Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 84/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 84/
Ședința publică din 29 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florina Andrei judecător
JUDECĂTOR 2: Daniel Radu
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de pârâta, domiciliată în, sat M, județul A, împotriva deciziei civile nr.347 din 22 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în data de 15.02.2008, când cererile părților au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 4.05.2005, sub nr. 4688/2005, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună ieșirea din indiviziune de pe urma defunctului.
În motivare s-a arătat că, la data de 13.04.2005, a decedat, moștenitori ai acestuia fiind părțile din prezenta cauză, masa succesorală fiind alcătuită din bunurile enumerate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
În susținerea cererii au fost atașate la dosar înscrisuri.
La data de 19.06.2005 pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat ca pasivul succesoral, reprezentat de cheltuielile de înmormântare, precum și datoriile defunctului făcute în interes propriu și achitate de către pârâtă, să fie suportate și de reclamantă.
La termenul de judecată din data de 16.06.2005, în baza art. 164 proc.civ. instanța a dispus conexarea dosarului nr. 4768/2005, cu același obiect, la prezenta cauză.
La data de 8.09.2005 reclamanta a formulat o cerere completatoare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a SC SRL.
În susținere au fost depuse, în copie, certificatul de stare al societății și extras din statutul societății.
La termenul de judecată din data de 6.10.2005 instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, interogatoriul, proba testimonială și a prorogat proba cu expertize de specialitate.
La același termen pârâta a depus un memoriu și au fost administrate interogatoriile, răspunsurile fiind consemnate și atașate la dosar.
La data de 6.10.2005 pârâta a depus un set de înscrisuri, în copie, vizând plata datoriilor defunctului de către pârâtă, în speță, declarații notariale și sub semnătură privată, plan de rambursare și foi de vărsământ, cheltuieli de înmormântare, parastase, pomeni și alte datorii la plata întreținerii, respectiv chitanțe, bonuri, foi de vărsământ, factura fiscală, contracte de vânzare cumpărare, certificat de căsătorie seria - nr. -, certificat de deces seria - nr. -.
Pentru termenul de judecată din data de 3.11.2005 reclamanta a depus o nouă precizare la cererea de chemare în judecată prin care a evaluat bunurile solicitate la masa partajabilă.
Pentru același termen pârâta-reclamantă a depus o cererea completatoare la cererea conexă prin care a solicitat aducerea la masa partajabilă, cu titlu de pasiv succesoral, a anumitor sume de bani, solicitând, totodată, să se constate că are un drept de creanță cu suma de 11.158 Euro, atașând, în copie, declarații notariale și sub semnătură privată, contract de garanție imobiliară nr. 87/1/20.05.2004, contract de garanție imobiliară nr. 17771/13.10.2004, contract de credit nr. 87/2004, contract de credit nr. 177/2004, plan de rambursare, foi de vărsământ.
Au fost audiați martorii și, au fost depuse relațiile solicitate de la ORC, precum și rapoartele de expertiză.
La termenul de judecată din data de 8.06.2006 pârâta-reclamantă a depus o cerere completatoare prin care a solicita includerea la masa partajabilă a sumelor de 13400 Euro și 5000 RON, datorii ale defunctului și suma de 14000 Euro, sume contractate de la Banca Comercială SA.
La termenul din data de 6.07.2006 pârâta SC SRL a formulat cerere de suspendare în temeiul art. 244 pct. 1.proc.civ. cerere respinsă la același termen.
La termenul de judecată din data de 14.09.2006 reclamanta-pârâtă a formulat o cerere de completare a cererii introductive de instanță solicitând introducerea la masa partajabilă a unui număr de 23 părți sociale deținute de defunct la SC SRL.
Prin încheierea din data de 30.11.2006, pronunțată în temeiul art. 6736.proc.civ. instanța a admis în parte și în principiu acțiunea principala, a admis în parte cererea conexă, a constatat deschisă succesiunea defunctului, calitatea de moștenitori a părților, compunerea masei succesorale și a pasivului succesoral.
La data de 13.04.2005 constată deschisă succesiunea defunctului, cu ultimul domiciliu în Pitești, județul
Au fost reținuți ca moștenitori cu vocație succesorală acceptanți ai succesiunii: reclamanta-pârâtă, în calitate de soră (colateral privilegiat) și pârâta-reclamantă, în calitate de soție supraviețuitoare.
S-a reținut ca masa succesorală se compune din următoarele bunuri: 1. Teren în suprafață de 893 mp situat în orașul, județul A, cu următoarele vecinătăți: N - drum acces; E - str. - -; S - str. -; V - -; 2. casă de locuit compusă din trei camere, baie și hol cu o suprafață utilă de 101,98 mp și o bucătărie din calupi cu o suprafață utilă de 31,39 mp situate pe terenul anterior menționat; 3. apartamentul cu nr. 1 compus din trei camere și dependințe situat în Pitești, cartier, 65 P,. B, parter, județul A; 4. 23 părți sociale aparținând defunctului în calitate de asociat la SC SRL.
S-a reținut ca pentru bunurile de la punctele 1, 2, 3 reclamanta-pârâtă deține o cotă succesorală de 1/4, iar pârâta-reclamantă o cotă de iar pentru bunurile de la pct. 4 reclamantei-pârâte îi revine o cotă succesorală de 1/2, iar pârâtei-reclamante tot de 1/2.
Pasivul succesoral a fost reținut ca fiind compus din: 1. cheltuieli de înmormântare și pomeniri ulterioare, respectiv sicriu, loc de veci, ajutor biserică, împărțituri, transport auto, alimente, masa pomenire, pomenire 6 săptămâni, în cuantum de 5117,25 RON suportate de către pârâta-reclamantă și se suportă în cotă de 1/2 de către reclamanta-pârâtă, respectiv 2558,625 RON și de 1/2 de către pârâta-reclamantă, respectiv 2558,625 RON; 2. taxe, impozite și cheltuieli de întreținere în cuantum de 514,6587 RON, achitate de pârâta-reclamantă și se suportă în cotă de 1/4 reclamanta-pârâtă, respectiv 128,665 RON și 3/4 pârâta-reclamantă, respectiv 385,99 RON; 3. datorii personale ale defunctului în cuantum de 12900 EU (45.795 RON echivalent în lei RON) și 5000 RON achitate de către pârâta-reclamantă și se suportă de reclamanta-pârâtă în cotă de 1/2, respectiv 25.397,5 RON și de 1/2 de către pârâta-reclamantă, respectiv 25.397,5 RON.
La termenul de judecată din data de 4.01.2007 a fost dispusă efectuarea unei expertize de către expertul contabil, pentru mai multe variante de lotizare.
A fost depus raportul de expertiză completat.
Prin sentința civila nr. 1233/01.03.2007 Judecătoria Piteștia admis în parte acțiunea formulată de către reclamanta, în contradictoriu cu pârâtele, și SC SRL, a admis în parte cererea conexă formulată de către pârâta - reclamantă în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune fiind omologat raportul de expertiză întocmit de către expertul, în varianta I, completată de către instanță, astfel:
Lotul nr. 1 se atribuie în deplină proprietate și posesie pârâtei-reclamante și se compune din următoarele bunuri: 1. terenul în suprafață de 893 mp situat în orașul, județul A cu următoarele vecinătăți: N - drum acces, E - str. - -, S - str. -, V - -, în valoare de 56.169,7 RON; 2. casa de locuit compusă din trei camere, baie și hol situată pe terenul anterior menționat, în valoare de 130.872,5495 RON; 3. bucătăria din calupi situată pe terenul menționat în valoare de 25.290,3967 RON; 4. apartamentul cu nr. 1 compus din trei camere și dependințe situat în Pitești, cartier,. 7.. B, parter, județul A, în valoare de 129.404,9905 RON; 5. 12 părți sociale aparținând defunctului în calitate de asociat la SC SRL. Valoarea lotului este de 341.737,6367 RON si plătește sultă lotului nr. 2 suma de 57.399,6192 RON.
Lotul nr. 2 se atribuie în deplină proprietate și posesie reclamantei-pârâte și se compune din 11 părți sociale aparținând defunctului la SC SRL.
Primește sultă de la lotul nr. 1 suma de 57.399,6192 RON.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța aceasta sentința instanța a reținut că la data de 13.04.2005 a intervenit decesul numitului, cu ultimul domiciliu în Pitești, jud. A, astfel cum reiese din cuprinsul certificatului de deces seria - nr. - ( 5).
În temeiul art. 6736proc.civ. prin încheierea pronunțată la data de 30.11.2006 ( 342- 343), instanța a constatat, pe baza înscrisurilor depuse la dosar, a interogatoriului administrat, a declarațiilor martorilor audiați și a expertizelor efectuate în cauză, că moștenitori ai defunctului sunt părțile din litigiu, respectiv reclamanta - pârâtă și pârâta - reclamantă cu o cota de 1 /4 pentru bunurile de la punctele 1-3, fiecare și cu o cotă de 1 /2 fiecare, pentru bunurile de la pct. 4, precum și compunerea masei partajabile.
Au fost avute in vedere dispozițiile art. 728 si 741 civ. precum si art. 6735alin.2 pr.civ.
Astfel, a fost omologat raportul de expertiză întocmit în cauză de d-l expert, în varianta nr. 1 de lotizare, cu care părțile au fost de acord, variantă completată de către instanță cu privire la atribuirea părților sociale și la reținerea pasivului succesoral.
Întrucât pârâtei - reclamante i-au fost atribuite majoritatea bunurilor incluse în masa partajabilă, pentru egalizarea loturilor față de celălalt moștenitor, în speță, reclamanta - pârâtă, instanța a obligat-o pe pârâta - reclamantă la plata sumei de 57.399,6192 RON, cu titlu de sultă.
Suma prevăzută cu titlu de sultă a rezultat potrivit următorului calcul: din valoarea lotului 1, de 341.737,6367 RON, exceptând părțile sociale care au fost atribuite în natură, cota de a revenit reclamantei - pârâte, respectiv suma de 85.434, - RON, iar pârâtei - reclamante, cota de, adică suma de 256.303, 2275 RON. Așadar, întrucât majoritatea bunurilor i-au revenit, pârâta - reclamantă ar fi trebuit să datoreze, cu titlu de sultă, reclamantei - pârâte suma de 85.434, - RON, la care instanța a adăugat și suma de 50 RON, contravaloarea unei părți sociale la SC SRL ( 329), în total 85.484, - RON. Din această sumă, însă, a fost scăzută suma totală de 28.084,79 RON datorată de către reclamanta - pârâtă pârâtei - reclamante, cu titlu de pasiv succesoral, adică: suma de 2.558, 625 RON, suma de 128, 665 RON și suma de 25.397, 5 RON ( 343 verso), rezultând, astfel, suma de 57.399,6192 RON.
Cu privire la cheltuielile de judecată, având în vedere actele dosarului ( 8, 8 verso, 11, 27, 133, 136, 137, 167,169, 293, 293 verso, 347, 351, 352 dos 4688/2005, 2, 3 dos 4768/2005), precum și soluția dată pe fondul cauzei, instanța a apreciat că se impune aplicarea dispozițiilor art. 276 proc.civ. dispunând compensarea acestora.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamanta cât și pârâta.
În apelul formulat de către reclamanta parata se susține admiterea acestuia, fiind criticată sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se susține că sub aspect probatoriu instanța a ținut cont de anumite declarații de martori, deși acestea nu au făcut obiectul unor convenții asupra probelor, care puteau fi încheiate numai de către părțile actului juridic respectiv.
Totodată se arată că și în ipoteza în care s-ar considera existenta unei convenții asupra probelor, trebuie constatat că aceasta nu întrunește cerințele legale, lipsind consimțământul părții reclamante, iar tăcerea sa nu poate fi apreciata drept consimțământ.
Se susține așadar că proba cu martori a fost încuviințată nelegal, peste prevederile art. 1191 civ. lipsind acordul părții asupra derogării de la acest text, astfel că pasivul succesoral nu putea fi dovedit cu martori.
De asemenea se susține că instanța a nesocotit prevederea art. 1191 civ. și în ce privește administrarea probei cu martori deși cuantumul valoric al actului juridic ce urmează a fi dovedit este peste 250 lei.
Astfel se arată că valoarea contractelor de împrumut era în toate cazurile de peste 250 de lei, dovada urmând să se realizeze numai prin înscris.
În ce privește situația părților din proces, care în virtutea aspectelor doctrinare invocate sunt părți devenite ale actului juridic civil, se susține că prin acceptarea succesiunii au devenit părți ale acelor acte juridice încheiate de defunct, astfel ca proba acestor acte se face obligatoriu în condițiile art. 1191 civ. numai prin înscris.
Așadar, se susține înlăturarea probelor intitulate declarații care au fost întocmite pro causa, în ce privește pasivul succesoral.
În apelul formulat de către parata reclamanta se susține că masa succesorala nu a fost corect stabilită de către instanță.
Se susține așadar, că instanța a reținut un pasiv de 5117,25 lei deși cuantumul acestuia este de 12000 lei, conform înscrisurilor și expertizei administrate.
De asemenea se susține că cuantumul impozitelor reținut la partaj este sub cuantumul real, instanța reținând că acesta este de 514,65 lei deși el se ridica la 2803,75 lei.
În ce privește datoriile defunctului se arata că instanța nu a reținut suma de 500 euro conform chitanței de la fila 41 dosar fond, pentru că nu ar fi fost confirmată de martori, deși instanța avea posibilitatea să audieze persoana declarantă, astfel că se solicita includerea în pasivul succesoral și a acestei sume.
În privința creditelor contractate de societatea comerciala se susține că acestea au fost achitate cu banii pârâtei reclamante, deoarece garanțiile au purtat asupra unor bunuri care fac parte din masa succesorala iar pentru evitarea valorificării acestora au fost achitate ratele scadente de către apelanta pârâtă.
Se susține și faptul că evaluarea construcțiilor nu a fost corectă, acestea fiind supraevaluate, astfel că apelanta a fost obligată să plătească o sulta nejustificat de
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.347 din 22.11.2007 a respins apelul declarat de către reclamantă și a admis apelul formulat de către pârâtă, în sensul că schimbat în parte sentința și a modificat sulta ce trebuie achitată de pârâtă către reclamantă, cuantumul acesteia fiind de 55.657,82 lei.
Totodată, a fost obligată apelanta reclamantă să plătească apelantei pârâte suma de 600 lei cheltuieli de judecată.
În adoptarea acestei soluții, instanța de apel a reținut următoarele:
Între părți nu a existat o convenție expresă asupra probelor, însă această convenție poate fi determinată și tacit, prin atitudinea părții adverse de a nu se opune admiterii probei cu martori în ipoteza în care tinde la dovada unui act juridic a cărui valoare depășește 250 lei.
În speță, atât la termenul de judecată la care s-au propus martorii, cât și la termenul la care au fost audiați, nu s-a făcut vorbire despre admisibilitatea probei cu martori și despre o eventuală opunere a reclamantei în ceea ce privește administrarea acestei probe și în acest mod a intervenit un acord tacit asupra probei pentru dovada unui act juridic.
Părțile aveau însă posibilitatea de a administra proba cu martori pentru dovedirea datoriilor personale ale defunctului.
Mai mult, în ce privește chitanța pentru 5.000 lei părțile nu au arătat că nu cunosc scrierea sau subscrierea, astfel că înscrisul este recunoscut - art.1177 cod civil raportat la art.177 alin.2 Cod procedură civilă.
Celelalte declarații, date de către creditorii defunctului, care atestă că au primit de la soția supraviețuitoare sume de bani, reprezintă chitanțe eliberatorii pentru datoriile contractate de către autor, iar în acest context, împrumutul menționat de către se coroborează cu declarațiile martorilor și sub acest aspect a fost admis apelul pârâtei.
Cu privire la sumele achitate de către pârâtă referitor la creditul contractat de către defunct pentru societate, s-a reținut că soții au semnat contractele de garanție imobiliară de la filele 98 - 101 dosar fond, convenind să garanteze cu bunurile comune pentru creditul acordat SRL de către banca Comercială " ".
Aceste datorii ale societății sunt garantate cu bunurile comune, astfel că în calitatea de terți garanți ipotecari soții erau ținuți să achite creditoarei suma datorată, în ipoteza în care societatea debitoare nu-și respecta angajamentele conform contractului de credit.
Deci, în situația în care ratele nu se mai achitau de către societatea comercială debitoare, urma să se valorifice ipoteca convențională. Achitându-se ratele de credit după decesul administratorului unic de către o persoană care nu avea calitatea de reprezentant al societății, s-a evitat valorificarea contractului de ipotecă și s-a dobândit o creanță împotriva societății și astfel aceste sume nu reprezintă pasiv succesoral, nefiind aferente bunului cu care s-a garantat.
În ceea ce privește cheltuielile de înmormântare, s- reținut că acestea au fost menționate de către expert pe baza tuturor înscrisurilor existente la dosar pe care instanța de fond le-a cenzurat parțial, în mod întemeiat, deoarece acele înscrisuri provenite de la partea care le cere, dar care nu sunt susținute cu alte înscrisuri, nu pot fi considerate ca dovedite.
De asemenea, sumele cheltuite în timpul vieții autorului nu pot fi considerate ca pasiv succesoral, ele fiind suportate din masa bunurilor comune și neavând legătură cu cheltuielile ulterioare decesului.
Și impozitele invocate fi plătite de către pârâtă au fost corect reținute numai în parte, deoarece diferența invocată de către apelantă este reprezentată de valoarea de 1600 lei confecționare criptă, iar factura de telefon pentru firmă reprezintă o creanță împotriva acesteia, iar nu împotriva succesiunii, nefiind o datorie personală a defunctului, telefonul fiind contractat pentru societate și astfel în privința acestor cheltuieli se va reține valoarea de 1994,7 lei.
Pentru toate aceste considerente s-a admis apelul formulat de către pârâtă, așa după cum s-a arătat cu ocazia reproducerii dispozitivului deciziei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal pârâta, care o critică pentru nelegalitate, sub aspectul motivelor prev. de art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că o primă încălcare a legii o constituie ignorarea art.32 Codul familiei.
Dacă defunctul a înțeles să garanteze cele două credite cu bunuri comune, este cert că, răspunderea pentru aceste obligații nu este doar în sarcina recurentei, ci și defunctului, iar recurenta, dacă a înțeles să accepte succesiunea fratelui său trebuia să aibă în vedere că aceasta este constituită și din activ și din pasiv, iar garanția astfel constituită și care a avut ca obiect bunurile comune, constituie o obligație comună, în condițiile art.32 din Codul familiei.
Au fost încălcate și prevederile art.774 și 777 Cod civil, întrucât ratele plătite pentru cele două credite, în scopul de a scoate de sub garanție imobilele constituite garanție, care fac parte din masa succesorală, reprezintă cheltuieli cu bunurile succesorale, ce trebuie suportate de toți coerezii.
Cu privire la motivul de modificare prev. de art.304 pct.7 Cod procedură civilă, recurenta arată că, prin apelul formulat invocat două argumente pentru soluționarea corespunzătoare a acestui element de pasiv, însă instanța nu a analizat decât primul argument.
Pentru aceste motive se solicită admiterea recursului și modificarea deciziei, în sensul completării masei succesorale sub aspect pasiv, urmând ca sulta să fie diminuată corespunzător.
Recursul este nefondat.
Astfel, potrivit prevederilor art.304 pct.7 Cod procedură civilă, se poate cere modificarea unei hotărâri atunci când aceasta nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
În speță, acest text de lege a fost aplicat corect de către instanța de apel, în sensul că hotărârea recurată are o motivație amplă, clară și precisă, cu referire la probele administrate în cauză, nu conține în cuprinsul său motive contradictorii și nici străine de natura pricinii.
Împrejurarea că instanța a analizat numai un singur argument din cele două invocate de către pârâtă cu privire la componența pasivului succesoral, nu este de natură atrage incidența nelegalității deciziei sub aspectul prevăzut de pct.7 al art.304 Cod procedură civilă, acest text de lege prevăzând situațiile sus enunțate, printre acestea neîncadrându-se și ipoteza susținută de către recurentă.
Critica ce vizează încălcarea art.32 Codul familiei, este invocată pentru prima dată în recurs.
Nicăieri în cuprinsul motivelor de apel nu s- pretins această încălcare legii. Art.32 din Codul familiei nu fost invocat de către pârâtă nici ca un mijloc de apărare, în cursul soluționării procesului.
Astfel fiind, această critică nu poate fi analizată pentru prima dată, în această cale extraordinară de atac, fiind deci inadmisibilă.
Printr-un ultim motiv de recurs se susține că instanța de apel a nesocotit prevederile art.774 și 777 Cod civil, întrucât ratele plătite pentru cele două credite, în scopul de a scoate de sub garanție imobilele constituite garanție, care fac parte din masa succesorală, reprezintă cheltuieli cu bunurile succesorale și trebuie suportate de toți coerezii.
Potrivit prevederilor art.774 Cod civil, coerezii contribuie la plata datoriilor și sarcinilor succesiunii, fiecare în proporție cu ce ia.
Art.777 Cod civil prevede că datoriile și sarcinile succesiunii se plătesc de coerezi, fiecare în proporție cu partea sa ereditară.
Ambele texte de lege sus enunțate reglementează situația datoriilor succesiunii, ci nu datoriile unei societăți comerciale.
Ori, în cauză, sumele de bani achitate cu titlu de rate de credit pentru cele două contracte, nu reprezintă datorii personale ale defunctului, ci datorii ale SRL.
Nefiind datorii ale succesiunii, în mod corect instanța de apel a reținut că sumele plătite cu acest titlu de către pârâtă, care nu avea calitatea de reprezentant al societății, reprezintă o creanță împotriva societății.
Pârâta, care este o terță persoană față de contractul de credit, plătind o datorie pentru SRL se în drepturile creditorului, devenind astfel creditoarea societății pentru sumele avansate.
În consecință, nu poate fi reținută nici această critică, pârâta urmând să-și recupereze banii achitați cu titlu de rate de credit într-un alt cadru procesual, eventual cu ocazia dizolvării societății comerciale.
Față de toate aceste considerente, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă se va respinge recursul ca nefondat.
Deși intimata a solicitat obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, aceasta nu a depus la dosar chitanța care să ateste că a achitat onorariul de avocat și cuantumul acestuia, iar în lipsa unui asemenea înscris, nu- pot fi acordate cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMEȘLE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta, împotriva deciziei civile nr.347 din 22 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 29 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Fl.
Grefier,
Red. Fl.
Tehnored.
2 ex/6.03.2008
Jud.apel:
-
Jud. fond:
Președinte:Florina AndreiJudecători:Florina Andrei, Daniel Radu
