Speta Legea 10/2001. Decizia 47/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 47/

Ședința publică din 25 Februarie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Georgiana Nanu JUDECĂTOR 2: Paula Andrada Coțovanu

Judecător: --- -

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de reclamantul, domiciliat în B, sector 2,-, împotriva sentinței civile nr.245 din 10 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-(număr în format vechi 2645/Cv/2006).

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic, pentru intimații-pârâți Primăria Curtea de A, Municipiul Curtea de A și Primarul Municipiului Curtea de A, în baza împuternicirii depuse la dosar, lipsă fiind apelantul-reclamant și intimații-reclamanți și.

Procedura este legal îndeplinită.

Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Consilier juridic, având cuvântul pentru intimații-pârâți Primăria Curtea de A, Municipiul Curtea de A și Primarul Municipiului Curtea de A, precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile în cauză.

Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.

Consilier juridic, având cuvântul pentru intimații-pârâți Primăria Curtea de A, Municipiul Curtea de A și Primarul Municipiului Curtea de A, solicită în principal, decăderea reclamantului din dreptul de a mai motiva apelul, iar în subsidiar, respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Argeș, ca legală și temeinică.

CURTEA,

Asupra apelului civil de față:

Constată că, rin p. acțiunea promovată la data de 29.05.2006 și înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș - secția civilă, reclamanții, au formulat contestație împotriva dispoziției nr.465/2006 emisă de Primăria Municipiului Curtea de A, solicitând ca, în temeiul art.24 alin.3/1 din Legea nr.10/2001, să se dispună anularea parțială a dispoziției nr.465/13.04.2006 și să fie obligată Primăria Municipiului Curtea de A să restituie terenul în suprafață de 548,5. situat în Curtea de A,-, județul

În motivarea cererii s-a arătat că, prin notificarea înregistrată sub nr.312/E/2001, contestatorii, în calitate de moștenitori ai lui și, s-au adresat Primăriei Curtea de A, solicitând măsuri reparatorii pentru imobilul compus din teren în suprafața de 548,5. întrucât la acea dată nu cunoșteau situația juridică a imobilului.

S-a arătat că, în anul 1951, Sfatul Popular al orașului Curtea de Aad ispus demolarea construcției situate în-, datorită stării de insalubritate în care se afla imobilul și ulterior demolării imobilului, numitei i-a fost amenajată o locuință, iar autorilor lor li s-a promis repartizarea unui loc de casă.

De asemenea, s-a arătat că prin Decretul nr.308/1957, emis de prezidiul Marii Adunări Naționale a PR omânia, imobilul situat în- a fost expropriat. Totodată, Sfatul Popular a decis acordarea de despăgubiri către autorii petenților prin atribuirea unei suprafețe de teren în suprafață de 597. situat în Curtea de A, str.30, care însă nu a fost niciodată predat, nu a fost identificat și nu a fost primit de autorii lor, care nu l-au avut în posesie și proprietate.

La data de 10.07.1957 autorii petenților au formulat un memoriu adresat Consiliului de Miniștri, prin care au expus toată situația și au solicitat restituirea terenului inițial întrucât pe terenul expropriat nu s-a construit nimic, servind ca loc de trecere spre Parcul.

S-a arătat că, întrucât până în anul 2001 situația nu a fost remediată, la data de 31.07.2001 au formulat o notificare adresată Primăriei Municipiului Curtea de A, prin care au solicitat măsuri reparatorii pentru imobilul compus din teren în suprafață de 548,5. și construcție P + 1, cu 17 încăperi. Prin adresa nr.11571/2001, Primăria le-a comunicat că autorii lor au primit alte terenuri și o locuință și cererea nu se încadrează în prevederile Legii nr.10/2001.

Ulterior, reclamanții au făcut demersuri în vederea obținerii istoricului de rol fiscal al imobilului situat în-, iar ca urmare a acestora, prin adresa nr.7239/2004 au fost chemați să se prezinte la Primăria Curtea de A, cu toate actele doveditoare a dreptului de proprietate și a calității de moștenitori.

Prin dispoziția nr.465/2006, Primăria Curtea de Aar espins cererea cu privire la acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 548,5. situat în-, și a dispus acordarea de despăgubiri pentru cota de din construcția demolată aferentă terenului.

Primăria Municipiului Curtea de A, prin întâmpinare, a solicitat să se constatate lipsa calității sale procesuale pasive, în temeiul dispozițiilor art.91 din Legea nr.215/2001 și art.21 alin.4 din Legea nr.10/2001.

S-a solicitat totodată să se constate lipsa calității procesuale active a reclamanților și, care nu au formulat notificare conform art.21 din Legea nr.10/2001, singura notificare fiind formulată de.

Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea contestației, considerându-se că reclamanții nu sunt îndreptățiți a li se restitui în natură terenul de 548,5. situat în Curtea de A,-, deoarece pentru acesta, autorul, împreună cu sora sa, au primit în schimb un alt teren situat în Curtea de A, B-dul 30, iar terenul din- aparține domeniului public de interes local, fiind încorporat în perimetrul Parcului.

La termenul din data de 04.09.2006 au fost introduși în cauză, în calitate de pârâți, Municipiul Curtea de A și primarul acestei localități.

La termenul din data de 06.11.2006 au fost unite cu fondul excepțiile invocate de către Primăria Curtea de A, fiind admisă proba cu înscrisuri, cu interogatoriu, cu relații la Administrația Financiară a Municipiului Curtea de A în cadrul probei cu înscrisuri, iar la termenul din data de 15.01.2007 a fost admisă proba cu expertiză cu următoarele obiective: identificarea terenului în suprafață de 1097. care a format obiectul actului de expropriere de la fila 38 în ceea ce privește suprafața cuvenită locuitorilor și, cu dimensiuni și vecinătăți, identificarea suprafeței de 597. atribuită în schimb expropriaților în B-dul 30, cu dimensiuni și vecinătăți, avându-se în vedere înscrisurile aflate la filele 38, 39, respectiv 75; precizarea pentru ambele suprafețe de teren dacă acestea sunt afectate de construcții, ce fel de construcții, cine le-a realizat, urmând a le poziționa în schiță de plan anexă, precum și precizarea relativă la regimul juridic al terenului în prezent și dacă suprafețele sunt afectate de detalii de sistematizare, dacă pot fi restituite în natură sau nu.

La termenul din data de 30.04.2007 a fost depusă la dosar lucrarea de expertiză, iar prin încheierea din 14.05.2007 s-a dispus refacerea lucrării cu respectarea art.208 Cod procedură civilă, având în vedere că reclamanții nu au fost citați cu carte poștală.

La același termen a fost încuviințat în cauză expert consilier pentru reclamanți.

La data de 25.06.2007, după ce expertul desemnat a citat corect părțile pentru expertiză, au fost formulate de către obiecțiuni la raport, solicitând depunerea la dosar a tuturor actelor de care se face vorbire în expertiză, anume contractul nr.76/1954, contractul nr.76/1954 din 23.01.1958, decizia Sfatului Popular Curtea de A nr.12/1958, certificat de moștenitor nr.800/1973, cele 2 chitanțe de mână prin care vânzătorii au primit suma reală de 23.000 lei și nu cea trecută în acte. S-a mai arătat că în perioada când s-ar fi perfectat aceste acte tatăl său se afla în arestat din motive politice, astfel că nu putea semna.

În ce privește calitatea procesuală pasivă a Primăriei Municipiului Curtea de A, față de prevederile art.77 din Legea nr.215/2001 și art.21 din Legea nr.10/2001, instanța a constatat că această structură funcțională întrunește cerințele legale pentru a sta în judecată în calitate de pârâtă.

Astfel, prevederile art.77 din Legea nr.215/2001 coroborate cu art.41 alin.2 Cod procedură civilă, permit și structurilor fără personalitate juridică să stea în judecată ca pârâte dacă au organe proprii de conducere. În temeiul prevederilor Legii nr.10/2001, primarul, în calitate de conducător al acestei unități funcționale, constituită pentru îndeplinirea atribuțiilor executive conferite de lege și de reprezentare a unității administrativ-teritoriale, are atribuții specifice pe care și le exercită în cadrul structurii din care face parte, acest aspect justificând posibilitatea primăriei de a sta în judecată în calitate de pârâtă în această categorie de litigii.

Prin sentința civilă nr.245 din 10 septembrie 2007, Tribunalul Argeșa respins contestația formulată de reclamanți, reținând că, ituația de fapt expusă de reclamanți, relativ la dreptul de proprietate al autorilor și la preluarea bunului imobil de către stat, este susținută cu actele depuse la dosar.

Astfel, prin actul de vânzare-cumpărare din 20.01.1927, autorii petenților au dobândit prin cumpărare un teren situat în-, în orașul Curtea de A, teren care a fost expropriat în baza Decretului nr.308/1957 din proprietatea numiților, și. Prin același decret s-a menționat că pentru terenurile și construcția expropriate se atribuie cu titlu de despăgubire în proprietatea persoanelor deposedate următoarele terenuri: locuitorilor și terenul de 597. situat în orașul Curtea de A, B-dul 30, identificat conform planului anexă.

După apariția Legii nr.10/2001, s-a adresat cu notificare Primăriei Municipiului Curtea de A, solicitând acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul situat în Curtea de A,-.

Prin dispoziția nr.465/13.04.2006 s-a respins cererea formulată, reținându-se că la momentul exproprierii, și sora sa, au primit în proprietate, drept despăgubire, un alt teren situat tot în Curtea de A, B-dul 30.

În atare condiții, s-a propus acordarea de despăgubiri numai pentru partea de J din construcția demolată situată pe terenul din Curtea de A,-, care este în prezent încorporat în parcul din localitate.

În ce privește calitatea procesuală activă a numiților și, instanța a constatat că aceștia nu au făcut dovada formulării unei notificări în conformitate cu dispozițiile Legii nr.10/2001, singurul care a formulat notificare la data de 31.07.2001 fiind reclamantul.

În temeiul prevederilor art.4 alin.3 din Legea nr.10/2001, calitatea de persoană îndreptățită o deține numai persoana care a formulat cerere, atâta vreme cât nu s-a dovedit că notificarea a fost formulată și pentru alți moștenitori. Astfel, textul indicat arată că uccesibilii care, după data de 06 martie 1945, nu au acceptat moștenirea, sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi, iar cererea de restituire are valoare de acceptare succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită.

și sora sa, din patrimoniul cărora a fost expropriat terenul în cotă de din 1097. au ca moștenitori pe, respectiv pe și. Aceștia din urmă nu au formulat cerere pentru drepturile ce li s-ar fi cuvenit de pe urma autoarei, astfel că pentru cota cuvenită lui din imobilul menționat numai reclamantul justifică calitatea procesuală activă.

Prin răspunsul dat de Administrația Financiară a Municipiului Curtea de A (139) s-a arătat pentru perioada ulterioară anului 1969, pentru care se dețin registre, nu a fost regăsit la adresa din B-dul 30 - Curtea de A, rol fiscal pe numele și.

În raportul de expertiză s-a arătat că prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.76/54/23.01.1958, și, frați, au înstrăinat, în calitate de vânzători, către G și, în calitate de soți, un imobil compus din teren, cămin de casă în suprafață de 597. situat în Curtea de A, B-dul -, cu vecinătăți: R - B-dul -, A - proprietate sect.. Raion Curtea de A, MN - proprietate și MZ - proprietate.

Actul de vânzare-cumpărare nr.76/54/23.01.1958 a fost autentificat la 23.01.1958, numai numărul procesului-verbal de autentificare fiind "76/54", astfel că nu există dubiu asupra datei autentificării, deși se învederează astfel de către reclamant prin înscrisul de la 167.

Expertul cauzei a identificat terenul ce a făcut obiectul acestui act de vânzare ca fiind terenul ce a fost acordat autorilor și (frați), urmare a exproprierii imobilului proprietatea acestora situat în Curtea de A,-. Astfel, expertul a identificat mai întâi în teren suprafața totală de 1097. expropriată prin Decretul nr.308/1957, precum și terenul de 597. atribuită în schimb expropriaților și în B-dul 30,

Același expert a constatat că în prezent ultima suprafață menționată este stăpânită de, în calitate de moștenitor al lui G și.

În consecință, după exproprierea terenului din-, și (frați), au dobândit conform mențiunilor Decretului de expropriere un teren situat în B-dul 30, în Curtea de A, în suprafață de 597. pe care l-au înstrăinat în anul 1958 către soții.

Mai mult, în actul de vânzare-cumpărare s-a făcut menține că prețul terenului este de 6.000 lei, care a fost plătit în întregime vânzătorilor și, iar relativ la acest aspect, în obiecțiunile de la filele 166 - 167, s-a constatat că reclamantul invocă faptul că prețul real ar fi fost de 23.000 lei și nu cel trecut în acte (6.000 lei), ceea ce denotă faptul că acesta cunoștea despre existența actului de înstrăinare.

În atare condiții, pentru imobilul teren expropriat autorii au primit în natură un alt teren pe care l-au și înstrăinat, astfel că nu mai justifică posibilitatea de a solicita măsuri reparatorii conform art.1, 2 și 9 din Legea nr.10/2001.

Pe de altă parte, terenul preluat prin expropriere este în prezent încorporat în Parcul din Curtea de A (154, raportul de expertiză tehnică ), făcând parte din domeniul public al acestei unități administrativ-teritoriale.

În ce privește construcțiile care au existat pe terenul expropriat, s-a constatat că acestea au fost preluate abuziv de către stat și demolate ulterior preluării, astfel că în mod corect prin dispoziția nr.465/2006 s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată al despăgubirilor pentru partea de J din construcția demolată ce a fost situată în Curtea de A,-.

Prin urmare, s-a constatat că dispoziția atacată a fost emisă cu respectarea cerințelor Legii nr.10/2001, astfel că în temeiul dispozițiilor art.2, 9 și 26 din Legea nr.10/2001, instanța a respins contestația ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal reclamantul, criticând-o ca netemeinică și nelegală, fără însă a depune la dosar motivele de apel.

Intimații-reclamanți și au depus o cerere prin care au precizat că nu au formulat apel împotriva sentinței civile nr.245/10 septembrie 2007 și nu-și însușesc apelul formulat de reclamantul.

Față de aceste împrejurări Curtea va analiza temeinicia și legalitatea sentinței pronunțate de Tribunalul Argeș, Secția civilă, numai pe baza celor invocate la prima instanță, potrivit dispozițiilor în materie, ale art.292 Cod procedură civilă.

În acest sens, se va observa că, în mod corect prima instanță de fond a interpretat probele administrate în cauză, concluzionând că, deși reclamantul apelant are calitatea de persoană îndreptățită în condițiile Legii nr.10/2001, se impune totuși respingerea contestației.

Astfel, s-a reținut că, după apariția Legii nr.10/2001, în calitate de moștenitor al autorului său, s-a adresat cu notificare Primăriei Municipiului Curtea de A, solicitând acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul situat în Curtea de A,-.

În temeiul prevederilor art.4 alin.3 din Legea nr.10/2001, calitatea de persoană îndreptățită o deține numai persoana care a formulat cerere, atâta vreme cât nu s-a dovedit că notificarea a fost formulată și pentru alți moștenitori.

și sora sa, din patrimoniul cărora a fost expropriat terenul în cotă de din totalul de 1097. au ca moștenitori pe, respectiv pe și. Însă, în condițiile în care, aceștia din urmă nu au formulat cerere pentru drepturile ce li s-ar fi cuvenit de pe urma autoarei, în conformitate cu art.3 lit. a din Legea nr.10/2001, pentru cota cuvenită lui din imobilul menționat, într-adevăr, numai reclamantul justifică calitatea procesuală activă, nu și reclamanții și.

În ceea ce privește obiectul notificării, s-a observat în mod just că, prin actul de vânzare-cumpărare din 20.01.1927, autorii petenților au dobândit prin cumpărare un teren situat în-, în orașul Curtea de A, teren care a fost expropriat în baza Decretului nr.308/1957 din proprietatea numiților, și.

Prin același decret s-a menționat că pentru terenurile și construcția expropriate se atribuie cu titlu de despăgubire în proprietatea persoanelor deposedate și, terenul de 597. situat în orașul Curtea de A, B-dul 30, identificat conform planului anexă.

Prin urmare, după exproprierea terenului din-, autorul apelantului, împreună cu sora sa, au dobândit, conform mențiunilor Decretului de expropriere, un teren situat în B-dul 30, în Curtea de A-în suprafață de 597. pe care l-au înstrăinat în anul 1958 către soții și care, în prezent, potrivit expertului cauzei, este stăpânit de, în calitate de moștenitor al acestora.

Mai mult, din probele administrate, reiese că, reclamantul nu înstrăinarea terenului și existența actului de înstrăinare, ci mai degrabă invocă faptul că prețul real ar fi fost de 23.000 lei și nu cel trecut în acte (6.000 lei).

În atare condiții, în mod corect s-a reținut că, pentru imobilul teren expropriat autorii au primit în natură un alt teren pe care l-au și înstrăinat, astfel că nu mai justifică demersul reclamantului apelant de a solicita măsuri reparatorii conform art.1, 2, 5 și 9 din Legea nr.10/2001.

În sfârșit, în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâtei Primăria Municipiului Curtea de A, față de prevederile art.77 din Legea nr.215/2001 și art.21 din Legea nr.10/2001, instanța a apreciat în mod corect că aceasta întrunește cerințele legale pentru a sta în judecată în calitate de pârâtă.

În baza Legii nr.10/2001, primarul, în calitate de conducător al acestei unități funcționale, constituită pentru îndeplinirea atribuțiilor executive conferite de lege și de reprezentare a unității administrativ-teritoriale, are atribuții specifice pe care și le exercită în cadrul structurii din care face parte, acest aspect justificând posibilitatea primăriei de a sta în judecată în calitate de pârâtă în această categorie de litigii și în considerarea art.77 din Legea nr.215/2001 coroborat cu art.41 alin.2 Cod procedură civilă.

Față de cele reținute mai sus, în temeiul art 296 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.245 din 10 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, pe care o va menține ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul, domiciliat în B,-, sector 2, împotriva sentinței civile nr.245 din 10 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- (număr în format vechi 2645/Cv/2006), intimați fiind reclamanții, domiciliat în Onstanța,-, județul și, domiciliată în C, B-dul -.-, nr.108, -.2,.B,.38, județul C și pârâții PRIMĂRIA CURTEA DE A, MUNICIPIUL CURTEA DE A și PRIMARUL MUNICIPIULUI CURTEA DE

Definitivă.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 25 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red./19.03.2008

/GM/8 ex.

Jud.fond:

Președinte:Georgiana Nanu
Judecători:Georgiana Nanu, Paula Andrada Coțovanu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 47/2008. Curtea de Apel Pitesti