. pct., 2, parcela 7/5,suprafața de 1802.(560.+1241.), situată în intravilanul com. cu destinația curți construcții, vii și arabil în 29, parcelele 530/1-2.
În fața primei instanțe au fost administrate, la cererea părților, proba cu înscrisuri, și la cererea reclamanților proba cu expertiză topografică de identificare și evaluare a terenurilor și formare a loturilor.
La termenul de judecată din data de 30.04.2007 a fost adus la cunoștința instanței de fond faptul decesului pârâtei, fiind indicați și moștenitorii acesteia, în persoana descendenților și.
Instanța de fond, analizând actele și probele dosarului, a reținut că la data de 25.04.1983 și respectiv 11.01.1989 s-au deschis, prin moarte, succesiunile defuncților G și, cu ultimul domiciliu în comuna, județul N, că bunurile care compun masa succesorală sunt toate terenurile înscrise, pe de o parte, în titlul de proprietate nr.58/862/18.11.2005 eliberat pe numele defunctului, G, dar și terenurile pe care pârâta le-a primit cu titlu de zestre de la autorii comuni ai părților și care se găsesc înscrise în titlul de proprietate nr.58/476/26.05.2005.
Prima instanță nu a reținut la masa de partaj și terenurile pe care pârâta le-a primit cu titlu de zestre de la aceiași autori, terenuri pe care reclamanta le-a solicitat să fie raportate la masa de partaj, deoarece pârâta nu a solicitat în nume propriu reconstituirea dreptului de proprietate asupra lor și nu a obținut până în prezent un titlu de proprietate emis în conformitate cu dispozițiile Legii fondului funciar.
Pentru motivele expuse, prima instanță, în baza art.6735Cod procedură civilă, a constatat calitatea de moștenitori legali a părților, descendenți de gradul Iad efuncților G și, cărora a apreciat că li se cuvine o cotă de 1/6 din moștenire, iar ca bunuri succesorale terenurile înscrise în titlul de proprietate nr.58/862/18.11.2005, eliberat pe numele defunctului
În ceea ce privește terenurile pe care pârâta le-a primit ca zestre de la aceiași autori, ele au fost atribuite în natură în lotul acestei pârâte. Atribuirea bunurilor în natură s-a realizat conform variantei I propusă de expert prin completarea la expertiza de lotizare efectuată în cauză, variantă care a fost considerată echitabilă și optimă pentru fiecare categorie de moștenitori.
Potrivit art.6735alin.2 din Codul d e procedură civilă, loturile atribuite părților au fost echilibrate valoric prin plata de sulte compensatorii.
În temeiul art.276 Cod procedură civilă, instanța de fond a dispus compensarea între părți a cheltuielilor de judecată efectuate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termenul legal, pârâtul și reclamanții și Recursurile HG au fost înregistrat pe rolul Tribunalului Neamț sub același număr generat în ECRIS la instanța de fond, în considerarea dispozițiilor art.992din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr.387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii cu modificările și completările ulterioare, și anume sub nr-.
La termenul de judecată din data de 20.11.2008, a fost pusă în discuția contradictorie a părților calificarea căii de atac. Având în vedere că valoarea masei succesorale este mai mare de un miliard lei ROL, în considerarea dispozițiilor art. 2821raportat la art. 673 din Codul procedură civilă, s-a calificat calea de atac în cauza de față ca fiind apelul și nu recursul.
În recursul declarat, recalificat apel, pârâtul a criticat sentința, considerând-o nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
- la judecata în fond a făcut precizarea că doar două dintre suprafețele de teren fac parte din masa succesorală, și anume suprafețele de 3600. din extravilan, punctul, cu număr topo 2/7/50 din titlul de proprietate nr- și suprafața de 1802. teren din intravilan cu număr topo 29/530/1,2 din titlul de proprietate nr-, acestea fiind singurele terenuri care au făcut obiectul înzestrărilor către mama sa de la părinții acesteia, aspect care a fost confirmat și prin adresa nr.5430/01.11.2006 a Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar. Prin urmare, în mod cu totul greșit, instanța de fond a reținut ca făcând parte din masa de partaj și a atribuit moștenitorilor defunctului suprafața de 480. teren curți construcții cu nr. topo 29/528/1 din titlul de proprietate nr-, deoarece această suprafață a aparținut numitului, soțul defunctei, și nu autorilor de pe urma cărora se dezbate succesiunea. Pentru această suprafață de teren defunctul a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5571/09.03.1994, înstrăinându-l fiului său, pârâtul.
- lotizarea s-a efectuat prin atribuirea bunurilor moștenitorilor defunctei, și nu pentru fiecare dintre cei doi pârâți moștenitori, cum era normal și legal. În această modalitate de împărțire, cu atribuirea bunurilor pe numele fiecărui moștenitor, se evită un alt litigiu cu pârâta.
Pentru motivele expuse, pârâtul a solicitat formarea loturilor distinct pentru fiecare moștenitor al defunctei și excluderea de la masa de partaj a terenului în suprafață de 480. curți construcții cu nr. topo 29/528/1 din titlul de proprietate nr-.
Reclamanții și G, în recursul declarat, au criticat sentința sub aspectul cheltuielilor de judecată, precizând că la instanța de fond au solicitat ca aceste cheltuieli să fie suportate de fiecare moștenitor în aceeași proporție cu cotele succesorale de1/6. Reclamanții au precizat că au depus la fila 179 dosar fond nota cheltuielilor de judecată efectuate la prima instanță, care cuprind, pe lângă taxele judiciare de timbru și timbru judiciar, și onorariile de experți pentru identificarea și evaluarea terenurilor care compun masa succesorală, cât și pentru lotizare. Față de cele menționate, reclamanții consideră că, în mod greșit, s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată, în condițiile în care singurul pârât care a depus o chitanță de 500 lei, reprezentând onorariul apărătorului ales, la judecata în fond, este pârâtul, iar ceilalți pârâți nu au făcut nicio cheltuială în cauză.
Prin decizia civilă nr.41/AC/12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Neamțs -a dispus următoarele:
S-a schimbat în parte încheierea interlocutorie de admitere în principiu și sentința apelată, în sensul că:
S-a exclus de la masa de partaj suprafața de 480. teren având categoria de folosință curți construcții, înscrisă în titlul de proprietate nr. 58/476/26.05.2005, în tarlaua 29, parcela 528/1, învecinată la Nord str. -, la, la Sud ( ), la Vest, constatată în expertiza de identificare a bunurilor imobile terenuri, efectuată la instanța de fond de expert G, ca având suprafața de 560. în valoare de 6774, 912 lei.
Valoarea totală a bunurilor existente în patrimoniul celor doi decujus este de 125.899,4922 lei, în loc de 132.674,4042 lei.
S-a exclus din lotul nr.3 atribuit în indiviziune pârâților și - moștenitori ai defunctei, suprafața de 480. anterior menționată.
Valoarea lotului nr. 3 atribuit în indiviziune pârâților și - moștenitori ai defunctei este de 32.432,5321ei, în loc de 39.207,444 lei.
Valoarea bunurilor care se cuvine fiecărui lot este de 20.983,2487 lei, în loc de 22.112,4007 lei.
Au fost obligați pârâții și în solidar să plătească pârâtei, lotul nr. 6, suma de 11.449,2834 lei, în loc de 17095,3572 lei, cu titlu de sultă.
S-a înlăturat dispoziția din sentință, privind compensarea cheltuielilor de judecată și în consecință:
A fost obligată pârâta și pe pârâtul G -zis - să plătească fiecare, reclamantei, suma de câte 218 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la judecata în fond.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului G, suma de 218 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la judecata în fond, iar pe pârâții și, să plătească aceleiași reclamante, în solidar suma de 218 lei cu același titlu.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Au fost obligați intimații pârâți, G - zis - și pe apelanții reclamanți și G să plătească apelantului pârât suma de 758 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Au fost obligați intimații pârâți, G - zis - și pe apelantul pârât să plătească apelanților reclamanți și G suma de 250 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
În apelul declarat pârâtul critică sentința în ceea ce privește compunerea masei succesorale, solicitând excluderea de la masa de partaj a suprafeței de 480. curți construcții cu nr. topo 29/528/1, înscrisă în titlul de proprietate nr-, cu motivarea că acest teren nu a reprezentat o înzestrare a autoarei sale de la părinții acesteia, defuncții față de care se dezbate succesiunea, ci a fost al tatălui său.
Pentru a se aprecia cu privire la existența înzestrării - varietate sau creație a practicii corespunzătoare donației - unuia dintre moștenitori de către autori, este necesar să se facă dovada indubitabilă că bunurile care se solicită a fi raportate la masa de partaj au existat în patrimoniul autorului, că a existat o manifestare de voință a acestuia de gratificare a moștenitorului cu bunul respectiv, apreciat ca fiind un avans asupra moștenirii și că înzestrarea nu a fost scutită de raport, devenind în această modalitate definitivă.
În cauza de față, reclamanții au solicitat raportarea de către - decedată în cursul procesului la prima instanță - a înzestrărilor primite de la autor, indicând în acest sens mai multe suprafețe de teren. Dintre acestea, pârâta beneficiară a înzestrării și, ulterior, descendenții săi, pârâții și au recunoscut că suprafețele de 3600. din extravilan, punctul, cu nr. topo 2/7/50 din titlul de proprietate nr- și de 1802. teren din intravilan cu nr. topo29/530/1,2 din titlul de proprietate nr- fac parte din masa de partaj și că au aparținut autorilor a căror succesiune este dezbătută. În ceea ce privește suprafața de 480. teren curți construcții, s-a susținut constant, la judecata în fond, că aceasta nu a fost niciodată în patrimoniul celor doi defuncți G și. De asemenea, se constată că reclamanții în dovedirea susținerilor nu au solicitat administrarea altor probe din care să rezulte aspectele anterior menționate, și anume că terenul ar fi ieșit din patrimoniul autorilor defuncți, ca urmare a existenței vreunui transfer din rolul agricol al acestuia, în cel al fiicei, în care este înscris în calitatea sa de cap al gospodăriei soțul său,.
Instanța de apel, în baza rolului activ conferit de art.129, 130 Cod procedură civilă și a efectului devolutiv al apelului, a solicitat Comisiei locale să comunice care anume dintre terenurile înscrise în titlul de proprietate nr.58/476/26.05.2005 provin de la părinții lui și care au reprezentat înzestrări ale defunctei de la părinții acesteia. Din răspunsul înaintat instanței de către comisia locală rezultă că nu există evidențe în acest sens la nivelul comunei și, dacă au fost înzestrări pentru fiecare soț la momentul încheierii căsătoriei, suprafețele, prin înscriere în rolul soțului, nu mai pot fi determinate în concret.
Din analiza rolului agricol al defunctei, deschis pe numele soțului, se constată că figurează cu suprafața 5 ari - 0,5 ha având categoria de folosință curți construcții și 7 ari - 0,7 ha, arabil în grădină, ceea ce se poate interpreta ca fiind în continuarea terenului cu destinația curți construcții. La aceeași categorie de folosință, în titlul de proprietate eliberat acestuia, sunt înscrise suprafețele de 480. terenul în discuție, 560. care face parte împreună cu terenul de 1242. din trupul de 1802. ce a fost raportat la masă fiind recunoscut ca fiind înzestrare de la defuncții după care se dezbate succesiunea și suprafața de 720. cu aceeași destinație curți - construcții. Rezultă deci, din analiza comparativă a rolului agricol cu titlul de proprietate, că terenurile din rol, la această categorie de folosință, pot fi cele care au fost evidențiate și în titlul de proprietate, creându-se o prezumție simplă, care nu a fost răsturnată de reclamanți prin probă contrarie. Mai mult, se constată că în fața instanței de apel, la termenul de judecată din data de 23.10.2008, reclamanții prin apărător calificat au menționat că sunt de acord cu excluderea de la masa de partaj a suprafeței de 480.
Având în vedere că nu se poate stabili cu certitudine că terenul de 480. a reprezentat înzestrare dată de autori în favoarea moștenitorului legal, în lipsa unei dovezi exprese în acest sens, efectuată de către reclamanți, în considerarea dispozițiilor art.1169 Cod civil, se constată întemeiat apelul sub acest aspect, urmând a se dispune admiterea, schimbarea în parte a sentinței apelate și a încheierii de admitere în principiu și excluderea de la masa de partaj a terenului în suprafață de 480. în valoare de 6774,91 lei. Prin urmare, va fi schimbată sentința și sub aspectul valorii masei de partaj și datorită excluderii acestui teren de la masă va fi exclus pe cale de consecință și din lotul nr.3 atribuit în indiviziune pârâților și, cu modificarea corespunzătoare și a valorii acestui lot și a sumei datorate cu titlu de sultă compensatorie pârâtei.
Un alt motiv de apel invocat de pârât este, sub aspectul lotizării, în sensul că se solicită formarea de loturi distincte pentru fiecare dintre moștenitorii autoarei directe, pentru a se evita un litigiu ulterior. Acest motiv de apel se constată că nu este fondat, deoarece prin cererea introductivă de instanță, a fost dedusă judecății acțiunea, având ca obiect partaj succesoral a bunurilor asupra cărora poartă drepturi reale ale celor doi de cujus G și. Calitatea de moștenitor a părților și cotele ideale și abstracte care se cuvin fiecăruia au fost apreciate prin raportarea la moștenitorii direcți ai defuncților a căror succesiune este dezbătută, constatându-se că aceasta este de 1/6 din masa succesorală.
Sistarea proprietății comune indivize se realizează prin formarea loturilor și atribuirea bunurilor în materialitatea lor pe capete, atunci când au calitatea de moștenitori descendenți de gradul I, și pe tulpină, în situația existenței cazurilor de reprezentare succesorală sau de retransmitere a bunurilor care se cuvin moștenitorilor direcți către moștenitorii acestora. În cauza de față operează față de pârât situația împărțirii pe tulpină a bunurilor din masa succesorală, deoarece autoarea sa, descendenta de gradul Iad efuncților a căror succesiune este dezbătută, a decedat după deschiderea succesiunii. Prin urmare, cota acesteia de 1/6 se cuvine în indiviziune moștenitorilor, în considerarea calității acestora de continuatori ai personalității autoarei directe, și nu presupun un partaj distinct pe fiecare dintre moștenitorii eredelui decujusilor. Aceasta deoarece instanța de fond nu a fost învestită cu soluționarea unei acțiuni de partaj după, ci doar față de defuncții G și. A considera în altă modalitate, ar însemna să se pronunțe instanța asupra unei cereri, din oficiu, cu încălcarea, pe de o parte a regulilor devoluțiunii succesorale legale, și pe de altă parte cu nerespectarea principiului disponibilității, care guvernează procesul civil.
În ceea ce privește apelul declarat de reclamanți, sub aspectul modului în care s-a soluționat de către instanța de fond capătul de cerere având ca obiect obligare la plata cheltuielilor de judecată, se constată că este fondat, cu următoarea argumentare:
Prin sentința apelată au fost compensate, în baza dispozițiilor art.276 Cod procedură civilă, cheltuielile de judecată în totalitate, deși la judecata în fond cheltuielile pentru administrarea probelor și plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar au fost efectuate doar de către reclamanți, în sumă totală de 1.308 lei RON. La judecata acțiunii de partaj succesoral fiecare moștenitor are obligația de a contribui la cheltuielile de judecată corespunzător cotei ideale și abstracte care i se cuvine din masa succesorală. În speță, aceste cote sunt egale, de câte 1/6 pentru fiecare descendent de gradul I, cu mențiunea că pârâții și, care dobândesc prin retransmitere cota cuvenită autoarei, contribuie în solidar la cheltuielile de judecată, la valoarea corespunzătoare cotei autoarei. Astfel, fiecare moștenitor legal are obligația de a contribui la cheltuielile de judecată cu suma de 218 lei, motive față de care în baza art.296 Cod procedură civilă apelul declarat a fost admis, a fost schimbată în parte sentința apelată, a fost înlăturată dispoziția de compensare a cheltuielilor de judecată, au fost obligați fiecare dintre pârâții și G să plătească reclamantei suma de 218 lei cu acest titlu, iar pârâta și, în solidar pârâții și, să plătească reclamantului G aceeași sumă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâta și reclamanta.
Pârâta a invocat în esență următoarele motive de recurs:
Atribuirea loturilor o dezavantajează foarte tare deoarece după pronunțarea deciziei a intrat în posesia a două contracte de vânzare-cumpărare din conținutul cărora rezultă că ambele trupuri de teren au fost anterior înstrăinate, astfel că plata sultei egalizatoare este împovărătoare pentru ea.
Este vorba de contractul de vânzare-cumpărare autentic nr.1737/5.08.2005 încheiat la. prin care soții și au vândut lui suprafața de 1.802 din nr.58/26.05.2005 și contractul de vânzare-cumpărare autentificat la același birou notarial sub nr.2215/27.09.2005 prin care a vândut soților și suprafața de 3.600 teren agricol extravilan menționată în nr.58/26.05.2005 eliberat de Comisia Județeană.
Motivele de recurs ale reclamantei au fost în esență următoarele:
În timpul soluționării apelului a intrat în posesia actului de vânzare-cumpărare încheiat la 6.03.1973 și autentificat sub nr.897 la notariatul de Stat N din care rezultă că din suprafața de 3600 care i-a fost atribuită de prima instanță a fost înstrăinată în timpul vieții defuncților suprafața de 800, astfel că aceasta nu trebuie reținută la masa de partaj.
În recurs s-au administrat probe noi, acte, copii de pe contractele de vânzare-cumpărare autentice la care au făcut referire recurenții.
Recursurile sunt fondate pentru considerentele ce succed:
Actul nou depus în recurs de reclamanta (contractul de vânzare-cumpărare nr.897/6.03.1973, filele 15-16 dosar) nu a fost analizat de către instanțele de fond atunci când au stabilit componența masei de partaj după defuncții G și. O astfel de analiză este imperios necesară corecta soluționare a acțiunii de partaj deduse judecății deoarece în cazul în care se stabilește prin administrarea de noi probe (inclusiv supliment la raportul de expertiză sau o nouă expertiză judiciară) că suprafața de 800 care a făcut obiectul acestui contract de vânzare-cumpărare face parte într-adevăr din suprafața mai mare de 3600 teren curți construcții atribuită în lotul reclamantei așa cum susține aceasta componența masei de partaj se modifică prin diminuarea ei cu suprafața de 800 înstrăinată de defuncți în timpul vieții. Modificarea masei de partaj în acest sens va avea în mod implicit și consecințe în ceea ce privește compunerea loturilor, valoarea sultelor și eventual atribuirea loturilor moștenitorilor.
Pentru ca această eventuală modificare de esență loturilor și a sultelor să nu se realizeze pentru prima dată în recurs cu consecința lipsirii părților la un grad de jurisdicție Curtea constată că se impune rejudecarea cauzei de către instanțele de fond.
Ținând seama de faptul că instanța de apel este și ea instanță de fond ca și prima instanță (cauza devoluându-se în fața ei în totalitate) și având în vedere și imperativul soluționării proceselor într-un termen rezonabil, Curtea apreciază că nu este absolut necesar ca rejudecarea cauzei în fond să se facă de către prima instanță, ci de instanța de apel, recte Tribunalul Neamț.
Pentru aceste considerente văzând și dispozițiile art.312 alin.5 teza I Cod procedură civilă Curtea va admite recursurile, va casa în tot decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Neamț.
Soluția casării cu trimitere a cauzei spre rejudecare exclude de principiu culpa procesuală a vreunei părți motiv pentru care asupra cheltuielilor de judecată din prezentul recurs efectuate de părți urmează a se pronunța instanța de rejudecare.
Recursul pârâtei va fi admis doar ca o consecință admiterii recursului formulat de reclamanta și trimiterea cauzei spre rejudecare și în considerarea principiului soluționării unitare a procesului. Motivele de recurs invocate de aceasta vor fi analizate de instanța de rejudecare ca apărări de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile civile formulate de recurenta-pârâtă și de recurenta-reclamantă, ambele declarate împotriva deciziei civile nr.41/AC din 12.02.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Casează hotărârea recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Neamț.
Asupra cheltuielilor de judecată urmează a se pronunța instanța de rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
- -
GREFIER,
POLITIC
Red.
Red. /
Red.
Tehnored./2 ex./22.07.2009
Președinte:Camelia Liliana ViziteuJudecători:Camelia Liliana Viziteu, Niculina Valerica Grosu
