Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 954/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 954
Ședința publică din 23 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta, domiciliată în P, str.-.-, nr.54, jud.P și de pârâtul, domiciliat în P,-,.38,.3, jud.P, împotriva deciziei civile nr.379 din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în,-, jud. P, G, domiciliat în,-, jud. P, domiciliat în,-, jud. P și, domiciliată în,-, jud.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 16 noiembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, pentru a da posibilitate apărătorului recurenților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, data de mai sus, când a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Câmpina sub nr.3778/2006, reclamanta a chemat în judecată civilă pe pârâții, G, și, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună ieșirea din indiviziune a părților, prin atribuirea în natură a bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctului G, decedat la 23.08.1985.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în conformitate cu certificatul de moștenitor din 14.01.1974, la succesiunea defunctei a rămas ca unic moștenitor fiul acesteia, G, iar ceilalți moștenitori au fost neacceptanți, prin neprezentare.
Cu privire la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului, reclamanta precizat că aceasta se compune din terenul în suprafață de 2100 și construcția aflată pe acest teren,ambele imobile fiind situate în orașul,- și întreaga avere succesorală a revenit atât ei, cât și pârâților din prezenta cauză, întrucât de pe urma defunctului nu au rămas descendenți, iar părinții acestuia nu se mai aflau în viață.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp.art.728 din cod civil și art.673 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
Pârâtul formulat întâmpinare, prin care a arătat că este de acord cu acțiunea formulată de reclamantă și a precizat că moștenitorii rămași de pe urma defunctului sunt cei menționași în acțiune. În ceea ce privește sistarea stării de indiviziune, pârâtul a solicitat să- fie atribuit în natură, conform cotei ce îi revine din succesiune, terenul.
Prin întâmpinarea-cerere reconvențională depusă la dosar, pârâtul a solicitat să se constate că este unicul moștenitor legal acceptant al succesiunii defunctului G, deoarece este singurul care a acceptat, în termenul legal prevăzut de art. 700 cod civil, succesiunea.
În subsidiar, a solicitat să se dispună ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale și obligarea celorlalte părți să suporte pasivul succesoral proporțional cu cotele ce le revin din masa succesorală.
Prin aceeași cerere, pârâtul a solicitat obligarea celorlalte părți la plata taxelor și impozitelor pe ultimii 3 ani și a contravalorii lucrărilor de îmbunătățiri pe care le-a efectuat la teren, respectiv - fertilizarea terenului, plantarea a șapte pomi fructiferi, două bolți de de vie, împrejmuirea întregului teren, porți metalice mari și mici la stradă.
În motivarea cererii, pârâtul a arătat că este singurul care a locuit cu cei doi defuncți, pe care i- îngrijit și le-a făcut înmormântările și pomenile creștinești după datină, fără ca ceilalți moștenitori să participe în vreun fel, fiind singurul moștenitor care a acceptat succesiunea prin cultivarea terenului și plătind taxele și impozitele aferente.
În drept, pârâtul și-a întemeiat cererea pe disp.art. 111 din codul d e procedură civilă, art.650, 858-859,888 Cod civil, art.685, 689 și 700 din Codul civil.
Reclamanta a formulat o întâmpinare față de cererea reconvențională a pârâtului, prin care a solicitat respingerea acesteia, întrucât pârâtul a folosit terenul bun succesoral cu acordul moștenitorilor.A mai precizat reclamanta că a contribuit alături de pârâții și la cheltuielile de înmormântare, iar cu privire la lucrările de îmbunătățiri pretins efectuate de pârât, a arătat că acesta a edificat un gard de beton pe partea laterală a terenului, dar în scopuri personale, de a despărți proprietatea sa de terenul bun succesoral.
Reclamanta și- completat acțiunea, în sensul că solicită aducerea la masa de partaj a fructelor naturale produse pe terenul bun succesoral pe ultimii 3 ani și obligarea pârâtului la restituirea contravalorii lipsei de folosință pe ultimii 3 ani, conform cotelor ce revin fiecărui moștenitor.
Reclamanta și-a întemeiat cererea pe disp.art.132 alin.1 și alin.3 din Codul d e procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul a arătat că la decesul lui G s-au înțeles, ca până la dezbaterea succesiunii acestuia, terenul să fie îngrijit de pârâtul deoarece locuia în vecinătatea
acestuia. A precizat că nu este de acord să contribuie la cheltuielile de înmormântare, întrucât acestea au fost suportate de toți moștenitorii.
Pârâtul și-a completat cererea reconvențională, în sensul ca în masa succesorală să fie reținut terenul situat în orașul,-, în suprafață mai mică cu 400 față de cea indicată în certificatul de moștenitor, deoarece, prin chitanța întocmită la data de 3.XI.1962, defuncta a înstrăinat 400 lui.
În ședința publică din 25.04.2007, pârâtul a declarat că înțelege să renunțe la capătul de cerere privind obligarea părților la plata contravalorii taxelor și impozitelor pe ultimii 3 ani.
În baza probelor administrate, la data de 14.11.2007, Judecătoria Câmpinaa pronunțat o încheiere interlocutorie, prin care a fost admisă în parte atât acțiunea principală completată, cât și cererea reconvențională, constatându-se deschisă succesiunea defunctului G, calitatea de moștenitori a părților din prezenta cauză, cotele ce le revin din masa succesorală, compusă din teren în suprafață de 1270 situat în orașul,-, precum și din pasivul de 1000 lei.
Prin aceeași încheiere, au fost desemnați - expert agricol (care să stabilească contravaloarea fructelor naturale produse de pomii fructiferi pe ultimii 3 ani și să evalueze lucrările de îmbunătățiri reținute în favoarea pârâtului) și expert topograf (care să formuleze propuneri de lotizare a terenului, având în vedere și expertiza agricolă, precum și pasivul succesoral).
După efectuarea expertizelor, prin sentința civilă nr.1005/26.03.2008, Judecătoria Câmpinaa luat act de renunțarea pârâtului la capătul de cerere privind plata taxelor și impozitelor, a admis în parte atât acțiunea principală completată, cât și cererea reconvențională, a respins ca neîntemeiată cererea pârâtului privind constatarea calității sale de unic moștenitor al defunctului G și a dispus partajul succesoral conform variantei a treia din raportul de expertiză lotizare-refacere ing. -, apreciind că aceasta corespunde cel mai bine criteriilor legale de partajare prevăzute de art.741 Cod civil.
Prin decizia civilă nr.379/25.05.2009, Tribunalul Prahovaa admis apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.1005/26.03.2008 a Judecătoriei Câmpina, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a dispus partajul succesoral conform variantei a IV-a din raportul de expertiză lotizare-refacere ing. -.
În luarea acestei decizii, Tribunalul a reținut că, întrucât pârâtul a efectuat îmbunătățiri la terenul bun succesoral, cu acordul celorlalți coproprietari, este îndreptățit, în temeiul art.6739Cod pr.civilă, să i se atribuie lui în totalitate, cu consecința achitării sultelor corespunzătoare către celelalte părți.
Împotriva deciziei Tribunalului, au declarat recurs reclamanta și pârâtul, susținând, în esență, că prin varianta de lotizare omologată tribunalul a încălcat principiul dominant al partajului judiciar, consfințit de art. 741 Cod civil, acela de a asigura egalitatea copărtașilor, proporțional cu cotele ce li se cuvin, prin împărțeala în natură, evitând îmbucătățirea peste măsură. Faptul că pârâtul a plantat șapte pomi, o boltă de de vie și a fertilizat terenul, nu este de natură a justifica atribuirea în natură, în totalitate, a terenului succesoral, în condițiile în care și ea, reclamanta, a solicitat ca partea sa (cota de 1/3 ) să o primească tot în natură.
Au mai susținut recurenții că, în varianta omologată de tribunal, ei urmează să primească o sultă de peste 40.000 lei de la pârâtul. În condițiile în care acesta este pensionar, evident că nu va avea posibilități materiale să le achite sulta, urmând a se ajunge la executare silită, cu toate consecințele ce decurg din aceasta.
La termenul de judecată din 16.11.2009, intimatul a invocat excepția lipsei de interes a pârâtului în declararea recursului, întrucât atât în varianta de lotizare omologată de tribunal, cât și în cea omologată de judecătorie, pârâtul primește sultă și, deci, nu este afectat în nici un fel de soluția tribunalului.
Potrivit art.137 alin.1 Cod pr.civilă, curtea se va pronunța mai întâi asupra excepției lipsei de interes a pârâtului în declararea recursului.
Într-adevăr, în ambele variante de lotizare, pârâtul primește sultă, numai că cel de-al doilea motiv de recurs se referă tocmai la posibilitățile materiale ale intimatului-pârât de achitare a sultei.
În acest context, pârâtul își justifică interesul în declararea recursului împotriva deciziei civile nr.379/25.05.2009 a Tribunalului Prahova.
Față de acest considerent, curtea, în baza art.137 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes a pârâtului în declararea recursului, excepție invocată de intimatul.
Referitor la recurs, examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea reține următoarele:
În aplicarea principiului înscris în art.6735alin.2 Cod pr.civilă, potrivit căruia împărțeala în natură constituie regula, urmează a se conchide că atunci când bunul supus partajului este un teren, iar unii coproprietari cer să le fie atribuit, instanța are îndatorirea să administreze probele necesare pentru a stabili dacă acel teren poate fi împărțit în natură, iar în caz afirmativ să dispună în consecință.
Ori, în cazul în speță, din raportul de expertiză lotizare refacere ing. -, se reține că terenul în litigiu este comod partajabil în natură, formându-se două loturi distincte în varianta a treia, omologată de prima instanță.
Împrejurarea că intimatul - pârât a efectuat îmbunătățiri pe terenul bun succesoral (respectiv plantarea a șapte pomi fructiferi, realizarea unei de de vie și fertilizarea terenului) nu poate să primeze față de principiul partajării în natură a bunului.
De altfel, îmbunătățirile sunt nesemnificative raportat atât la natura lor, cât și la întinderea suprafeței de teren.
Față de toate aceste considerente, curtea, în baza art.312 Cod pr.civilă, raportat la art.304 pct. 9 Cod pr.civilă, va admite recursul, va modifica în tot decizia și, pe fond, va menține sentința.
În baza art.274 Cod pr.civilă, reținându-se numai culpa procesuală a intimatului, acesta va fi obligat să plătească recurenților suma de 1509, 7 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar aferente cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes a pârâtului în declararea recursului împotriva deciziei civile nr. 379/25.05.2009 a Tribunalului Prahova, excepție invocată de intimatul.
Admite recursul declarat de reclamanta, domiciliată în P, str.-.-, nr.54, jud.P și de pârâtul, domiciliat în P,-,.38,.3, jud.P, împotriva deciziei civile nr.379 din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în,-, jud. P, G, domiciliat în,-, jud. P, domiciliat în,-, jud. P și, domiciliată în,-, jud.P și în consecință:
Modifică în tot decizia civilă nr.379/25.05.2009 a Tribunalului Prahova și, pe fond, menține sentința civilă nr.1005/26.03.2008 a Judecătoriei Câmpina.
Obligă intimatul să plătească recurenților suma de 1509,7 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 23 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- - - - - - -
GREFIER,
/VM
9 ex/ 25.11.2009
nr- Judec.Câmpina
nr- Trib.
, -
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra