Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 74/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 74/
Ședința publică din 25 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgiana Nanu JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
Judecător: - -
Judecător: --- -
Grefier:- -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamantul, domiciliat în Pitești, str. -, bloc 24, scara A, apartament 10, județul A, împotriva deciziei nr.260 din 20 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul-reclamant, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.501 din 25.01.2008, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România-Baroul A-Cabinet individual și intimata-pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 10 lei, taxă judiciară de timbru și 5 lei, timbre judiciare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Întrebat fiind, recurentul-reclamant, asistat de avocat, precizează că terenul pe care este construită casa mare cu etaj, este în posesia pârâtei în baza contractului de vânzare -cumpărare încheiat de aceasta cu mama sa, cu două săptămâni înainte de decesul acesteia, iar casa veche este folosită, în parte, de ambele părți. În ceea ce privește bunurile mobile, arată că acestea au fost împărțite prin înțelegere.
Intimata-pârâtă, confirmă cele spuse la partea adversă, prin avocat. Întrebată fiind, precizează că nu este de acord cu inversarea loturilor.
Părțile, având cuvântul pe rând, arată că nu au de formulat cereri prealabile în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Recurentul-reclamant, asistat de avocat, susține oral motivul patru de recurs așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea deciziei și sentinței pronunțate de instanțele anterioare și sistarea indiviziunii prin omologarea variantei I (întâi) a raportului de expertiză, cu cheltuieli de judecată.
În subsidiar, susține și primele două motive de recurs, solicitând casarea deciziei criticate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în vedere efectuării unor noi rapoarte de expertiză, urmând ca bunurile să fie evaluate la valoarea de circulație și să se întocmească mai multe variante de lotizare.
Intimata-pârâtă, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii criticate.
Precizează că nu este de acord cu casarea deciziei și rejudecarea cauzei, întrucât nu mai are posibilități financiare să susțină un nou proces.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin cererea înregistrată la data de 25.06.2001, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună partajarea masei succesorale ramase de pe urma defuncților, decedat la data de 11.03.1944 și, decedată la data de 16.08.1996.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că de pe urma defuncților au rămas următoarele bunuri imobile situate în comuna, județul A: teren de 1,75 ha., cămin de casă, 3 terenuri în pct."", de câte 0,30 ha. 0,08 ha. respectiv 0,28 ha. un teren în pct." Vedea", cu suprafața de 0,5 ha. un teren în pct."La pod", de 0,03 ha. un teren de 0,5 ha. în pct."", 2 terenuri în pct."", de 0,25 ha. și 1,2 ha. un teren în pct."" de 0,75 ha. casă bătrânească cu 3 camere, antreu și o, situată în comuna, cu magazie și grajd cu fânar, aflate pe terenul cămin de casă; o casă cu etaj aflată pe terenul din pct."", de 1,2 ha. menționându-se că această din urmă construcție a fost ridicată de părinți ntre anii 1992-1997, iar ulterior pârâta a obținut autorizație de construire. În ce privește bunurile mobile se arată că acestea sunt: un autoturism 412, un autoturism 1300, un autoturism 244, mai puțin motorul și cutia de viteze cumpărate de reclamant, un șifonier cu 2 uși, 4 paturi, 10 macate lână, o vitrină, o mobilă bucătărie, un frigider, 2 lăzi frigorifice, 1500. Ť. 4000 kg. fân, 2 certificate de acționar, 2 boi de 500 kg. și 600 kg. o vacă cu vițel, 3 porci de 200 kg, 13scândură. Se mai arată că părțile sunt descendenți de gradul I ai autorilor și că se impune partajarea în cote de a masei succesorale.
La data de 28.08.2001, reclamantul și-a completat acțiunea solicitând introducerea la masa partajabilă și a cheltuielilor de înmormântare suportate pentru defuncta respectiv: un coșciug, 2 kg lumânări, o pătură, 6 pânză. un metru pânză neagră, colaci și alte bunuri. Totodată a solicitat scoaterea de la masa partajabilă 50 foi tablă galvanizată, 30 saci de ciment.
Prin întâmpinare, pârâta a arătat că din suprafața de 1,75 ha. din comuna, J este plantată cu pomi fructiferi și folosită numai de reclamant și, de asemenea, acesta folosește și terenul de 0,25 ha. din pct."". n ce privește terenul de 1,2 ha. din pct."", acesta are în realitate numai 1 ha. și i-a fost vândut pârâtei de către defunctă. Autoturismul 244 fost construit de defunct din 2 autoturisme, iar -ul se află în folosința reclamantului. Cu privire la casa cu etaj, aceasta a fost construită de pârâtă și soțul acesteia, cu mijloace proprii.
Pârâta a solicitat prin cererea reconvențională completarea masei succesorale și cu alte bunuri mobile, enumerate în cerere, precum și includerea la masa partajabilă a pasivului succesoral, reprezentat de pomenile suportate pentru defuncți.
Prin cererea completatoare formulată la data de 13.-, pârâta a mai solicitat includerea la masa partajabilă a următoarelor bunuri: 3 ha. pădure, 1000. ulucă, 150. lați, 2. scândură, 180 foi tablă.
Prin încheierea din 23.04.2002, instanța a dispus disjungerea cererii completatoare dată de reclamant având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3217/31.07.1996, având ca obiect două terenuri din masa partajabilă în contradictoriu cu pârâții și G, formându-se dosarul nr.5455/2002. Totodată, la acest termen s-a dispus suspendarea cauzei, în baza art.244 Cod procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a cererii disjunse.
La data de 28.09.2004, cauza a fost repusă pe rol.
Judecătoria Pitești, prin încheierea de admitere în principiu din data de 23.11.2004, a admis în parte și în principiu cererea principală și cererea reconvențională, a constatat deschise succesiunile autorilor și, moștenitori fiind părțile, în calitate de descendenței de gradul I, cu cote de fiecare. S-a constatat că masa succesorală se compune din: un teren de 1,75 ha. cămin de casă, 3 terenuri de 0,3 ha. 0,08 ha. și 0,28 ha. în pct."", un teren de 0,5 ha. în pct."Vedea", 0,03 ha. în pct."La pod", 0,25 ha. în pct."", 0,5 ha. în pct."", o casă cu 3 încăperi, o magazie cu 3 încăperi, un grajd cu fânar deasupra, un de porci, un autoturism 412, un autoturism 1300, un autoturism 244 și bunuri mobile: un șifonier cu 2 uși, un pat studio, un pat tip, 2 paturi obișnuite, mobilă bucătărie (dulap, masă, 2 scaune), o vitrină, un frigider, 2 lăzi frigorifice Arctic, 1500. Ť. 2 certificate acționar, contravaloarea a 2 junei (500 și 600 kg.), contravaloarea unei vaci cu vițel, 13scândură de 6 cm. o cositoare, o drujbă, o sobă motorină, un aragaz cu 4 ochiuri, un Ť. de 120. o moldă pentru, alte 2 molde de 120 și 110. un lin de 1700. 10 butoaie diferite, o căruță din metal, un plug cu 4 roți, o fier, 2 măsuri Ť. (10 și 5.), un motor de tăiat lemne TH, o masă abric, o mobilă D (2 șifoniere, studio, toaletă, masă, 8 scaune tapisate, 2 fotolii), 4 sc aune metalice, 2 divane, o altă mobilă din șifonier, 2 paturi și o servantă, 60 foi tablă aluminiu de dimensiuni mici.
Prin încheierea din data de 15.03.2005, a fost completată încheierea de admitere în principiu, în sensul că a fost introdus în masa partajabilă și imobilul nou construit, peste drum de gospodăria autorilor.
În urma probatoriului administrat în cauză, prin sentința civilă nr.5179/28 octombrie 2006, Judecătoria Piteștia admis în parte cererea principală formulată de reclamantul și, în parte, cererea reconvențională, formulată de pârâta, a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei a II-a de lotizare din raportul de expertiză întocmit de expert.
Lotul nr.1 a fost atribuit reclamantului, în valoare totală de 1.149.263.000 lei ROL, compus din următoarele bunuri:
- suprafața de 6.630 mp. situată în intravilanul comunei, pct."Căminul Casei", cu vecinii: la - drum comunal și lotul nr.2, la -, la - pădure (44.), la - lotul nr.2 (120.), în valoare de 132.600.000 lei ROL;
- teren în suprafață de 3.000 mp. situat în comuna, categoria fânețe, cu vecinii: la -, la și E - pădure, la - (9.000.000 lei ROL);
- teren în suprafață de 1.020 mp. situat în comuna, categoria fânețe, cu vecinii: la -, la și V - pădure, la - (3.060.000 lei ROL);
- teren în suprafață de 3.509 mp. situat în comuna (), categoria fânețe, cu vecinii: la -, la - pădure, la - Pârâul, la - G (10.527.000 lei ROL);
- teren în suprafață de 5.560 mp. situat în comuna, pct."Vedea", categoria fânețe, cu vecinii: la - G, la -, la - pădure, la - pârâtul Vedea (16.680.000 lei ROL);
- teren în suprafață de 300 mp. situat în comuna, pct."La pod", categoria fânețe, cu vecinii: la -, la S-, la - pădure, la - Vedea (900.000 lei ROL);
- teren în suprafață de 3.655 mp. situat în comuna, pct."", categoria livadă, cu vecinii: la -. la - pădure, la -, la - pădure (10.965.000 lei ROL);
- teren în suprafață de 5580. situat în comuna, pct."", cu vecinii: la -, la -. la - drum comunal, la - (parcela de 1400.), la -necunoscut, la - canal, la -, la - Gh. (parcela de 2100.), la -, la -, la și S - vecini necunoscuți (parcela de 2080.), în valoare de 61.540.000 lei ROL;
- casa de peste drum de căminul casei, în valoare de 807.517.000lei ROL;
- autoturism 412 (1.680.000 lei ROL);
- autoturism 244 (36.000.000 lei ROL);
- bunuri mobile din lista Bar aportului de expertiză: șifonier cu 3 uși, pat studio, pat, ladă frigorifică, 750. Ť. un certificat de acționar, o drujbă, un lin de 1700., 2 butii a câte 1700. 4 butoaie de câte 500. 400. 300. respectiv 210. un plug cu 2 roți, o fier, 2 măsuri Ť. o masă abricht, o mobilă D, 2 divane, 30 foi tablă, în valoare totală de 61.760.000 lei.
Lotul nr.2 a fost atribuit pârâtei, în valoare totală de 1.149.263.000 lei ROL, compus din următoarele bunuri:
- teren în suprafață de 7090. situat în comuna, pct."Căminul Casei", cu vecinii: la -, la - lotul nr.2, la - drum comunal, la - pădure, în valoare de 141.800.000 lei ROL;
- casa bătrânească cu trei încăperi (549.685.000 lei ROL), magazie cu 3 încăperi (165.172.000 lei ROL), grajd cu fânar (111.138.000 lei ROL), de porci (15.746.000 lei ROL), toate situate pe terenul de mai sus;
- bunurile mobile din lista Aar aportului de expertiză, respectiv: 2 paruri din lemn, mobilă bucătărie, frigider, ladă frigorifică, 750. Ť. 1 certificat de acționar, contravaloarea a 2 viței și a unei vaci cu vițel, 1. scândură, cositoare, sobă motorină, aragaz cu 4 ochiuri, Ť. de 120. o moldă pentru, 2 molde de câte 1200. respectiv 1100. 2 de borhot de câte 1700. 1 de 170. 1 de 120. 1 de 350. 2 butoaie de 450. o căruță metal, un motor de tăiat lemne, 4 scaune metalice, mobilă ( șifonier, 2 paturi, servantă), 30 foi tablă aluminiu, în valoare totală de 144.696.000 lei ROL.
A fost obligat reclamantul la plata unei sulte în cuantum de 2.966.000 lei ROL către pârâtă și au fost compensate în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți, fiind obligată pârâta să plătească reclamantului o diferență în cuantum de 13.014.000 lei ROL.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, față de propunerile de lotizare și solicitările părților, se impune ieșirea din indiviziune conform variantei a II-a de lotizare, care corespunde cel mai bine condițiilor reglementate de art.6735Cod procedură civilă, a art.736, 741 și 7 42 Cod civil.
Astfel, potrivit textelor menționate, partajul se face în principiu în natură, nefiind posibil ca fără acordul coindivizarilor să fie atribuite bunuri în natură numai către unul dintre ei, iar ceilalți să primească numai contravaloarea părții ce li se cuvine.
În alegerea variantei a II-a de lotizare, instanța a ținut seama și de faptul că aceasta respectă principiul atribuirii în natură a bunurilor, asigurând o împărțire echitabilă a masei partajab ile, fiecare parte primind bunuri din toate categoriile, precum și de criteriile prevăzute în art.6739Cod procedură civilă. Astfel, s-a avut în vedere în principal că în această variantă sulta este modică, de 296,6 lei RON, pe când în cealaltă variantă, sulta mare de 7.728,3 lei RON putea genera noi litigii. Totodată, în varianta a II-a, fiecare parte primește J din terenul - cămin de casă și bunuri mobile împărțite echitabil.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În apelul său, reclamantul a criticat încheierea de admitere în principiu și a arătat că în mod greșit nu au fost reținute în masa succesorală 3 porci de câte 200 kg. fiecare, 18 oi, 4000 kg. fân,o magazie din lemn, construcție ce există și acum pe teren, îmbunătățiri la casa bătrânească și la grajd, respectiv tabla folosită la acoperiș și cimentul folosit la fundație și tencuieli, valoarea totală a bunurilor contestate ridicându-se la suma de 15.600 lei. A mai arătat că, prin admiterea probei cu martori numai cu privire la construcția nouă, instanța nu a dat posibilitatea ca reclamantul să facă dovada bunurilor ce au rămas în posesia fiecăreia dintre părți, critica vizând în principal împărțirea celor 1500. Ť. ce au rămas în posesia pârâtei, precum și animalele autorilor, care de asemenea au rămas în posesia pârâtei.
În ceea ce privește sentința civilă, reclamantul a adus critici sub aspectul că respingând obiecțiunile la expertiza, instanța a luat în considerare valorile reduse ale bunurilor reținute în masa succesorală, respectiv a cazanului de Ť. motocositoare, fiind respinse nejustificat obiecțiunile la raportul de expertiză, cu privire la valoarea exagerată a casei bătrânești, construcție ce a fost edificată pe temelie de lemn, fără fundație, în plus lotizarea nu poate fi pusă în executare întrucât casa nouă atribuită reclamantului este edificată pe terenul care în prezent este proprietatea pârâtei, conform contractului de vânzare-cumpărare intervenit între aceasta și mama părților.
A arătat reclamantul că pârâta nu a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată care au fost suportate în exclusivitate de el, încălcându-se prevederile art.274 Cod procedură civilă.
În apelul său, pârâta-reclamantă a criticat încheierea de admitere în principiu sub aspectul că în mod greșit a fost inclusă la partaj casa nouă construită peste drum de gospodăria autorilor, casă construită în realitate de ea și soțul său. A arătat pârâta că din declarațiile martorilor audiați, respectiv și G, a rezultat că imobilul casă a fost construit de aceasta, părinții fiind în vârstă și fără posibilități materiale. Chiar și martorii reclamantului confirmă că la decesul lui casa nu era terminată nici pe J, iar după decesul acestuia soția sa a căzut la pat.
Prin decizia civilă nr.260 din 20 septembrie 2007, Tribunalul Argeșar espins apelul reclamantului și a anulat ca netimbrat apelul formulat de pârâta.
În adoptarea acestei soluții, instanța de apel a reținut, erificând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate de reclamantul-pârât, că apelul acestuia este nefondat.
Astfel, prima critică adusă încheierii de admitere în principiu din 23.11.2004 a fost privită ca neîntemeiată întrucât, în răspunsurile date la interogatoriul ce i-a fost administrat, reclamantul a recunoscut că pârâta a suportat în exclusivitate pomenile părintești făcute pentru amândoi părinții cu animalele din curte, iar în ceea ce-l privește a contribuit cu bani pentru restul pe de o parte, iar pe de altă parte, pârâta a recunoscut la interogatoriu că cei trei porci s-au tăiat (102-103, dosar fond), prin urmare, în mod corect prima instanță nu a introdus la partaj aceste animale, care au fost sacrificate, așa cum au arătat părțile, la efectuarea pomenilor pentru părinții decedați.
În ceea ce privește cele 18 oi pretinse de reclamant ca făcând parte din masa partajabilă, s-a reținut că acestea nu au făcut obiectul pretențiilor părților, nefiind cerute de niciuna dintre ele, restul bunurilor constând în 4.000 kg. fân, magazie din lemn și îmbunătățirile la casa bătrânească și grajd nefiind recunoscute de pârâtă la interogatoriu, cu excepția cantității de 1500 litri Ť. unde a făcut precizarea că 1000 litri au rămas la reclamant, iar 500 litri la ea. De altfel, reclamantul nu a formulat întrebări referitoare la pretinsele îmbunătățiri aduse acestor imobile, iar la acordarea cuvântului în dezbaterile din 23.11.2004, părțile, prin apărători, au cerut instanței să pronunțe o încheiere în care să cuprindă bunurile recunoscute de fiecare parte la interogatoriu (105), nefiind cerută o suplimentare de probatoriu pentru bunurile nerecunoscute așa cum se susține în apel.
Criticile aduse raportului de expertiză întocmit de expert sub aspectul subevaluării unor bunuri menționate de reclamant în cererea de apel au fost privite ca neîntemeiate, întrucât în ceea ce privește cositoarea, expertul a evidențiat că aceasta a fost cumpărată în anul 1980 și are uzură de 70%, iar cazanul de Ť. a fost cumpărat în anul 1972, are uzură de 70%, fiind prezentată doar carcasa descompletată (144), prin urmare s-a apreciat că expertul a răspuns corect obiectivului stabilit de instanță și a calculat valoarea bunurilor în raport de starea lor, incluzând și uzura.
Expertul ing. a evaluat casa de locuit reprezentând casă bătrânească, ce este compus din trei camere, reținând că imobilul a fost construit în anii 1957-1958, pe o fundație din beton cu pereți din înlocuitori, șarpantă din lemn și învelitoare din tablă, compusă din 4 camere, două holuri și o încăpere pentru baie, valoarea posibilă de circulație fiind de 563.548 000 lei, sumă ce a fost determinată după calculul uzurii în timp (165, dosar fond). Și în răspunsul dat la obiecțiuni (187), același expert a menționat că valoarea imobilului conform definiției valorii de piață este una estimativă, valoarea reală fiind determinată numai de raportul cerere-ofertă existent în momentul tranzacției (187), așa încât, față de aceste motive critica adusă de reclamant lucrării a fost privită ca neîntemeiată, după cum neîntemeiată apare și critica legată de amplasamentul casei de locuit. De altfel, instanța de fond, prin încheierea din 05.02.2002, a reținut că în procesul de partaj nu apar terenuri situate în punctul "peste drum", așa încât terenurile din partaj nu se suprapun cu cele trecute în actul de vânzare-cumpărare al pârâtei, iar prin omologarea variantei a II-a a raportului de expertiză s-a ținut seama de posesia exercitată de părți și de prevederile art.6739Cod procedură civilă, în această variantă sulta fiind modică, iar bunurile mobile echitabil partajate.
În cadrul procesului de stabilire a calității de succesori și a drepturilor succesorale, ca și în cadrul procesului de partaj, părțile au o dublă calitate, de reclamanți și de pârâți, iar hotărârea pronunțată în cauză profită tuturor părților. În această situație, părțile sunt ținute să suporte deopotrivă cheltuielile de judecată, în raport de cota ce le revine. În speță, instanța de fond, făcând aplicabilitatea textului de lege sus invocat, a procedat corect la compensarea cheltuielilor de judecată și la obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată după compensare, critica adusă sub acest aspect de reclamant fiind privită ca neîntemeiată.
În ceea ce privește apelul pârâtei, s-a reținut că la termenul din 7 iunie 2007 aceasta a formulat cerere prin care a solicitat scutirea de la plata taxei de timbru și a depus acte în dovedirea cererii.
Ca urmare, prin încheierea din 28 iunie 2007, în temeiul art.742raportat la art.75 alin.1 Cod procedură civilă, s-a dispus reducerea cu 200 lei a taxei de timbru datorate de pârâta-reclamantă-apelantă, căreia i s-a învederat în aceeași ședință de judecată plata taxei de 500 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar, sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat, numai că, la următorul termen de judecată din 20 septembrie 2007, apelanta nu s-a conformat obligațiilor stabilite, așa încât tribunalul, în aplicarea art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, a anulat apelul acesteia ca netimbrat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamantul criticând-o ca nelegală pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, astfel:
1. Prin hotărârea pronunțată tribunalul a îngrădit reclamantului dreptul de a-și dovedi acțiunea, prin respingerea cererii acestuia de a fi audiați martori, fiind încălcate în acest sens dispozițiile art.1169 Cod civil, art.138 alin.1 pct.2 și art.167 Cod procedură civilă.
Procedând în acest fel, deși pârâta nu a recunoscut toate bunurile mobile și imobile solicitate a fi introduse la partaj, instanța de apel a încălcat și dispozițiile art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale lipsind pe reclamant de un proces echitabil.
2. Prin hotărârea pronunțată tribunalul a încălcat principiul egalității comoștenitorilor, luând în considerare expertizele efectuate în fața instanței de fond, prin care au fost evaluate în mod necorespunzător bunurile supuse împărțelii.
3. Hotărârea instanței de apel a fost dată cu încălcarea și respectiv aplicarea greșită a dispozițiilor art.274 și urm. Cod procedură civilă, respingând critica din apel, referitoare la greșita aplicare a acelorași dispoziții legale în condițiile în care toate onorariile experților au fost achitate de către reclamant.
4. Hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art.6739Cod procedură civilă. În acest sens, hotărârea apare ca fiind nelegală, întrucât a fost omologată o variantă de lotizare prin care i-a revenit reclamantului o construcție aflată pe un teren proprietatea exclusivă a pârâtei, fără a i se asigura acestuia ieșire la calea publică.
Astfel, în loc să definitiv litigiile referitoare la împărțeala bunurilor rămase de pe urma autorilor părților, tribunalul a omologat o variantă de lotizare care va genera alte litigii pentru asigurarea folosinței normale a casei ce a fost atribuită reclamantului.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a recursului declarat de reclamantul.
Astfel, în ceea ce privește prima critică se relevă faptul că reclamantul nu a formulat întrebări cu privire la îmbunătățirile aduse imobilelor ce formează masa succesorală și nici nu a cerut suplimentarea probatoriului pentru bunurile nerecunoscute la interogatoriu, prin urmare, nu se impunea suplimentarea probatoriului în fața instanței de apel.
Rapoartele de expertiză întocmite de experții și au răspuns în mod corect obiectivelor stabilite de instanță și au calculat valoarea bunurilor în raport de starea acestora, incluzând și uzura.
În sfârșit, în cadrul procesului de stabilire a calității de succesor și a loturilor succesorale, se susține că părțile au o dublă calitate în raport de care sunt ținute să suporte deopotrivă cheltuielile de judecată, în raport de cota ce le revine din masa succesorală, hotărârea criticată fiind legală și sub acest aspect.
Analizând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarelor de fond, Curtea constată că recursul reclamantului este fondat, urmând a fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prima critică referitoare la încălcarea de către instanța de apel a dreptului reclamantului la a-și dovedi acțiunea, este nefondată.
Așa cum în mod corect a reținut tribunalul, o parte din bunurile cu privire la care acesta susține că nu i-a fost permisă suplimentarea probatoriului nu au făcut obiectul pretențiilor părților, nefiind solicitate de nici una dintre acestea, iar în privința celorlalte bunuri nerecunoscute la interogatoriu nu s-a solicitat suplimentarea probatoriului, astfel cum s-a susținut în apel.
De altfel, trebuie observat că și în cererea de recurs, recurentul face o referire generică la toate bunurile mobile și imobile solicitate a fi introduse la partaj și nerecunoscute de pârâtă la interogatoriu, invocând faptul că i-ar fi fost refuzată suplimentarea probatoriului cu martori, fără a se referi în concret la acestea, și omițând să precizeze că la acordarea cuvântului în dezbateri la data de 23.11.2004, anterior pronunțării încheierii de admitere în principiu, a solicitat să fie cuprinse bunurile recunoscute de fiecare parte la interogatoriu (fila 105 dosar fond), prin urmare în mod corect tribunalul a respins această critică în apel.
Cea de-a doua critică referitoare la încălcarea principiului egalității comoștenitorilor, de asemenea este nefondată.
În acest sens, Curtea reține că deși face referire la principiul potrivit căruia bunurile rămase de la autorul comun se împart între comoștenitori, în raport cu cota ce revine fiecăruia, urmărindu-se un echilibru valoric al loturilor, în realitate reclamantul critică concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în primă instanță, cu privire la care tribunalul s-a pronunțat deja, ceea ce conduce la concluzia că de fapt reclamantul pune în discuție temeinicia deciziei și nu legalitatea acesteia.
Întrucât, dispozițiile art.304 pct.10 și 11 Cod procedură civilă au fost abrogate prin art.I pct.1111și art.I pct.112 din nr.OUG138/2000, sub acest aspect, critica recurentului nu mai poate fi pusă în discuție.
Al treilea motiv de recurs este tot nefondat.
Tribunalul a reținut în mod corect, față de dubla calitate pe care părțile o au în procesul de partaj succesoral, de reclamanți și de pârâți deopotrivă, că și cheltuielile de judecată efectuate pe parcursul soluționării prezentei cauze se impune a fi suportate în raport de cota ce revine fiecăreia și a procedat la compensarea cheltuielilor de judecată și la obligarea pârâtei la plata sumei rămasă după compensare.
În ceea ce privește cea de-a patra critică adusă deciziei pronunțate de tribunal, aceasta apare ca fiind fondată.
Potrivit dispozițiilor art.6739Cod procedură civilă, într-adevăr, la formarea și atribuirea loturilor, instanța trebuie să țină seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii din coproprietari înainte de a se cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
De asemenea, în lumina dispozițiilor art.741 și următoarele Cod civil, partajul se va face în principiu în natură, atribuindu-se pe cât se poate aceeași cantitate de mobile și imobile, de drepturi sau creanțe de aceeași natură și valoare, nefiind posibil ca, fără acordul coindivizarilor, să fie atribuite bunuri în natură numai către unul dintre ei, iar ceilalți să primească numai contravaloarea părții ce li se cuvine.
În toate cazurile, instanța trebuie să aibă în vedere că, scopul împărțelii este acela de a sista indiviziunea și de a preveni alte judecăți în legătură cu bunurile ce au format masa succesorală.
Or, în speță, așa cum reiese din actele și lucrările dosarelor de fond, prin omologarea raportului de expertiză în varianta II, chiar dacă sulta ce trebuie plătită pentru egalizarea loturilor este mai mică, instanțele de fond nu au avut în vedere aceea că imobilul atribuit recurentului, respectiv casa nouă reținută prin încheierea de admitere în principiu, astfel cum a fost completată la data de 15.03.2005, este situată pe un teren despre care s-a statuat că aparține în proprietate exclusivă pârâtei, în timp ce acesteia din urmă i-a fost atribuită casa bătrânească, situată pe un teren ce a făcut obiectul partajului.
Menținând soluția instanței de fond, de omologare în această variantă a raportului de expertiză întocmit de expert, instanța de apel a încălcat dispozițiile art.6739Cod procedură civilă, ducând la perpetuarea unei stări conflictuale între părți, determinate de situarea imobilului atribuit reclamantului pe terenul aparținând pârâtei, fără a exista ieșire la calea publică, indispensabilă exploatării normale a imobilului.
Pentru cele reținute mai sus, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de reclamant și va modifica decizia tribunalului în sensul că, admițând apelul reclamantului, va dispune partajarea bunurilor succesorale în varianta Iar aportului de expertiză întocmit de expertul.
Va menține în rest decizia și o va obliga pe intimată la 500 lei cheltuieli de judecată către recurent, reprezentând onorariu apărător ales, potrivit chitanței nr.00015 din 26.01.2008 (fila 60 dosar recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva deciziei nr.260 din 20 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Modifică în parte decizia, în sensul că dispune partajarea bunurilor succesorale în varianta I (întâi) din raportul de expertiză, întocmit de expertul.
Mențiune în rest.
Obligă pe intimata-pârâtă să plătească recurentului-reclamant suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red./19.03.2008
/GM/4 ex.
Jud.apel:
Jud.fond:
Președinte:Georgiana NanuJudecători:Georgiana Nanu, Ion Rebeca
