Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 727/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.727
Ședința publică din 2.09. 2008
PREȘEDINTE: Maria David
JUDECĂTORI: Maria David, Elena Staicu Aurelia Popa
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamantul G domiciliat în comuna,sat,str.- V nr.330, jud.B și pârâtul domiciliat în comuna, sat,-, jud.B împotriva deciziei nr.157 din 19.03.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Cererea de recurs formulată de reclamant a fost timbrat cu taxa de timbru în sumă de 15 lei conform chitanțelor și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei nr.-, seria - nr.- și seria - nr.-, anulate și atașate la dosar și cererea de recurs formulată de recurentul pârât a fost timbrată cu suma de 10 lei conform chitanței seria - nr.- și timbru judiciar în sumă de 0,30 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant G personal și asistat de avocat din cadrul Baroului B,conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar fila 22 și recurentul pârât reprezentat de avocat, din cadrul Baroului B, conform împuternicirii avocațiale fila 60 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Se învederează instanței că nu s-a achitat cauțiunea în sumă de 500 lei, fixată în sarcina de plată a recurentului reclamant pentru cererea de suspendare a executării sentinței civile nr.1253/2007 pronunțată de Judecătoria Câmpina.
Avocat pentru recurentul reclamant arată că înțelege să renunțe la cererea de suspendare a executării sentinței civile nr.1253/2007 pronunțată de Judecătoria Câmpina.
Instanța ia act de susținerile apărătorului recurentului reclamant în sensul că înțelege să renunțe la cererea de suspendare a executării sentinței civile nr.1253/2007 pronunțată.
Avocat pentru recurentul reclamant solicită proba cu acte, respectiv actele depuse la dosarul cauzei și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Avocat pentru recurentul pârât depune la dosar chitanța seria - nr.- în sumă de 10 lei și timbru judiciar în sumă de 0,10 lei, ce au fost anulate și atașate la dosar.
Arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarațiile apărătorilor părților,în sensul că nu mai au alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat pentru recurentul reclamant solicită admiterea recursului casarea deciziei pronunțate de Tribunalul Prahova și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Arată că instanța de apel a soluționat apelul prin luarea în considerare a excepției inadmisibilității.
De asemenea, reținerea instanței de apel este rodul încălcării dispozițiilor referitoare la încheierile interlocutorii și la exercitarea căii de atac a apelului împotriva unor sentințe în care rezolvarea fondului a fost precedată de emiterea unor încheieri interlocutorii.
De asemenea instanța de apel a invocat autoritatea de lucru judecat.In realitate incheierea interlocutorie are autoritate de lucru judecat relativă, dispozițiile deciziei putând fi reanalizate pe calea apelului la care art.673 indice 8 pr.civilă dădea dreptul părții care a atacat separat hotărârea interlocutorie.
Al doilea motiv de recurs privește greșită evaluare a construcției ce constituia masa succesorală și bunurile nu au fost identificate în totalitate.
Cu privire la imobilul- teren, supus partajului,arată că prin expertiza efectuată s-a stabilit greșit poziția acestuia, trasându-se alte limite, iar ca urmare s-a încălcat proprietatea reclamantului.După cum s-a dovedit prin hotărârea depusă la dosar, casa de locuit este compusă din 2 corpuri de clădire și o șură.
Avocat pentru recurentul pârât având cuvântul în fond susține că este de acord cu susținerile apărătorului recurentului reclamant privind inadmisibilitatea, întrucât incheierile interlocutorii putea fi atacate cu fondul doar dacă au fost atacate separat.
Tot cu privire la hotărârea Tribunalului Prahova, menționează că s-a făcut aceași greșeală, facându-se o împărțire care prejudiciarză interesele părții.
Arată că este de acord cu admiterea recursului, casarea deciziei Tribunalului Prahova, urmând a se dispune efectuarea unei noi expertize.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată initial pe rolul Judecătoriei Brașov reclamanta a chemat în judecată pe pârâții G și pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că de pe urma defunctului sau sot, decedat la 19.08. 1983, au rămas ca moștenitori reclamanta în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 2/8, și pârâții în calitate de fii, având fiecare câte 3/8 din moștenire, să se constate că masa succesorală se compune din imobilul teren în suprafață de 8383 mp, cuprins în Cartea funciară 4721 - cu nr. top. 2020/1, precum și imobilul teren în suprafață de 2880 mp, înscris în Cartea funciară 8357 -, nr. top. 2020/2.
S-a solicitat totodată să se constate că pe terenul înscris în Cartea funciară nr.4482 -, nr. top. 2019, reclamanta a construit în timpul căsătoriei, după demolarea casei bătrânești, 2 corpuri de casă din care primul corp format din: 2 camere, bucătărie, cuptor de pâine, iar al doilea corp, compus din 3 camere și dependințe, din care cota de este cota reclamantei, iar J intră în masa succesorală.
Reclamanta a mai arătat că din masa succesorală fac parte și 2 bovine ridicate de către pârâtul, solicitând ieșirea din indiviziune a părților asupra masei succesorale rămase de pe urma defunctului.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 111 cod procedură civilă, art. 650, 659, 669 combinat cu art. 1 lit. a din Legea 319/1944, art. 689 și art. 728 din codul civil.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanta împreună cu cei doi fii, pârâții din acțiune, sunt moștenitorii acceptanți ai defunctului, iar masa succesorală se compune din imobilele și bunurile mobile indicate mai sus, la care se adaugă cota de din construcții.
În dovedirea acțiunii au fost depuse la dosar înscrisuri ( 3 - 10).
La prima zi de înfățișare reclamanta a depus la dosar ( 14 - 15) o completare la acțiune, prin care a solicitat să i se constate un drept de abitație asupra celor 2 camere în care a locuit, să se dispună reintegrarea sa în acest spațiu și evacuarea pârâtului, să fie obligat pârâtul să-i restituie bunurile personale (menționate în anexa 1 la completare) sau contravaloarea acestora, să fie obligat același pârât la restituirea terenului în suprafață de 1,30 ari dobândit de reclamantă în baza Legii 18/1991 conform adeverinței de reconstituire, și la plata lipsei de folosință pe ultimii 3 ani.
În drept această cerere a fost întemeiată pe disp. art. 472 și urm. 480 cod civil coroborat cu art. 4 din Legea 319/1944.
La același termen pârâtul a formulat o întâmpinare-cerere reconvențională, filele 17 - 19, prin care a confirmat faptul că părțile sunt moștenitorii defunctului, menționând că cele 2 corpuri de clădire existente în comuna, satul, nr. 329, nu au fost construite de părinții pârâților.
Potrivit susținerilor pârâtului pe acest teren a existat o clădire veche, din bârne, construită de bunicul în 1988, care i-a fost dată acestuia de zestre cu ocazia căsătoriei. Pârâtul a demolat casa veche și în locul ei a construit primul corp de casă, compus din 3 camere, magazie și grajd, fără a recupera material din casa veche.
În perioada anilor 1979 - 1981 pârâtul a construit fără autorizație și corpul 2 de clădire, compus din 6 încăperi.
Referitor la animalele ce se pretind a fi aduse la masa de împărțit, pârâtul a susținut că a luat o vacă și o junincă, însă acestea reprezintă dreptul lui și nu al tatălui său.
Prin cererea reconvențională pârâtul a solicitat să se constate că mai fac parte din masa de partaj, imobilul situat în comuna, sat, nr. 330, cuprins în cartea funciară 5181-, pe care reclamanta nu l-a indicat în acțiunea introductivă, imobil construit de tatăl pârâților împreună cu reclamanta.
S-a mai solicitat să se constate că în luna mai 1982, tatăl pârâților, a cumpărat de la numitul, casa și terenul în suprafață de 1,74 ha situate în comuna de, nr. 163, pe care le-a vândut în 1991 și a construit din banii obținuți casa cuprinsă în cartea funciară - 4721, top 2020/1.
În sprijinul susținerilor sale pârâtul a depus de asemenea la dosar înscrisuri.
Față de completarea acțiunii depusă de reclamantă, pârâtul a mai depus o întâmpinare (fila 29) prin care a arătat că imobilul asupra căruia reclamanta a solicitat stabilirea unui drept de abitație, reintegrarea și evacuarea pârâtului este proprietatea exclusivă a acestuia.
Referitor la animale pârâtul a susținut că mama sa a avut 2 vaci din care una a dus-o fratelui său G, când s-a mutat la acesta, iar a doua fiind bolnavă i-a fost lăsată lui, fiind înstrăinată cu 450.000 lei ROL.
Cu privire la celelalte bunuri mobile pârâtul a recunosut existența mobilierului pe care s-a obligat să-l pună la dispoziția reclamantei și a cantității de 1m. lemn de foc.
Prin precizarea la întâmpinare, depusă la fila 38, reclamanta a arătat că imobilul situat în comuna, sat, nr. 330, cuprins în Cartea funciară 5181- nu face parte din masa succesorală întrucât a fost construit de G împreună cu soția acestuia, iar imobilul din comnuna de, nr. 163 fost cumpărat de nepotul reclamantei, fiul pârâtului G, care ulterior l-a vândut și a construit casa situată pe terenul înscris în 4721 -.
Tot la același termen pârâtul a completat cererea reconvențională solicitând includerea în masa succesorală și a terenului agricol în suprafață de 1,74 ha (arabil și fâneață), pe care reclamanta l-a primit în baza Legii 18/1991.
Referitor la acest teren, pârâtul a susținut că a format proprietatea tatălui său, acesta înscriindu-se cu el în CAP în anul 1962, iar prin adeverința eliberată de Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar,această suprafață i-a fost atribuită reclamantei, în calitate de soție supraviețuitoare, reclamanta înscriindu-se cu terenul respectiv în Societatea Agricolă Bârsa.
Prin precizarea la acțiune depusă la filele 114 - 115, reclamanta a reiterat susținerile din acțiunile formulate anterior, solicitând să fie obligat pârâtul să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 1,74 ha aflat în proprietatea sa exclusivă și descris în procesele verbale de punere în posesie din 18.01. 1996 (pentru 0,79 ha) parcela A 516/1 și din 15.01.1996 (pentru 0,95 ha), parcela A 953/3, precum și obligarea aceluiași pârât la plata contravalorii bunurilor mobile din anexa la precizarea acțiunii.
S-au administrat probe cu înscrisuri și s-a efectuat în cauză un raport de expertiză tehnică topometrică de către expert tehnic ( 146 - 156).
Urmare admiterii cererii formulate de pârâtul, prin încheierea nr. 1995/1999 a Curții Supreme de Justiție s-a dispus strămutarea judecății cauzei la udecătoria Câmpina, unde dosarul a fost înregistrat sub nr. 2594/1999.
Pe rolul Judecătoriei Câmpinas -a prezentat ca procurator pentru reclamantă pârâtul G care a prezentat la termenul din 13 octombrie 2000 extrase din Cărțile funciare 4721 și 8357 -.
Prin încheierea din 13 octombrie 2000 instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantă, privind introducerea în cauză a numiților, B, -, -, și.
Prin precizarea la acțiune depusă la fila 98 reclamanta a arătat că pentru terenurile menționate în Cartea funciară cu nr. top. 2020/1 și 2020/2 a primit titlul de proprietate cu nr. 00622/1998 (atașat la fila 101), iar acțiunea formulată de fiul său privind anularea acestui titlu a fost respinsă, conform Hotărârii Curții de Apel Brașov nr. 7441/28.04.2000. S-a mai arătat că terenurile înscrise în Cartea funciară 5181-, cu nr. top. 2018/1 și 2018/2 aparțin pârâtului G și soției acestuia -, conform extrasului de carte funciară depus la fila 105.
Întrucât pe parcursul procesului a decedat reclamanta, pârâtul Gas olicitat admiterea în continuare a acțiunii formulată de aceasta pe care și-a însușit-o și formulat o completare la acțiune (fila 8) prin care a solicitat dezbaterea succesiunii averii rămase de pe urma acesteia, arătând că masa succesorală se compune din terenul în suprafață de 936 mp și casa situată pe acesta, menționate în Cartea Funciară cu nr. top. 2019, precum și bunurile mobile primite de mama părților de la părinți și dobândite în timpul căsătoriei, iar ca moștenitori au rămas G și pârâtul.
Pe baza tuturor probelor administrate, cu înscrisuri, expertiză topometrică prealabilă și declarații de martori, instanța a pronunțat la 5 octombrie 2001 o încheiere interlocutorie, prin care s-a admis în parte acțiunea precizată și completată de reclamanta (decedată pe parcursul procesului) și însușită de G, împotriva pârâtului .
S-au respins capetele din cererea completatoare ( 14) privitoare la constatarea unui drept de abitație în favoarea reclamantei asupra a 2 camere de locuit, reintegrarea sa în acest spațiu și evacuarea pârâtului, precum și obligarea pârâtului la restituirea bunurilor personale ale reclamantei sau a contravaloarii lor și restituirea contravalorii recoltelor pe ultimii 3 ani, ca neîntemeiate.
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul și s- respins cererea completatoare la reconvențională formulată de același pârât, ca neîntemeiată.
Astfel, s-a constatat deschisă succesiunea defunctului, decedat la data de 19.08.1983, cu ultimul domiciliu în com., sat, jud. B, calitatea de moștenitori a numiților - soție supraviețuitoare, cu o cotă de 2/8, G și - fii având fiecare câte o cotă de 3/8.
De asemenea s-a reținut ca făcând parte din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului:
- cota de din terenul în suprafață de 8383 mp menționat în 4721 -, nr. top. 2020/1;
- cota de din terenul în suprafață de 2880 mp, înscris în 8357 -, nr. top. 2020/2;
- cota de din terenul în suprafață de 936 mp, înscris în 4482 -, nr. top. 2019;
- cota de din imobilul compus din teren în suprafață de 5454 mp și o casă de locuit din cărămidă, cu anexe gospodărești menționate în 5181 -, nr. top. 2018;
- o vacă;
- 13lemne.
S-a arătat că restul cotei de reprezintă cota de bun comun a soției supraviețuitoare.
Prin încheierea interlocutorie s-a constatat totodată deschisă succesiunea defunctei decedată la data de 15.03.2001, cu ultimul domiciliu în com., jud. B, moștenitorii acesteia fiind și în calitate de fii, cu o cotă de fiecare.
S-a reținut că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din cota de 5/8 din bunurile reținute la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului.
Prin aceeași încheiere s-a numit expert constructor pentru identificarea și evaluarea construcțiilor și expert topometru pentru identificarea, măsurarea și evaluarea terenurilor reținute și întocmirea propunerilor de lotizare în funcție de dorințele părților, cotele acestora și posesia bunurilor, cu evitarea sultelor exagerate.
Împotriva acestei încheieri a formulat apel G, iar prin decizia nr. 782/2002, Tribunalul Prahovaa admis apelul acestuia și a schimbat în parte încheierea pronunțată la 5 octombrie 2001 de Judecătoria Câmpina, în sensul că a exclus din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului cota de din imobilul compus din teren în suprafață de 5454 mp și casa de locuit din cărămidă, cu anexe goposdărești, menționat în Cartea funciară nr. 5181 -, cu nr. top. 2018, menținând restul dispozițiilor încheierii interlocutorii.
În considerentele acestei decizii s-a arătat că imobilul înscris în Cartea funciară 5181 -, cu nr. top. 2018, fost în mod greșit inclus în masa de partaj, fiind proprietatea apelantului G și a soției acestuia, -.
În acest sens s-a arătat că prin sentința civilă nr. 8503/14.10.1986 a Judecătoriei Brașov, s-a constatat dreptul de proprietate al soților G și - asupra casei și anexei gospodărești edificate în baza autorizației de construire nr. 8/1959 și dreptul de superficie asupra terenului aferent construcțiilor în suprafață de 250 mp, dispunându-se dezmembrarea imobilului inclus în Cartea funciară 5181 în 2 loturi: lotul 1 cu nr. top. 2018/1 și lotul 2 cu nr. top. 2018/2, cuprinzând teren arabil în suprafață de 4855,56 mp, aflat în proprietatea CAP.
Ulterior în temeiul Legii 18/1991, i s-a reconstituit apelantului dreptul de proprietate asupra celor 2 suprafețe de teren arătate mai sus, făcându-se mențiune în acest sens în Cartea funciară, conform extrasului de carte funciară din 26.02.2002 (filele 42 - 45 dosar apel).
Decizia mai sus menționată a rămas irevocabilă prin anularea recursului formulat de ca insuficient timbrat, conform deciziei nr. 2071/3 octombrie 2002 Curții de Apel Ploiești.
După reluarea judecății, Judecătoria Câmpinaa dispus, prin încheierea din 15 noiembrie 2002, efectuarea expertizelor construcții și topometrică prin comisie rogatorie la udecătoria Brașov. Prin aceeași încheiere s-a dispus efectuarea unei expertize zooveterinare pentru stabilirea valorii bovinei reținută în masa succesorală.
În fața instanței de fond s-a pus totodată problema interpretării deciziei tribunalului față de faptul că în dispozitivul acestei hotărâri nu s-a precizat în mod expres excluderea din masa succesorală a defunctei a cotei de din imobilul inclus în Cartea funciară 5181 -.
Prin încheierea din 14 martie 2003 s-a stabilit ca experții numiți în cauză să răspundă obiectivelor precizate în sensul de a evalua și include în masa de împărțit bunurile mobile și imobile reținute în încheierea interlocutorie, mai puțin terenul și construcțiile intabulate în Cartea funciară nr. 5181, nr. top. 2018 așa cum s-a dispus prin încheierea interlocutorie și prin decizia Tribunalului Prahova nr. 782/2002.
În acest sens s-a reținut că în dispozitivul încheierii interlocutorii pronunțate de Judecătoria Câmpina, atunci când s-a făcut referire la dreptul de reprezentând cota de bun comun a numitei și masa succesorală rămasă de pe urma acesteia, nu s-a evidențiat în mod concret din ce se compune aceasta, făcându-se numai referire la masa succesorală rămasă de pe urma lui, respectiv reținându-se că masa rămasă de pe urma acesteia se compune din cota de 5/8 din bunurile enumerate în încheiere la masa succesorală a lui.
Prin decizia Tribunalului Prahovas -a exclus în mod expres din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului cota de din imobilul - teren și construcții - înscris în Cartea funciară nr. 5181 -, nr. top. 2018, cu mențiunea că se mențin restul dispozițiilor încheierii. S-a presupus că restul dispozițiilor încheierii se mențin în formula diminuată privind masa succesorală a lui prin decizia tribunalului.
S-a apreciat de către instanța de fond că această interpretare este în conformitate cu considerentele deciziei tribunalului expuse mai înainte, în care se motivează scoaterea de la partaj a acestui imobil, întrucât prin sentința civilă nr. 8503/14.10.1986 a Judecătoriei Brașov ( 17 - 18 dosar Curtea de Apel Ploiești ) s-a constatat dreptul de proprietate al soților G și - asupra casei și anexei gospodărești edificată în baza autorizației de construire.
S-a retinut de prima instanta de fond că prin sentința civilă nr. 8503/1986 a Judecătoriei Brașovs -a instituit de asemenea un drept de superficie al soților G și - asupra terenului cuprins în Cartea funciară 5181 -, cu nr. top. 2018/1, în suprafață de 250 mp, aferent construcțiilor cu privire la care s-a constatat dreptul de proprietate al acestora. S-a dispus totodată intabularea în Cartea funciară a dreptului de proprietate al acestora asupra construcțiilor și a dreptului de superficie, precum și intabularea în cartea funciară, a pârâtei CAP ca proprietară asupra suprafeței de teren cuprinsă în nr. top. 2018/2, în suprafață de 4855, 56 mp.
Prima instanta a precizat că,pentru terenul aflat la CAP s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele numitei, conform titlului de proprietate nr. 00622/12.03.1998 (fila 18 din dosarul Tribunalului Prahova ), in acest sens,menționând extrasul de carte funciară nr. 27668/30.09.1998 care cuprinde modificările menționate mai înainte ( 105 dosarul Judecătoriei Câmpina.
S-a mai aratat că acțiunea formulată de reclamantul în dosarul 9766/1998 al Judecătoriei Brașov, privind anularea acestui titlu a fost respinsă prin sentința civilă nr. 991/1999 devenită definitivă și irevocabilă prin admiterea recursului declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 543/2000 a Tribunalului Brașov și respingerea apelului formulat de reclamantul împotriva sentinței, astfel menținută, conform deciziei nr. 744/R/28.04.2000 a Curții de Apel Brașov ( 31 - 34 din dosarul Tribunalului Prahova ).
Instanța de fond a menționat că prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1650/13.04.1998 a înstrăinat pârâtului G și soției acestuia - terenul arabil reconstituit acesteia în baza titlului de proprietate mai sus amintit ( 24 - 25 din dosarul Tribunalului Prahova ).
Contestația formulată de G privind decizia nr. 782/2002 a Tribunalului Prahova de modificare a încheierii interlocutorii a fost respinsă prin decizia 790/2003 a aceluiași tribunal, ca inadmisibilă în dosarul nr.3927/2003 al Tribunalului Prahova, atașat.
În dosarul de comisie rogatorie al Judecătoriei Brașovs -a dispus efectuarea expertizelor, fiind întocmită o expertiză tehnică construcții de către ing. ( 47 - 64) care a evaluat, printre altele, casa de locuit edificată în anul 1951 de către defuncți și intabulată în Cartea funciară 4482 -, nr. top. 2019, compusă din cameră, bucătărie, și cuptor de pâine, reținută în masa succesorală. ( 57 - 59, 64).
Prin expertiza întocmită de dr., depusă la filele 167 - 170 din dosarul de comisie rogatorie, s-a evaluat bovina reținută la masa succesorală.
Expert tehnic judiciar topograf - a întocmit un prim raport de expertiză, depus la filele 209 - 230 din dosarul de comisie rogatorie, completat cu raportul depus la filele 192 - 198 din același dosar.
Prin sentinta civila nr. nr. 1253/2.05.2007 pronunțată de Judecătoria Câmpinas -a admis în parte acțiunea precizată și completată de reclamanta - decedată pe parcursul procesului, însușită și completată de reclamantul G si s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul.
Instanța de fond a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei întocmită de instanță, atribuind reclamantului G, terenul în suprafață de 2000 mp cu nr. top. 2020/1/1/1S - stăpânit în prezent de G (înstrăinat de reclamant), identificat de expertul - în anexa nr. 2 din completarea la raport ( 196 dosar comisie rogatorie al Judecătoriei Brașov ),- terenul în suprafață de 1000 mp cu nr. top. 2020/1/1/2 stăpânit de (vândut de reclamant), identificat în aceeași schiță de plan si terenul de 6500 mp cu nr. top. 2020/1/1/3 folosit de fiul reclamantului.
Reclamantul a primit terenuri în suprafață totală de 9500 mp situate în comuna, trecute în Cărțile funciare 8357 și 4721 cu numerele top. menționate, evaluate la prețul de 4,36 dolari/mp, în sumă de 41.420 dolari SUA și, respectiv 101.400,302 lei (la cursul BNR de 2,4481 lei/1 dolar din 2 mai 2007), în total bunuri în valoare de 101.400,302 lei și având dreptul la bunuri în valoare de 59.535,965 lei a fost obligat să plătească pârâtului 41.864,337 lei sultă.
Instanta de fond a atribuit pârâtului terenul în suprafață de 936 mp înscris în Cartea funciară nr. 4482 -, jud. B, cu nr. top. 2019, evidențiat în Anexa nr. 2 Planului de situație din expertiza topometrică - completare - (fila 196 din dosarul de comisie rogatorie), între pct. 83, 26, 20, 4, 58, 3, 83 - încadrat cu galben pe schița de plan, evaluat la suma de 4080,96 dolari SUA (la prețul de 4,36 dolari), respectiv 9.990,5981 lei ( la același curs al dolarului), construcția veche ridicată de autorii părților în 1951, identificată de expertul ( 57 - 59, 64 din același dosar) în valoare de 5670 lei, actualizată conform inflației, de către instanță la suma de 7103,53 lei, bovina în valoare de 487,5 lei (conform expertizei veterinare dr. - 169 - 170 din același dosar), 13lemn de foc în valoare de 90 lei, conform Deciziei nr. 1596/2006 a Direcției Silvice P ( 146 - 147 din dosarul acestei instanțe), bunuri în valoare de 17.671,6281 lei. Având dreptul la bunuri în valoare de 59.535,965 lei, paratul a primit sultă de la suma de 41.864,337 lei.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a aratat că,in temeiul art. 728 cod civil "nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune" și "un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii".
S-a stabilit valoarea în lei a terenului bun succesoral pornind de la cursul BNR de 2,4481 lei al dolarului din data de 2 mai 2007 și întrucât nu a existat nici o expertizare în cauză a cantității de 13lemn de foc reținută în masa succesorală, s-a reținut valoarea acestuia de 90 lei (RON) conform Deciziei nr. 1596/2006 a Direcției Silvice P depusă de un expert de specialitate silvică la filele 146 - 147 din dosarul Judecătoriei Câmpina.
De asemenea instanța de fond a dispus reevaluarea construcției în raport de rata inflației pe anii 2004, 2005, 2006 stabilindu-se că valoarea actualizată conform inflației a construcției reținută la partaj, care potrivit expertizei avea valoarea de 5670 lei la data întocmirii expertizei, la data partajului, valorează 7103,53 lei.
A mai retinut prima instanta ca, in conformitate cu expertiza - - refacere, în momentul expertizării, terenul cu nr. top. 2020 aparea împărțit în 3 loturi, din care terenul cu nr. top. 2020/1/1/1/S în suprafață de 2000 mp ce a fost înstrăinat de G lui G, terenul de 1000 mp cu nr. top. 2020/1/1/2 ce a fost înstrăinat lui, si terenul cu nr. top. 2020/1/1/3 care era stăpânit de fiul reclamantul, G junior. Prin urmare pe teren această suprafață măsurând în total 9500 mp a fost atribuită în lotul reclamantului pentru a se da eficiență actelor de înstrăinare efectuate de acesta.
Instanța de fond a menționat că, în temeiul art. 6731și următoarele raportat la dispozițiile art. 728 și următoarele cod civil se impune admiterea în parte a acțiunii precizată și completată și în parte a cererii reconvenționale urmând a dispune ieșirea din indiviziune a părților în modalitatea stabilită de instanță, astfel cum a fost descrisă mai sus, ca singura modalitate ce răspunde criteriilor prevăzute de art.6739cod procedură civilă.
Impotriva acestei sentințe și a încheierii de admitere in principiu au declarat apel atât reclamantul G, cât si pârâtul.
In ceea e priveste apelul declarat de reclamantul G acesta a apreciat ca soluția pronunțată de instanța de fond este netemenică si nelegală intrucât în mod greșit instanța de fond a reținut componența masei succesorale.Astfel, terenul de 8383. din CF nr. 4721, nr.top. 2020/1 reținut ca bun succesoral constituia la data de 18.03.1983 proprietatea CAP și nu pute face parte din masa succesorală.In continuare s-a susținut de recurent ca la data de 5.10.2001 data pronunțării încheierii de admitere în principiu terenul nu mai avea exitența juridică retinută de instanță deoarece nr. top 2020/1 nu mai exista, urmare a comasării și divizării făcute la 31.10. 2000 terenul găsindu-se undeva în nr. top 2020/1/1de 9500. proprietatea lui si nr. top 2020/1/2 proprietatea CAP.
S-a mai arătat de recurentul reclamant că includerea în masa de împartit a unui presupus teren de 8383 mp s-a făcut cu nerespectarea autoritații de lucru judecat a sentinței civile nr. 981/99 a Judecătoriei Brașov și cu încălcarea evidentă a dispozițiilor legale care reglementează obiectul transmisiunii succesorale și cele care reglementează reconstiuirea proprietații în temeiul Legii nr. 18/1991.
S-a susținut că în mod greșit expertul a evaluat doar un corp de clădire din cele doua clădiri și șura ce se găseau pe terenul cu nr. top 2019 din CF nr. 4482, prin acest procedeu ajungându-se că beneficiarul atriburii imobilului din CF cu nr. top 2019 să primească gratuit un corp de clădire și o șură cu păgubirea evidentă a apelatului G.
Recurentul a criticat sentința pronunțată și sub aspectul indentificării si măsurarii terenului cu nr. top 2019 de către expertul topo - care, în mod greșit și contrar obiectivelor avute, a contopit in fapt terenurile cu nr. top 2019,2018/1 si 2018/2 din CF nr. 4482 si CF nr. 5181, deși trebuia să identifice, să evalueze și să facă propuneri de lotizare doar în privința terenului de 936. din CF nr. 4482. De asemenea s-a pretins că expertul a mistificat realitatea omițând să măsoare terenul cuprins intre coordonatele 83-26-24-46 si 15-16-17-18-25-33-43 din anexa nr. 2 raportului său, măsurând în schimb terenul pe care se afla șura, care face parte din terenul cu nr. top 2018/2 din CF nr. 5181, favorizând poziția intimatului si modificând forma geometrică a terenului cu nr. top 2019.
In finalul motivelor de apel s-a aprecitat că modalitatea de încetare a indiviziunii este incorectă deoarece singurul bun care compune masa succesorală a fost atribuit intimatului, iar bunurile ce i-au fost atribuite nu fac parte din masa succesorală, astfel că stabilirea sultei pe care urmeaza sa o plătească nu are corespondent în realitate sși reprezintă o îmbogățire fără justa cauza a intimatului.
Față de aceste aspecte, s-a solicitat efectuarea unor noi expertize construcții si topo care să identifice, să evalueze și să facă propruneri de lotizare în natură a singurului bun care constituia masa de împarțit, înscris in CF nr. 4482 nr. top 2019, urmând că în măsura în care experții vor concluziona că acest bun nu este comod partajabil în natură, sistarea indiviziunii să se facă după procedura stabilita de art. 6731- 67314civilă.
La cererea de apel au fost anexate înscrisuri.
In apelul său paratul a arătat că în dispozitivul sentinței pronunțate instanța de fond s-a admis în parte acțiunea precizată si completată formulată de reclamanta si a admis în parte cererea reconvențională formulată de, fără însă a face precizarea imobilului a cărei dezbatere succesorală s-a realizat și totodată fără a se dispune ieșirea din indiviziune asupra acestui imobil.
S-a menționat că în mod nelegal instanța a realizat ieșirea din indiviziune a imobilelor 2020/1 si 2020/2, cățti funciare nr. 8357 si 4721, care împreuna aveau suprafața de 2880 si 8383., în total 11263 mp., iesirea din indiviziune s-a facut pe suprafata de 95., iar restul de 1763. au rămas intabulate pe CAP.
Apelantula susținut că instanța de judecata trebuia să ia în considerare extrasele de carte funciară și nu titlul de proprietate, drept pentru care a solicitat completarea hotărârii cu bunurile aflate in masa succesorală.
S-a mai solicitat atribuirea dreptului ce i se cuvine cu ocazia ieșirii din indiviziune în natura și nu in bani, deoarece fratele său nu are posibilități materiale să îi achite sulta stabilită, față si de vârsta înaintată a acestuia și de situația că nu mai are în posesia sa nici un imobil, înstrainându-le pe toate cu intenția de a-l pagubi in dreptul său de moștenire.
Apelantul a contestat și pretul stabilit de expertul topo pentru terenul inclus în masa succesorală apreciind ca 4,36 dolari/ este un preț mic, stabilit de expert în anul 2004, in prezent teren similar întrăinându-se la pretul de 16 euro /.
Pentru aceste considerente s-a solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței nr. 53 din 2 mai 2007 Judecătoriei Câmpina.
La data de 13.07.2007 apelantul -pârât și-a completat motivele de apel, menționând ca judecătorul fondului, cu rea-credință, i-a respins cererea reconvențională, cu incălcarea deciziei definitive si irevocabile a Tribunalului Prahova care stabilea că nu mai poate fi respinsă cererea reconvențională.
S-a aratat că in mod gresit, în loc sa se facă ieșirea din indiviziune pentru imobilele care fac parte din masa succesorală, respectiv cele patru imobile și case, s-a împărțit doar doua imobile, aratând că nu pot fi lămurite toate aspectele cerute prin cererea de completare dispozitiv deoarece nu ar fi fost achitat onorariul expertului topo.
In concluzie s-a solicitat casarea în totalitate a încheierii pronunțate la data de 28 iunie 2007, prin care s-a respins cererea reconvențională a apelantului, ca nelegală și netemeinică.
Apelantul Gaf ormulat întâmpinare la apelul pârâtului prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
In motivarea întâmpinarii se arată că imobilele menționate in CF nr. 8357 nr. top 2020/1 si CF nr. 4725 nr. top 2020/1 n-au făcut parte din masa succesorală deoarece la data decesului lui A constituiau proprietatea CAP, în privința acestora formulând cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, căreia i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 622/2000 pentru o suprafata de teren de 9500..
Se mai arată că Gas olicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile primite de la părinți și pe care le-a introdus in CAP, pe când s-a mulțumit doar să stăpânesca în fapt terenurile primite de la părinți, iar a înstrăinat terenurile obținute prin titlul de proprietate nr. 622 /2000 in timpul vieții, astfel incât bunul nu s-a mai aflat in patrimoniul său după deces.
La rândul său, apelantul - pârât a formulat întâmpinare la apelul formulat de G prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat cu motivarea că susținerile apelantului în sensul că terenurile din CF 8357 nr. top 2020/1 în suprafață de 8383., nr. top 20220/2 in suprafatade 2880. că nu fac parte din masa succesorala nu iși are nici un suport legal având în vedere dispozitiile art. 651 si urm. din codul civil.
Se menționează în cuprinsul întâmpinarii că toate dezmembrările și înstrăinarile parțiale a acestor terenuri s-a facut de reclamant în timpul prezentului proces, tocmai in scopul excluderii acestora de la masa succesorală.
La data de de 17.01. apelantul - pârât și-a precizat motivele de apel, dezvoltând motivele de apel anterioare si criticând sentința pronunțată de instanța de fond sub următoarele aspecte: greșita stabilire a maselor succesorale rămase de pe urma defuncților si în sensul excluderii din acestea a imobilului înscris in nr. 5181, nr. top 2018, greșita stabilire a maselor succesorale rămase după fiecare din ei doi defuncți, în sensul reținerii ca bunuri comune a imobilelor înscrise in CF 4721, nr. top 2020 /1, CF 8357 nr. top 2020/2, CF 4482, nr. top 2019, greșita sistare a indiviziunii, incălcându-se dispozițiile art. 6739od procedură civilă si evaluarea derizorie a suprafețelor de teren in litigiu.
Apelantul-reclamant Gar ăspuns la precizarea motivelor de apel formulate de apelantul-parat, apreciind că solicitarea acestuia de a include la masa de împărțit a imobilului din CF nr. 5181 nr. top 2048 nu poate fi primită deoarece aceasta motivare este tardiv formulată, neincluderea acestui motiv de apel între cele menționate inițial nedatorându-se inexistenței cunoștințelor de drept ci achiesării la soluția instanței de fond.
Se menționează că suținerea potrivit căreia la data decesului antecesorului acestora imobilul aparținea patrimoniului acestuia este în contradicție cu sentința civilă nr. 8503 /1986 a Judecatoriei Brașov care ii este opozabila deoarece a fost parte in proces, cu titlul de proprietate reprezentat de Hotararea Comisiei judetene B pentru aplicarea Legii 18/1991 si de inscrierile efectuate in CF nr. 5181 sub -17, înscrieri care atesta regimul juridic al imobilului în cauză.
Se mai arată ca reconstituirea dreptului său si al soției sale s-a făcut în considerarea faptului că a introdus terenul in CAP și nu în considerarea calității de succesor al tatălui sau, iar casei de locuit a parinților părților li se aplica art. 23 din Legea nr. 18/1991.
La data de 11.03.2008 cei doi apelanți au formulat concluzii scrise.
În urma analizării apelurilor declarate s-a pronunțat decizia civilă nr.157 din data de 19 martie 2008 prin care s-au respins ca nefondate ambele apeluri.
Pentru a pronunța această decizie s-a reținut că, criticile formulate de apelanți prin care se contestă componența masei succesorale stabilită prin încheierea interlocutorie, pronunțată la data de 5 octombrie 2001, nu pot fi primite întrucât la data pronunțării acestei încheieri dispozițiile art.6738Cod procedură civilă prevedeau că acestea puteau fi atacate cu apel mai înainte de pronunțarea hotărârii și că nu mai pot fi supuse apelului odată cu hotărârea asupra fondului.
Reexaminarea încheierii interlocutorii ar însemna nu doar încălcarea principiului neretroactivității legii civile, dar și a autorității de lucru judecat.
Referitor la celelalte motive de apel s-a reținut că acestea sunt nefondate, întrucât expertizele efectuate în cauză au stabilit corect prețurile de cost iar varianta de lotizare omologată respectă criteririle prevăzute de art.6739Cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii au declarat recursuri toate părțile din proces.
Recurentul pârât prin motivele de recurs aduce următoarele critici:
Prin încheierea interlocutorie nu s-a stabilit corect componența masei succesorale,arâtându-se pe larg bunurile greșit reținute și că nu sunt aplicabile în speță dispozițiile art.163 Cod procedură civilă privind autoritatea de lucru judecat.
Referitor la hotărârea pronunțată se aduc critici cu privire la evaluarea bunurilor și formarea loturilor și anume:
Evaluarea de 4,36 dolari/p este față de valoarea de circulație a imobilelor - teren în zonă și se impune o nouă expertiză pentru evaluarea bunurilor supuse partajului și că în mod greșit s-au întocmit variantele de lotizare.
Recurentul reclamant G susține că decizia recurată este nelegală fiind aplicabile în cauză dispozițiile art.304 pct.7 și 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Se aduc critici încheierii interlocutorii prin care s-a stabilit componența masei succesorale, în sensul că nu funcționează în cauză principiul neretroactivității legii civile și nici excepției autorității lucrului judecat, întrucât nu ne aflăm în prezența a două cereri de chemare în judecată, ci în cadrul aceleași cereri.
Referitor la hotărârea pronunțată pe fondul cauzei se aduc critici în ceea ce privește omologarea variantelor de lotizare.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate,a actelor dosarului dar și a dispozițiilor legale incidente cauzei,Curtea constată:
Cele două recursuri declarate împotriva deciziei pronunțate de tribunal vor fi analizate împreună întrucât cuprind aceleași critici.
Referitor la criticile aduse încheierii interlocutorii prin care s-a stabilit componența masei succesorale:
Încheierea interlocutorie criticată a fost pronunțată la 5 octombrie 2001când art.6738Cod procedură civilă menționa că încheierile interlocutorii prin care instanța stabilește bunurile supuse împărțelii, calitatea de proprietari, cota-parte ce revine fiecăruia,pot fi atacate cu apel mai înainte de pronunțarea hotărârii pe fond.
În situația neapelării acesteia nu mai pot fi supuse apelului,oadată cu hotărârea pronunțată asupra fondului cauzei.
Art. 6738Cod procedură civilă, ulterior prin art.I pct.5 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.65/2004 aprobată prin Legea nr.493/2004,a fost modificat.
Textul actual prin care se arată că încheierile interlocutorii pot fi atacate cu apel sau după caz cu recurs odată cu fondul,a fost modificat prin art.I pct.79 din Legea nr.219/2005.
Or, incheierea interlocutorie criticată a fost pronunțată la 5 octombrie 2001 când era aplicabil vechiul text al art.6738Cod procedură civilă și nu cel actual așa după cum s-a arătat mai sus.
Criticile referitoare la componența bunurilor supuse partajului sunt nefondate, întrucât la instanța fondului au fost admise obiecțiunile formulate de părți. în ceea ce privește valoarea bunurilor și prin comisie rogatorie s-a efectuat o nouă evaluare a bunurilor.
Valoarea apreciată de expert a avut la bază metoda oficială de evaluare stabilită prinHotărârea Guvernului României.
de împărțire a bunurilor,a respectat întocmai dispozițiile art.6738Cod procedura civilă în sensul că s-a ținut seama de mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit și de natura bunurilor.
Față de cele sus arătate, Curtea în baza art.312 Cod procedură civilă va respinge recursurile ca nefondate și va menține ca legală decizia recurată nefiind incidente în cauză dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul domiciliat în comuna, sat,str.- V nr.330,jud.B și pârâtul domiciliat în comuna, sat,-, jud.B împotriva deciziei nr.157 din 19.03.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 2 septembrie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Maria David, Elena Staicu Aurelia Popa
- - - - - -
Grefier,
- -
red.MD
tehnoredactat IM
2 ex./23.09.2008
judecător fond
Judecatoria Câmpina
judecător apel
Tribunalul Prahova
Președinte:Maria DavidJudecători:Maria David, Elena Staicu Aurelia Popa
