Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 76/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr.76/
Ședința publică de la 24 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Monica Costea
JUDECĂTOR 3: Paulina Georgescu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta-pârâtă - domiciliată în B, sector 4,-..11...8..96 - împotriva deciziei civile nr.576/07.12.2007 a Tribunalului Constanta, în contradictoriu cu intimatii reclamanti și, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta-pârâtă avocat conform împuternicirii avocatiale nr.288/2008 depusă la dosar,intimatul reclamant personal și asistat de avocat conform împuternicirii avocatiale nr.376 din 24.03.3008 depusă la dosar și pentru intimata reclamantă se prezintă avocat conform împuternicirii avocatiale nr.376 din 24.03.2008.
Procedura legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat și netimbrat.
După referatul grefierului de ședință;
Apărătorul recurentei-pârâte depune la dosar taxa judiciară de timbru și timbru judiciar conform chitantei serie Nr. CT - PJ și serie /Nr. - PJ.
Instanța constată cauza în stare de judecată, declară dezbaterile închise și conform art.150 Cod pr.civilă acordă cuvântul părtilor.
Apărătorul recurentei-pârâte, având cuvântul,își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă.Consideră ambele hotărâri judecătoresti nelegale și netemeinice.
Astfel, în mod eronat instanta de apel nu a corectat vădita greșeală a instantei de fond care a acordat reclamantilor în proprietate o suprafață de teren mai mare decât au dobândit în mod legal.
Nu poate fi admisă acțiunea reclamantilor așa cum a fost formulată, întrucât nu ne aflăm în fata unei actiuni având ca obiect ieșirea din indiviziune,ci mai curând a unei actiuni de reconstituire a unei cote succesorale care nu le-a apartinut niciodată reclamantilor.Reclamantii nu pot detine din punct de vedere legal această cotă de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu deoarece acestia nu au dobândit nici pe cale succesorală și nici prin alt act juridic civil o asemenea cotă de proprietate.Reclamantii au cumpărat numai suprafete de teren fărâmitate de la persoane diferite.
Arată în continuare că cele două moștenitoare ale defunctului G au partajat succesiunea prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr.4741/20.06.1967, astfel că, are 184 mp și are 316 ulteriori nu au achiziționat cote de proprietate ci suprafete dispersate, deja partajate de cele două succesoare.
Există o neconcordantă între dimensiunea suprafetei totale mentionate în actul originar - 500 mp și cea existentă în mod real "în teren", circa 471 p; suprafata reală a terenului era de 471,80 mp în total și suprafata detinută era de 184
Cu privire la bunul supus împărtelii - acesta este teren intravilan situat în municipiul C,- în suprafață de 500 conform actului de proprietate original și respectiv 470,82 potrivit măsurătorilor din teren.Proprietarii initiali au înstrăinat de-a lungul timpului suprafete indivize unor terti, de la care ulterior, părtile din proces au dobândit dreptul de proprietate indiviză asupra unor portiuni din terenul existent în C,-.Conform actului de partaj voluntar autentificat sub nr.4741 de către notariatul de Stat al Regiunii D și transcris în registrul de transcriptiuni și inscriptiuni sub nr.1112/20.06.1967 cele două succesoare și-au partajat proprietatea,astfel că a primit 184 mp iar a primit 316 Prin actul de donatie nr.8874/1988 (actualmente căsătorită ) primeste constructia și terenul în suprafață de 184 mp.
După 1990 conform deciziei nr.34/23.03.1993 a Consiliului Judetean Constanta s-a restituit în proprietate și posesie suprafata de teren de 184 mp în temeiul art.35 (2) și (3) din legea nr.18/1991 a fondului funciar și art.64 din Legea nr.69/1991 privind administratia publică locală.
Cu privire la calitatea de coproprietar se artaă că are 184 mp indiviză și și - 287,80 mp suprafata indiviză (274,40 mp conform rectificărilor din actele de proprietate ale acestora).
Referitor la nelegalitatea expertizei tehnice topografice arată că nu s-au măsura și nu s-au calculat suprafetele dobândite de părti, având în vedere actele de propietate ale acestora; măsurătoarea a fost incorect realizată din punct de vedere matematic; propunerea de lotizare se bazează în mod gresit pe suprafetele folosite în momentul de față către părti în mod efectiv fără a se avea în vedere actele de proprietate ale acestora - reclamantului i s-au recunoscut 298 mp deși din acte rezultă suprafata de 287,8 mp iar pârâtei în loc de 184 mp i s-a redus suprafata la 173 mp fără nici un fel de justificare.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate,cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatilor-reclamanti, având cuvântul, arată că hotărârile sunt legale și temeinice. Astfel, în anul 1973 începe un proces de ieșire din indiviziune, ocazie cu care se constată prin expertiza tehnică efectuată că lotul de teren are în realitate 471 mp și nu 500 mp așa cum rezultă din acte.
Astfel, din actele de transmisiune a proprietăților indivize de la autoarele comune al părtilor, precum și actele aferente încheiate pentru întocmirea actelor autentice, respectiv planurile de situație se constată în fapt că niciodată proprietatea partajată nu a avut suprafata mentionată în act adică cea de 500 mp. În sustinerea acestei afirmatii sunt planurile de situație întocmite în anul 1971 și noiembrie 1973, care arată că suprafata reală regăsită pe teren este de 471,80 mp.Sustinerea că suprafata de teren lipsă de 29 mp s-ar regăsi în spatele imobilului apartinând reclamatilor, în curtea unui imobil nationalizat este contrazisă de cercetările la fata locului.Totodată, cu ocazia cercetării la fața locului s-a retinut că linia de hotar se află potrivit amplasamentului efectuat de catre autorii părtilor.
În concluzie, solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Reclamanții și au solicitat, în contradictoriu cu pârâta, ieșirea din indiviziune asupra terenului situat în C,-.
In considerentele cererii de chmare in judecata reclamanții au sustinut ca au o cotă de 5/8, iar pârâta o cota de 3/8, terenul fiind în suprafață de 500 mp în acte și de 467,56 mp în realitate. S-a mai aratat de catre reclamanti ca acestia au dobandit prin acte succesive cota lor din dreptul de proprietate
Pârâta a formulat intampinare prin intermediul careia a arata că nu sunt exacte cotele propuse de reclamanți, aceștia achiziționand doar suprafețele de teren, iar nu cote fracționale ale dreptului de proprietate, iar acestea nu corespund cotei pretinse de 5/8. Autoarea reclamanților nu avea nici aceasta 5/8, de vreme ce pârâta are suprafața de 184 mp conform deciziei Consiliului Județean nr. 34/1993, din totalul de 471,80 mp.
Pârâta a formulat si cerere reconventionala solicitand grănițuirea terenurilor părților, respectiv stabilirea liniei de hotar și stabilirea ei prin semne exterioare.
Prin sentinta civila nr.11366/6.12.2006 Judecatoria Constantaa admis actiunea principala precizata, in parte cererea reconventionala si a dispus iesirea din indiviziune a partilor prin atribuire de loturi partilor, reclamantilor suprafața de teren de 297,59 mp, situată și identificată în partea dinspre vest (stânga) față de linia de hotar colorată în roșu în schița anexă la răspunsul la obiecțiuni al expertului, în cuprinsul perimetrului, iar paratei suprafața de teren de 173,23 mp, situată și identificată în partea dinspre est (dreapta) față de linia de hotar colorată în roșu în schița anexă la răspunsul la obiecțiuni al expertului, în cuprinsul perimetrului. S-a dispus grănițuirea terenurilor părților astfel atribuite, potrivit liniei de hotar colorată în roșu și marcată în schița anexă la răspunsul la obiecțiuni al expertului.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut, in esenta, ca imobilul situat în C,-, compus din teren în suprafață de 500 mp în acte, precum și construcții, a aparținut inițial soților și
După decesul lui G, decedat în 1966, au rămas ca moștenitori, în calitate de soție supraviețuitoare și -, în calitate de fiică. Prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 4741/20.06.1967 de Notariatul de Stat al Regiunii D, cele două moștenitoare au lichidat parțial starea de indiviziune asupra imobilului, având în vedere cotele de 5/8 pentru soția supraviețuitoare și de 3/8 pentru fiica -, asupra imobilului.
În urma acestei operațiuni de partaj, a luat în proprietate o parte a construcției și suprafața indiviză de 184 mp, corespondenta unei alte cote decat cea legala, respectiv 3/8, iar - a luat în proprietate cealaltă parte a construcției și suprafața indiviză de 316 mp, corespondenta nu cotei sale de 3/8 ci de 5/8. S-a apreciat ca a avut loc o inversare aproximativă a cotelor, impusă probabil și de valoarea construcțiilor luate în proprietate de fiecare parte, iar în mod cert de libertatea lor de voință, în contextul relației de familie, partile incheiind in fapt un partaj de folosinta si mai putin o operatiune de iesire din indiviziune.
Raportand cotele la suprafetele impartite fiecarei persoane si la totalul suprafetei lotului masura ca fiind de 470,82mp, expertul topograf a concluzionat că reclamanților li se cuvine suprafața de 297,76 mp, iar pârâților li se cuvine suprafața de 173,06 mp.
A mai analizat instanta de fond, in cuprinsul hotararii actele succesive translative de proprietate catre partile din cauza, concluzionand ca pârâta are suprafața indiviză care a aparținut inițial lui si nu avea de unde să dobândească o suprafață mai mare, cea de 184 mp raportându-se la suprafața totală avută în vedere de părți, respectiv de 500 mp, rezultând astfel cota de 184/500 din suprafața reală de 470,82 mp, care era aceeași și la data încheierii contractului de partaj din 1967.În același timp, s-a retinut că reclamanții au în prezent suprafața indiviză care a aparținut inițial lui - si nu aveau cum să aibă mai puțin, de vreme ce alți coproprietari nu există, potrivit susținerilor concordante ale părților și potrivit mențiunilor din contractele analizate.
A mai aratat instanta ca admiterea in parte a cererii de granituire formulata de catre parata recovenienta se datoreaza stabilirii unei linii de hotar altfel decât a propus aceasta, revenindu-i o suprafață mai mică decât cea solicitată iar faptul că pe același amplasament se află în prezent un gard nu poate determina respingerea acțiunii, întrucât părțile sunt îndreptățite să dețină o hotărâre judecătorească de grănițuire, în eventualitatea mutării ulterioare a gardului.
Impotriva acestei solutii a declarat apel parata reconvenienta care a criticat hotararea instantei de fond din perspectiva urmatoarelor motive: lipsa unei încheieri pronuntata potrivit prevederilor art.6735si6pr.civ. avand in vedere ca instanta a fost investita cu o cerere de partajare pentru care s-a dispus efectuarea unor operatiuni de masurare; in mod gresit s-a apreciat asupra suprafetelor ce revin fiecarei parti absolutizandu-se acordul de vointa al partilor autoare a tertilor coindivizari si netinandu-se seama de suprafata de teren mentionata in titlul de proprietate al apelantei.
Ulterior apelanta a depus la dosarul cauzei un memoriu tehnic asupra actelor de dispozitie/transmitere privitoare la imobilul din cauza(filele19-21).
Intimatii nu au formulat intampinare.
Solutionând apelul, Tribunalul Constantaa pronunțat decizia civilă nr.576 din 7 decembrie 2007, prin care a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă împotriva sentintei civile nr.11366 din 6 decembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Constanta în contradictoriu cu intimatii reclamanti și.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a retinut că etapa prealabilă a admiterii în principiu nu este necesară în cauzele mai simple când instanta are la dosar elemente probatorii suficiente pe baza cărora să treacă direct la solutionarea în fond a pricinii atunci când este vorba de un bun - caz în speță ieșirea din indiviziune asupra terenului în suprafață de 470,82 mp situat în Constanta,-, judetul Constanta.
De asemenea instanța a retinut că linia actuală de hotar se află pe același amplasament stabilit de către autorii părtilor. În prezent are aceeași configuratie iar partajul efectuat de către instantă corespunde criteriilor prevăzute de art.673/2 Cod pr.civilă.
În termen legal împotriva deciziei civile nr.576 din 7 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constantaa declarat recurs pârâta ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele:
Motivează recursul arătând că hotărârea pronunțată este nelegală, în raport de actele de proprietate ale părtilor, dar și de principiile care guvernează partajul judiciar, în referire la principiul echității, dar și cel anteriorității actelor de proprietate.
Gresită este și solutia pronunțată de către instanta de apel care a respins cererea de efectuare a unui nou raport de expertiză topometrică, care să cuprindă și o altă variantă de împărteală.
Instanta a substituit această probă cu o cercetare locală care nu putea duce la o altă solutie în ceea ce priveste modalitățile de ieșire din indiviziune.
O primă critică vizează împrejurarea că instantele de judecată au analizat titlurile de proprietate ale părtilor, pornind de la cotele succesorale ale coproprietarilor initiali și -.
După decesul lui G - sotul lui, s-a stabilit că cele două moștenitoare ale acesteia au cote de 5/8, respectiv 3/8 asupra imobilului bun succesoral.
Prin actul de partaj voluntar nr.4741/19678 cele două moștenitoare și-au împărtit constructiile rămânând în indiviziune cu privire la teren - în limita cotelor legale ce li se cuveneau.
Prin mai multe acte succesive de înstrăinare terenul a fost transmis către părtile din proces.
Cele două instante nu au observat că reclamantii nu sunt proprietarii cotei de 5/8 din suprafata de 500 mp care i-a apartinut lui și au devenit proprietarii unei suprafete de teren individualizate prin actele de vânzare-cumpărare cu mentiunea că au cunoscut de la început că suprafata de teren din actele de proprietate nu corespunde cu cea care o stăpânesc u în realitate și anume 470,28 mp asupra căruia s-a dispus ieșirea din indiviziune. Cu toate acestea, în urma partajului li s-a atribuit reclamantilor o cotă mai mare și anume suprafata de 298 mp în defavoarea recurentei care a primit suprafata de 173 mp.
În această situație, instanta nu s-a pronunțat asupra fondului cauzwei potrivit actelor de proprietate având în vedere o situație de drept care nu corespunde actelor depuse chiar de către reclamante.
Instanța de apel, în mod gresit a respins proba cu o nouă expertiză topometrică care să prezinte o variantă de partaj în concordantă cu actele de proprietate.
De asemenea a fost ignorat actul de proprietate al recutrentei emis în baza Legii nr.18/1991 pentru care s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 184 mp.
Se impune așadar, pentru stabilirea corectă a drepturilor părtilor, astfel cum rezultă din actele de proprietate, să se procedeze la reluarea judecătii, în sensul efectuării unei noi expertize topometrice, care să seama de actele de proprietate și stabilirea unei linii de hotar corespunzătoare.
O asemenea măsură poate fi dispusă numai cu casarea ambelor hotărâri cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond, Judecătoria Constanța.
Analizând decizia recurată în baza motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele:
Potrivit art.728 cod civil "nimeni nu este obligat a rămâne în indiviziune".
În cauza dedusă judecătii, reclamantii și au învestit Judecătoria Constanta cu actiune având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra terenului situat în C,-, în contradictoriu cu pârâta.
Pârâta la rândul ei pe calea cererii reconventionale, a solicitat stabilirea prin semne exterioare a liniei de hotar ce depășește proprietățile părtilor și stabilirea limitelor celor două fonduri confotm actelor de proprietate și măsurătorilor cadastrale din teren.
Întreaga suprafată de 500 mp (cum rezultă din acte) situată la adresa mai sus mentionată a cărei partajare o solicită a fost dobândită în proprietate de numitii G și, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.3099/1929.
După decesul lui G această suprafată de teren a fost transmisă prin moștenire sotiei supravietuitoare cu o cotă de 5/8 și fiicei sale având o cotă de 3/8.
În urma actului de partaj voluntar autentificat sub nr.4741/1967, a primit în proprietate două camere plus anexe și suprafata indiviză de 184 mp, iar două camere și antreu amplasate în fundul curtii, și suprafata indivză de 316 mp.
Ulterior încheierii actului de partaj voluntar a înstrăinat prin contract de vânzare-cumpărare - imobilul compus din constructie și 184 mp numite care l-a transmis mai departe prin moștenire numitilor și. Prin actul de donatie cu nr.8874/1988 acestia au donat constructia și terenul în suprafață de 184 mp pârâtei - în prezent (după căsătorie).
Prin vânzări succesive cealaltă parte din imobilul compus din teren în suprafață de 316 mp și constructie a fost dobândită în proprietate de către reclamanti.
În urma administrării probei cu expertiza topometrică s-a stabilit că suprafata de teren, stăpânită în indiviziune de către părti este de 470,82 mp.
La ieșirea din indiviziune instanta de fond prin sentința civilă nr.11366 din 6 decembrie 2006 pronunțată șui mentinută de către instanta de apel și-a însușit varianta de lotizare care a tinut seama de o pierdere egală pentru ambele părti a suprafetei de 5,80% din întreaga suprafață.
Atribuirea uneia dintre părti a unei suprafete de teren rezultate din acte în detrimentul celeilalte în condițiile în care suprafata din acte nu se regăseste în totalitate fizic, nu corespunde principiului echitării partajului judiciar. La partajarea suprafetei de de teren în litigiu au fost respectate întocmai criteriile prevăzute de art.673/5/2 și 673/9/21 Cod pr.civilă.
De asemenea ambele instante la pronunțarea hotărârilor au avut în vedere titlurile de proprietate detinute de către părti pe care le-au analizat prin suprafata de teren stăpânită de fiecare parte în indiviziune și nu cotele întrucât nu se află în prezenta unui partaj succesoral ci a unei actiuni de ieșire din indiviziune asupra unei suprafete de teren detinută în coproprietate.
Este adevărat că în urma actului de donatie suprafata de 184 mp a trecut în proprietatea statului și atribuită în folosință pârâtei care în baza Legii nr.18/1991 i s-a constituit dreptul de proprietate pentru această suprafată de teren care a făcut parte din întreaga suprafață de 500 mp așa cum rezultă din acte, dar fizic numai 470,82 mp, motiv pentru care la ieșirea din indiviziune fiecărei părti i s-a atribuit în minus pierdere egală pentru ambele suprafete care nu se regăsesc în teren.
Procedând în acest mod, - instanța de apel a pronunțat o solutie legală și temeinică în cauză nefiind necesar efectuarea unei noi expertize topometrice. De altfel, cercetarea locală efectuată în cauză a confirmat cele mentionate mai sus, în sensul că suprafata de teren lipsă, respectiv 29 mp s-ar regăsi în spatele imobilului reclamantilor, nu corespunde realității întrucât nu se află în plan perpendicular pe imobilul în discutie nefiind situat în spatele acestuia ci undeva în lateral.
Pentru considerentele expuse curtea în baza art.312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta împotriva deciziei civile nr.576 din 7 decembrie 2007, în contradictoriu cu reclamantii intimati și.
În baza art.274 Cod pr.civilă va obliga pe recurentă la 1000 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta-pârâtă - domiciliată în B, sector 4,-..11...8..96 - împotriva deciziei civile nr.576/07.12.2007 a Tribunalului Constanta, în contradictoriu cu intimatii reclamanti și .
Obligă recurenta la 1.000 lei cheltuieli de judecată către intimati
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,azi 24.03.2008.
Președinte Judecător
- - -
- -
Grefier
- -
jud,fond:
jud.apel:;
red.dec.jud./09.05.2008
tehnored.gref.-2 ex./28.05.2008
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Monica Costea, Paulina Georgescu
