Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 853/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILA NR.853/R/2009
Ședința publică din 26 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Ionescu
JUDECĂTORI: Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Silvia Nicorici
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr.190 din 2 iulier 2008 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe reclamanții T, T și pe intimații pârâți, jr., și, având ca obiect ieșire din indiviziune.
La apelul nominal se prezintă recurenta pârâtă și intimații reclamanți T și T ă, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 19 lei taxă judiciară de timbru și 0,6 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că instanța din oficiu, invocă excepția insuficientei timbrări a recursului având în vedere că recurenții legal au fost citați pentru acest termen, conform dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare aflate la 49-51, însă aceștia nu s-au conformat acestei obligații, și acordă cuvântul asupra excepției.
Recurenta prezentă arată că nu a achitat diferența de taxă judiciară de timbru și nici nu dorește să o achite și lasă la aprecierea instanței excepția invocată.
Intimații reclamanți T și Tăs olicită anularea recursului, ca netimbrat.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției netimbrării recursului.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2906/15.11.2007 a Judecătoriei Vișeu d Susa fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta T împotriva pârâților, și și fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului T invocată de pârâți.
Cererea reconvențională formulată de pârâții, și împotriva reclamanților T și T, fost respinsă, sub aspectul tuturor petitelor.
Urmare admiterii în parte a acțiunii, instanța a dispus ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămasă după defuncții,dec.la data de 22.03.1980 și () dec.la data de 15.05.2002, stabilită prin sentința civilă nr.219 pronunțată la data de 31.01.2005 în dosar nr.2904/2003 a Judecătoriei Vișeu d S u s, rămasă definitivă, și a atribuit părților loturile ce li se cuvin, conform variantei I din raportul de expertiză întocmit de exp. G, după cum urmează:
Lotul nr.1- reclamantei T,compus din:
a)- bunurile cuprinse în testamentul autentic nr.1073/28.06.2001:
- teren situat la locul numit " " în suprafață de 13.895. în val. de 1389 lei;
- teren situat la locul numit "" în suprafață de 1645. în val. de 4.112 lei;
- teren situat pe-, în suprafață de 806. în val. de 16.120 lei,folosit de pârâta pe care aceasta urmează să-l predea;
- teren situat la locul numit "G - nr.11"( lui ) în suprafață de 4.498. în val. de 89.960 lei, colorate cu maro și delimitate cu chenar roșu în anexa 1 la raportul de expertiză;
b)- precum și următoarele imobile:
- suprafața de 5.534. din terenul situat la locul numit " de Deal"(i ), în val. de 13.835 lei;
- suprafața de 2.976. situată la locul numit " de la V" în val. de 7.440 lei;
- suprafața de 1.572. din terenul situat la locul numit "" în val. de 786 lei;
- suprafața de 2.556. din terenul situat la locul numit "" în val, de 6.390 lei;
- suprafața de 2.328. din terenul situat la locul numit "Fața -" în val. de 1.164 lei, colorate cu maro în anexa 1 la raportul de expertiză.
Lotul nr.2-pârâtului, compus din:
- suprafața de 5.534. din terenul situat la locul numit " de Deal"(i ), în val. de 13.835 lei;
- suprafața de 2.976. situată la locul numit " de la V" în val. de 7.440 lei;
- suprafața de 1.572. din terenul situat la locul numit "" în val. de 786 lei;
- suprafața de 2.556. din terenul situat la locul numit "" în val, de 6.390 lei;
- suprafața de 2.328. din terenul situat la locul numit "Fața -" în val. de 1.164 lei, colorate cu în anexa 1 la raportul de expertiză.
Lotul nr.3- pârâtei, compus din:
- suprafața de 5.534. din terenul situat la locul numit " de Deal"(i ), în val. de 13.835 lei;
- suprafața de 2.976. situată la locul numit " de la V" în val. de 7.440 lei;
- suprafața de 1.572. din terenul situat la locul numit "" în val. de 786 lei;
- suprafața de 2.556. din terenul situat la locul numit "" în val, de 6.390 lei;
- suprafața de 2.328. din terenul situat la locul numit "Fața -" în val. de 1.164 lei, colorate cu albastru în anexa 1 la raportul de expertiză.
Lotul nr.4- pârâților, și, în indiviziune,în reprezentarea soțului și tatălui decedat ,decedat la 1.04.1989, compus din:
- suprafața de 5.534. din terenul situat la locul numit " de Deal"(i ), în val. de 13.835 lei;
- suprafața de 2.976. situată la locul numit " de la V" în val. de 7.440 lei;
- suprafața de 1.572. din terenul situat la locul numit "" în val. de 786 lei;
- suprafața de 2.556. din terenul situat la locul numit "" în val, de 6.390 lei;
-suprafața de 2.328. din terenul situat la locul numit "Fața -" în val. de 1.164 lei, colorate cu galben în anexa 1 la raportul de expertiză.
Instanța a respins capătul de acțiune cu privire la luarea în considerare, la formarea loturilor, a suprafeței de 20 ari teren ce face obiectul convenției încheiată la data de 24.04.1984 între defuncta și reclamanți, depusă la fila 20 din dosarul acvirat cu nr.2904/2003 Judecătoriei Vișeu d S u
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță reținut că, prin sentința civilă nr.219/31 ianuarie 2005 în dosar nr.2904/2003 a Judecătoriei Vișeu d S u s, rămasă definitivă, s-a stabilit masa succesorală după defuncții, decedat la data de 22.03.1980 și (), decedat la data de 15.05.2002, s-a constatat că pârâta T este moștenitoare testamentară a defunctului, conform testamentului autentificat sub nr.1073/2001. De asemenea, s-a constatat care sunt moștenitorii legali ai defunctei și defunctului, inclusiv cotele ce le revin din moștenire.
Prin aceeași acțiune, a fost admisă în parte cererea de anulare a testamentului autentic 1073/2001 cu privire la suprafața de 400. din terenul situat la locul numit "-", înscris în 7690 nr.top. 4276/1.
În considerentele acțiunii, s-a mai analizat și "Convenția" din 24 aprilie 1984 cu privire la suprafața de 20 de ari teren, despre care reclamanții din speța de față, pârâți în cauza anterioară, astfel că, fiind considerată o promisiune de vânzare cumpărare pe care părțile nu au valorificat-o, nu se ia în considerare.
Cu privire la suprafața de 400. din terenul "-", intabulat pe reclamantul este proprietatea lui, instanța a apreciat că poate fi inclusă în masa succesorală.
Pârâții, care au fost nemulțumiți de includerea în testament a mai multor terenuri, nu au formulat apel împotriva sentinței, care le-a fost legal comunicată. La data respectivă se pare că au fost de acord cu soluția dată în cauză de către instanță.
Prin cererea reconvențională, pârâții au solicitat să se constate "nulitatea absolută, parțială" a testamentului, întrucât terenul situat la locul numit " lui " a aparținut defunctei, iar terenurile din "" și "" au fost cumpărate împreună de către cei doi defuncți, în timpul căsătoriei.
În primul rând, trebuie menționat că, codul civil nu se ocupă în mod special de nulitatea legatelor,drept urmare cauzele de nulitate sau de anulare sunt cele care lovesc orice act juridic care s-a încheiat cu încălcarea normelor imperative ale legii.
În speță s-a susținut că terenurile de mai, fie formează proprietatea defunctei, fie au fost cumpărate de către ambii soți, astfel că defunctul, în timpul vieții, a dispus pentru cauză de moarte de bunurile altuia, ori care nu formau proprietatea sa exclusivă. Contrar acestor precizări, pârâții nu au făcut dovada celor susținute, a se vedea la stabilirea maselor succesorale că nu au prezentat probe în acest sens.
În al doilea rând, trebuie reținut că masa succesorală a fost deja stabilită, iar anularea în parte a testamentului de mai a fost analizată. În consecință, la partaj nu se mai poate pune în discuție întinderea drepturilor fiecărui moștenitor. Calitatea și vocația succesorală, respectiv cota ce le revine din moștenire au fost deja stabilite. Sentința a rămas definitivă,prin neapelare, deși cei care invocă în prezent această nulitate au avut calitatea de reclamanți și au avut posibilitatea să uzeze de calea de atac prevăzută de lege,însă nu au făcut-
În al treilea rând, trebuie observată exprimarea "nulitate absolută, parțială".Ori un act juridic este sau nu lovit în totalitate de nulitate absolută. Tocmai pentru că este nulitate absolută, aceasta se invocă atunci când se încalcă o normă imperativă a legii. În cauza pendinte pârâții aveau posibilitatea să solicite, așa cum au și făcut-o în dosarul 2904/2003, "anularea în parte a testamentului". Chiar în motivarea cererii se menționează că *testarea în favoarea unor persoane a unor bunuri care aparțin altuia, duce automat la nulitatea absolută a testamentului respectiv, adică se vorbește despre o nulitate absolută a unui testament în întregime și nu de o "nulitate absolută,parțială".
Tot prin cererea reconvențională, pârâții au solicitat, în subsidiar reducțiunea testamentului la cotitatea disponibilă.
Instanța a apreciat că prin solicitările din cererea reconvențională se urmărește de fapt modificarea sentinței civile nr.219/31.01.2005 dată în dosar nr.2606/2003 a Judecătoriei Vișeu d e, rămasă definitivă, lucru care nu este posibil în acest mod, părțile au avut la dispoziție alte căi procedurale prevăzute de lege.
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului T ă, vis a vis de obiectul principal al acțiunii și anume acela al partajului a fost admisă întrucât acesta nu are calitatea de moștenitor al celor doi defuncți, este soțul reclamantei, care are vocație succesorală a acestora.
Referitor la cererea din acțiunea principală prin care se solicită scoaterea din masa bunurilor de împărțit a suprafeței de 20 de ari, despre care se susține că reclamanții au cumpărat-o prin "convenția" sub semnătură privată din data de 24 aprilie 1984, masa succesorală a fost stabilită, după ce s-a analizat și acest act. În altă ordine de idei, trebuie observat că vânzătoarea a promis vânzarea terenului primit spre folosință de la tată, dar a decedat înaintea lui, respectiv înainte de a-l moșteni și de a deveni proprietară.
Prin decizia civilă nr. 190 din 2.07.2008 Tribunalului Maramureș, fost respins ca nefondat apelul declarat de către pârâții, împotriva sentinței civile nr. 2906/15.11.2007 a Judecătoriei Vișeu d S u
Apelanții au fost obligați, în solidar, la plata a câte 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel în favoarea intimaților T și T
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că, prin sentința civilă nr. 219/31 ianuarie 2005 Judecătoriei Sighetu Marmației s-a dezbătut succesiunea după defuncta, decedată la 22.03.1980 (incluzându-se în masă doar terenul de la "Fața -") și după defunctul, decedat la 15.05.2002.
maselor succesorale, s-a constatat în contradictoriu cu pârâții-reclamanți reconvenționali. Hotărârea judecătorească dată în contradictoriu cu aceștia are autoritate de lucru judecat în ceea ce privește componența masei succesorale și cotele de proprietate. Apelanții nu pot veni acum după ce hotărârea prin care s-au dezbătut cele două succesiuni a devenit irevocabilă, să pretindă că bunurile testate nu au aparținut defunctului sau să solicite reducțiunea testamentului.
Prin declarația de apel se critică faptul că în primă instanță nu s-a efectuat o expertiză în construcții. Critica este nefondată, o astfel de probă nefiind utilă cauzei câtă vreme obiect al partajului îl constituie doar terenurile, întrucât construcția în litigiu, în baza testamentului, devine proprietatea exclusivă a legatarei T.
Prin prisma acelorași considerente au fost respinse și susținerile potrivit cărora hotărârea primei instanțe este greșită deoarece în nici unul dintre loturi nu este inclusă construcția. Nu avea de ce să fie inclusă în loturile formate deoarece nu face obiectul partajului, întrucât asupra acesteia nu există stare de indiviziune.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termenul legal, și, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe disp. art. 312 alin. 5 Cod proc.civ. recurenții au arătat că cele două instanțe trebuia să administreze proba cu expertiza de reevaluare a tuturor bunurilor supuse partajului. Cu toate că, este administrată această probă, expertul nu reevaluează bunurile, ci doar preia valorile din primul raport de expertiză și, în plus, nu reevaluează construcțiile situate în,-.
Instanța trebuia să se pronunțe asupra cererii de reducțiune a testamentului autentic nr. 1073/28 iunie 2001, iar pentru verifica admisibilitatea acestei cereri, trebuia să reevalueze toate bunurile, inclusiv construcțiile.
Instanța de fond i-a privat pe recurenți de dreptul la apărare, constând în aceea că, deși apărătorul lor a formulat obiecțiuni la expertiză, acestea nu au fost luate în considerare, instanța soluționând pricina fără cerceta fondul acesteia. Instanța de apel, prin respingerea apelului lor a procedat în același mod ca prima instanță.
Prin scriptul de la fila 20, recurenții prin avocat, au solicitat amânarea cauzei și necesitatea stabilirii taxelor de timbru datorate în raport de valoarea contestată, potrivit expertizei tehnice efectuată în cauză.
În ședința publică din 29.01.2009 și 26.02.2009 instanța stabilit că bunurile pretinse prin cererea reconvențională, cuprinse în testamentul autentificat sub nr. 1073/2001 și contestate au valoarea de 111.581 lei, conform raportul de expertiză efectuat de expert G, iar cota de parte din terenul situat la locul numit "", de asemenea contestat, are valoarea de 25.566 lei, conform aceleiași expertize.
Conform disp. art. 10 din Legea nr. 146/1997, cererile reconvenționale, cererile de intervenție și de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile cererii sau acțiunii principale.
În raport de aceste dispoziții și valorile contestate, taxa judiciară de timbru datorată de pârâții, jr., și este de 3.834,6 lei și timbru judiciar este de 5.000 lei.
Instanța a procedat la calcularea acestei valori în raport de disp. art. 1 alin. 3 din Legea nr. 7/1946, potrivit cărora, valoarea la care se calculează taxa judiciară de timbru este cea din acțiune sau din cerere.
În baza disp. art. 20 alin. 5 din Legea nr. 146/1997, potrivit cărora, în situația în care instanța de judecată investită cu soluționarea unei căi de atac, constată că, în fazele procesuale anterioare, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune darea în debit la organele financiare.
În baza acestui text de lege, pârâții reconvenționali au fost citați cu mențiunea să achite această taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, sub sancțiunea dării în debit. Întrucât pârâții nu și-au îndeplinit această obligație, instanța va dispune darea lor în debit cu suma de 3.834,6 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, în favoarea Primăriei Vișeu de.
Conform disp. art. 11 din Legea nr. 146/1997, cererile pentru exercitarea căilor de atac se taxează cu 50% din taxa datorată la prima instanță. Prim urmare, pârâții care au declarat apel, și datorează pentru judecarea apelului suma de 1.917,3 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar. Cum pârâții au fost citați cu mențiunea acestei taxe de timbru cu ocazia judecării recursului și nu și-au îndeplinit această obligație, în baza art. 20 alin. 5 din același act normativ, va dispune darea în debit a pârâților, și cu suma de 1.917,3 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar în favoarea Primăriei B
Instanța constată că recurenții nu au achitat în întregime taxa judiciară de timbru datorată în sumă de 1.917,3 lei, cu toate că au fost citați cu această mențiune, sub sancțiunea anulării recursului ca insuficient timbrat.
În consecință, în baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, instanța va dispune anularea recursului declarat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr. 190/2 iuie 2008 Tribunalului Maramureș, ca insuficient timbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca insuficient timbrat recursul declarat de pârâții -, și în contra deciziei civile nr.190 din 2.VII. 2008 Tribunalului Maramureș, dosar nr- pe care o menține.
Dispune darea în debit a pârâților apelanți, și pentru suma de 1917,3 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar în favoarea Primăriei B
Dispune darea în debit a pârâților, jr., și cu suma de 3834,6 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, în favoarea Primăriei Vișeu de.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red. IA dact. GC
2 ex/8.04.2009
Jud.apel: D,
Președinte:Ana IonescuJudecători:Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Silvia Nicorici
