Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 8/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMANI A
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE
Dosar nr- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 8
Ședința publică din data de 9 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 2: Elena Costea
JUDECĂTOR 3: Constanța C
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta domiciliată în comuna Gherășeni, județul B, împotriva deciziei civile nr. 251 din 10.09.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții domiciliat în comuna Gherășeni, sat, județul și domiciliat în comuna Gherășeni, județul
Recursul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 10 lei conform chitanței nr.-/2007, timbru judiciar de 1,50 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta reclamantă personal, și intimații pârâți și, de asemenea, personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea pune în discuția părților excepția de tardivitate a formulării cererii de recurs.
Recurenta reclamantă, având cuvântul, solicită respingerea excepției de tardivitate.
Intimații pârâți și, având pe rând cuvântul, lasă la aprecierea instanței cu privire la modalitatea de soluționare a excepției.
CURTE A:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Buzău la data de 30.09.2005 sub nr. 10077/2005, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții și, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că din suprafața totală de 5,15 ha teren arabil, reconstituit pe numele defunctului, aflat pe raza comunei Gherăseni, conform titlului de proprietate nr. 23264/12/7 februarie 1995, suprafața de 3 ha teren arabil a fost bun propriu al acestuia, dobândit anterior căsătoriei cu cea de-a doua soție, suprafața de 2000. teren intravilan situat în com. Gherăseni a fost dobândit de autor cu cea de-a doua soție și că 1,95 ha teren arabil reconstituit prin același titlu reprezintă bun propriu al defunctei.
A mai solicitat reclamanta să se declare deschisă succesiunea defunctului, decedat la 17.09.1992, să se constate că defuncta a fost singura moștenitoare a defunctului, să se declare deschisă succesiunea defunctei, decedată la 3 martie 2001, să se dispună partajarea bunurilor rămase de pe urma celor doi defuncți și să fie imputată în lotul pârâtului contravaloarea unei bucătării și magazii, construcție din paiantă, acoperite cu țiglă, cu uși din lemn, tencuite cu pământ, prevăzute cu instalație electrică, demolate de în cursul lunii iunie 2005 și în locul cărora a edificat o altă construcție.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este fiica din prima căsătorie a defunctei și că mamei i-a revenit întreaga avere succesorală, rămasă de pe urma celui de-al doilea soț, deoarece cei doi pârâți, fii ai acestuia, au renunțat la moștenire, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 527/13 aprilie 1996.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri și proba testimonială.
La data de 23 ianuarie 2006 Judecătoria Buzăua pronunțat încheierea interlocutorie prin care a admis în parte în principiu acțiunea și a constatat că de pe urma defunctului decedat la 17 sept.1992, a rămas ca unică moștenitoare numita, iar de pe urma acesteia, decedată la 3 martie 2001, au rămas ca moștenitori reclamanta și pârâtul, în calitate de fii, cu o cotă de fiecare din masa succesorală, compusă din suprafața de 5,15 ha teren arabil, conform titlului de proprietate nr. 23264/12/7 februarie 1995, un imobil casă de locuit cu anexe constând în bucătărie și magazie aflate la data deschiderii succesiunii într-o stare avansată de degradare (actualmente demolate de pârâtul ) urmând ca valoarea acestora să fie imputată lotului pârâtului.
Prin sentința civilă nr. 4150 din 26 septembrie 2006, Judecătoria Buzăua admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul și a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea raportului de expertiză, în varianta unică, fiind atribuite acestora loturile propuse.
S-a respins capătul de cerere prin care reclamanta a solicitat să se constate că din suprafața totală de 5,15 ha teren arabil, reconstituit pe numele defunctului, aflat pe raza comunei Gherăseni, conform titlului de proprietate nr. 23264/12/7 februarie 1995, suprafața de 3 ha teren arabil a fost bun propriu al acestuia, dobândit anterior căsătoriei cu cea de-a doua soție, suprafața de 2000. teren intravilan tarlaua 54, parcelele 602 și 608, situat în com. Gherăseni a fost dobândit de autor cu cea de-a doua soție și suprafața de 1,95 ha teren arabil reconstituit prin același titlu reprezintă bun propriu al defunctei.
S-a dispus darea în debit a reclamantei către Biroul local de Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul Buzău cu suma de 400 lei reprezentând onorariu expert specialitatea cadastru -.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în speță sunt întrunite dispozițiile art. 728 Cod civil, potrivit cu care nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, acțiunea fiind întemeiată față de calitatea de moștenitori a părților, cotele părți acestora și componența masei succesorale.
A mai reținut instanța că la atribuirea loturilor urmează a avea în vedere cotele, natura bunurilor, evitarea pe cât posibil a plății sultelor, precum și faptul că înainte de a cere împărțeala pârâtul a folosit casa.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, arătând că instanța de fond, contrar dispozițiilor art. 728, 741 cod civil și 673 Cod pr.civilă, nu a atribuit și nu a individualizat bunurile în loturi.
Prin decizia civilă nr. 323 din 4 decembrie 2006, Tribunalul Buzăua admis apelul, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță pentru a se pronunța pe fond, reținând că judecătoria a dispus ieșirea părților din indiviziune fără a evidenția în minută și dispozitivul sentinței, bunurile atribuite fiecărei părți și valoarea acestora pentru a putea fi pusă în executare, ceea ce echivalează cu o nepronunțare.
Judecătoria Buzăua înregistrat cauza sub nr. 1299/- și prin sentința civilă nr. 1519/16 martie 2007 admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul și a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea raportului de expertiză, în varianta unică, fiind atribuite acestora loturile propuse, menționate expres în dispozitiv.
A respins capătul de cerere prin care reclamanta a solicitat să se constate că din suprafața totală de 5,15 ha teren arabil, reconstituit pe numele defunctului, aflat pe raza comunei Gherăseni, conform titlului de proprietate nr. 23264/12/7 februarie 1995, suprafața de 3 ha teren arabil a fost bun propriu al acestuia, dobândit anterior căsătoriei cu cea de-a doua soție, suprafața de 2000. teren intravilan tarlaua 54, parcelele 602 și 608, situat în com. Gherăseni a fost dobândit de autor cu cea de-a doua soție și suprafața de 1,95 ha teren arabil reconstituit prin același titlu reprezintă bun propriu al defunctei.
Totodată, judecătoria a obligat pârâtul către reclamantă la plata sumei de 1045,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din 16 mai 2007, s-a dispus îndreptarea din oficiu a erorii materiale din dispozitivul sentinței civile nr. 1519/2007 în sensul că în lotul nr. 2 atribuit pârâtului se trece și casa de locuit din comuna Gherăseni jud.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât, deși casa de locuit situată în com. Gherăseni, jud. Baf ost reținută prin încheierea de admitere în principiu și evaluată de expertul, ea nu a fost menționată în dispozitivul sentinței. A apreciat că omisiunea instanței de fond poate fi îndreptată pe calea apelului și a solicitat schimbarea în parte a sentinței în sensul împărțirii în natură a casei de locuit și terenului intravilan, prin includerea în lotul fiecăruia a unui părți din imobil.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a arătat că este de acord cu includerea casei de locuit în lotul său, dar nu este de acord cu schimbarea variantei de lotizare.
Tribunalul Buzău, prin decizia civilă nr.251 din 10 septembrie 2007, respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă, reținând că prin încheierea din 16 mai 2007, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 1519/2007 și s-a inclus în lotul pârâtului și casa de locuit în condițiile în care prin hotărâre acesta fusese obligat la plata sultei de 3936 lei reprezentând din locuința către reclamantă și se menționase corespunzător în lotul acesteia primirea sultei în cuantumul indicat.
A mai reținut tribunalul că locuința nu este comod partajabilă în natură, așa cum s-a concluzionat în raportul de expertiză, iar terenurile s-au împărțit în natură, câte două parcele fiecărei părți, astfel că s-a dat eficiență principiului împărțelii în natură.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs la data de 27 octombrie 2007 reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, în baza art. 304 pct.9 Cod pr.civilă.
În motivarea cererii de recurs recurenta a arătat că instanța a aplicat greșit legea întrucât deși a formulat două motive de apel tribunalul s-a pronunțat numai pe unul din acestea omițându-l cu desăvârșire pe cel de al doilea care nu se regăsește nici în considerente nici în dispozitiv.
A mai precizat recurenta că potrivit completării raportului de expertiză întocmit de exp. casa este posibil partajabilă în natură, putând a îi fi atribuite acesteia două camere și un hol.
La termenul de judecată din data de 09.01.2007 Curtea a pus în discuția părților tardivitatea cererii de recurs.
După cum se știe, potrivit art. 301 teza I Cod pr. civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Această reglementare legală face aplicația regulii generale înscrise în art. 102 al. 1 Cod pr. civ. potrivit cu care termenele încep să curgă de la comunicarea actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Deci termenul de recurs de drept comun este de 15 zile și curge de la comunicare hotărârii.
Acest termen este pe deplin aplicabil și în speța dedusă judecății, neexistând o reglementare legală care să prevadă contrariul.
Pe de altă parte, fiind vorba de un termen legal imperativ nerespectarea lui atrage decăderea din dreptul de mai exercita calea de atac.
Ori, din actele și lucrările dosarului se reține că recurentei i-a fost comunicată hotărârea recurată la data de 08.10.2007, iar acesta depus recursul la Tribunalul Buzău la data de 27.10.2007, așadar cu depășirea termenului de 15 zile mai sus menționat.
Pentru toate considerentele arătate și având în vedere textele de lege citate Curtea urmează a respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta domiciliată în comuna Gherășeni, județul B, împotriva deciziei civile nr. 251 din 10.09.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții domiciliat în comuna Gherășeni, sat, județul și domiciliat în comuna Gherășeni, județul B, ca tardiv.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.01.2007.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red
2 ex/16.01.2008
nr- Judecătoria Buzău
nr- Tribunalul Buzău
I
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Adriana Maria RaduJudecători:Adriana Maria Radu, Elena Costea, Constanța
